În fața “testelor Rusiei”, Europa trebuie să învețe din experiența Ucrainei și să construiască rapid un „zid” de apărare împotriva dronelor, a declarat vineri pentru AFP Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, după discuții cu statele membre din estul continentului, zguduite de o serie de încălcări ale spațiului aerian de către Rusia, transmite France 24.
Comisarul a dat declarațiile din Finlanda, în urma unei videoconferințe cu miniștrii Apărării din 10 state membre ale UE, inclusiv România, și a afirmat că este necesară dezvoltarea unor capacități suplimentare în domeniul dronelor și că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată împreună cu experți naționali, transmite Reuters.
În acest sens, „trebuie să acționăm rapid” și să construim zidul de drone împreună cu Ucraina, a mai declarat Kubilius în interviul pentru AFP, citat de France 24.
Ucraina, care a dezvoltat o serie de capacități pentru a detecta și doborî mai ieftin roiurile de drone rusești, a participat și ea la discuțiile de vineri și a declarat că dorește să se alăture proiectului.
Se estimează că Ucraina are capacitatea de a produce aproximativ patru milioane de drone pe an, iar săptămâna aceasta, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va începe să exporte armament produs pe plan intern, ridicând o restricție impusă de legea marțială, amintește Euronews.
Apărarea comună europeană – Planul “Rearm Europe” și împrumuturile prin programul SAFE
O astfel de dezbatere la nivelul UE poate părea surprinzătoare, dat fiind faptul că apărarea colectivă nu a fost, până recent, un subiect prioritar de discuție. La urma urmei, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se află deja sub umbrela de protecție a NATO – singurele state UE care nu sunt și membre NATO sunt Austria, Cipru, Irlanda și Malta, amintește Diario AS.
NATO face deja demersuri pentru a întări flancul estic al Alianței. La câteva zile după ce dronele rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, spre exemplu, a fost lansată noua misiune “Eastern Sentry” care, după cum îi sugerează și numele, are scopul de a întări flancul estic al alianței, cu contribuții inițiale din partea Danemarcei, Franței, Germaniei și Regatului Unit.
În special în ultimul an, însă, instituțiile europene au început să caute soluții de apărare comună pentru uniune. Încă din martie 2025 Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a propus “Rearm Europen”, un plan de apărare cu un buget de peste 800 de miliarde de euro în contextul unei noi “ere a reînarmării”, după cum raporta DW la acea vreme.
Banii trebuie cheltuiți până în 2030, iar unul dintre primele mecanisme financiare pentru distribuirea acestor fonduri este SAFE, The Security Action for Europe. România este printre principalii beneficiari ai acestui mecanism – țara noastră va primi împrumuturi în valoare de aproape 17 miliarde dintr-un buget total de 150 de miliarde de euro, pe locul al doilea în ceea ce privește finanțarea prin acest plan, după Polonia.
Modul în care au fost repartizate aceste fonduri și filosofia generală a Comisiei Europene în ceea ce privește apărarea colectivă au fost explicate pentru Info Sud-Est și alți reprezentanți ai presei locale și naționale de către Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul comisiei, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, la Bruxelles.
- “Deci avem o industrie de apărare bună, dar ce putem face pentru ca aceasta să se dezvolte? În prezent, există prea multe bariere pe piața internă. Chiar și pentru a înființa o industrie de apărare într-un stat membru, trebuie să soliciți apoi o altă autorizație pentru a te dezvolta într-un alt stat membru. Piața noastră internă pentru apărare este mult prea fragmentată. Așadar, avem nevoie de o abordare europeană comună în acest domeniu”, este problema adresată de instrumente precum SAFE, a explicat Thomas Ringier.
Pe deasupra, a amintit purtătorul de cuvânt, există multe avantaje practice pentru proiectele comune de apărare finanțate printr-un program precum SAFE, iar unul dintre exemplele date a fost neutralizarea pericolului dronelor în spațiul european “Are sens astăzi ca România să cheltuiască bani pentru propriul zid anti-drone? Probabil că nu. Poate că este mai bine să existe un zid comun anti-drone pe flancul estic, care să protejeze împreună toate țările din prima linie”.
- Notă: Întâlnirea de la Bruxelles a avut loc la câteva zile după ce o dronă rusească a pătruns ilegal în spațiul aerian al României, unde a petrecut aproape o oră înainte de a reveni în spațiul ucrainean, fără a se trage asupra ei, pentru că “nu era cazul”, după spusele autorităților.
În ceea ce privește banii, aceștia au fost alocați în funcțiile de cererile fiecărui stat membru, a ținut Thomas Ringier să amintească.
- “Am primit răspunsuri de la 19 state membre. Majoritatea statelor membre au exprimat suma minimă pe care o doresc, altele au indicat suma maximă. Alte state membre ne-au dat o singură cifră. De exemplu, Spania a spus <<1 miliard, nu avem nevoie de mai puțin, nu avem nevoie de mai mult, vrem 1 miliard!>>. Polonia a ajuns la 45 de miliarde, cred, așa că cererea a fost uriașă. De aceea au primit 43 în final. Cum am calculat toate acestea pentru a fi corecți față de toate statele membre? Am adunat sumele minime. Iar suma minimă a tuturor statelor membre împreună a ajuns de fapt la doar 127 de miliarde. Ceea ce înseamnă că pachetul nostru era suficient de mare pentru a satisface suma minimă pentru fiecare stat membru. Apoi am aplicat un procent pentru restul de 23 de miliarde, un procent pentru cei care doreau mai mult, pentru a avea o alocare egală și proporțională a fondurilor suplimentare pe care le-au solicitat”.
Alt aspect important al SAFE este că, în ceea ce privește folosirea banilor, el funcționează ca alte instrumente de dezvoltare ale UE , cum ar fi PNRR: Uniunea oferă fondurile la cerere, dar propunerea de proiecte și implementarea acestora revin statelor membre.
Această flexibilitate este importantă pentru state precum România, dar în mod deosebit pentru Dobrogea, o regiune care nu se află doar sub amenințarea dronelor rusești care ne survolează spațiul aerian și care s-au prăbușit în repetate rânduri pe teritoriul românesc de la izbucnirea războiului. Mai mulți experți în domeniu au avertizat recent despre tacticile de război hibrid pe care Rusia le-ar implementa pentru a-și îndeplini ambițiile la Marea Neagră și gurile Dunării.
În aprilie, scriitoarea Sabina Fati și-a lansat la Universitatea “Ovidius” din Constanța volumul “Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă”, iar cu această ocazie a avertizat că, în ceea ce privește controlul asupra Deltei Dunării, de care Rusia are nevoie pentru a-și îndeplini ambiția istorică de a controla în totalitate Marea Neagră, armele principalele nu sunt neapărat dronele, ci tehnici neconvenționale, care țin mai degrabă de războiul hibrid, neconvențional: manipularea informației și încurajarea “complicității” autorităților și populațiilor locale, de pildă.
La întrebarea reporterului Info Sud-Est despre posibilitatea unor proiecte menite să combată tacticile de război hibrid implementate de Rusia, Thomas Ringier a afirmat că fondurile obținute din SAFE ar putea fi întrebuințate în acest sens:
- “Când vorbim despre amenințări hibride, atacuri hibride, avem din nou diferite niveluri, diferite domenii. Colaborăm foarte îndeaproape cu statele membre, de exemplu, în ceea ce privește problemele de securitate cibernetică și amenințările cibernetice. În ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii noastre critice, infrastructura fizică, și în acest caz, am adoptat o strategie la începutul acestui an, pe care vicepreședintele executiv Virkkunen a prezentat-o în Finlanda, astfel încât atacurile asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, atacurile asupra infrastructurii noastre de conectivitate, toate acestea sunt deja abordate la nivelul UE prin strategii și legislații specifice. Dar dacă, într-adevăr, statele membre identifică în planurile lor naționale că există o nevoie suplimentară, nu am exclude în mod categoric posibilitatea ca acestea să utilizeze împrumuturile pentru a aprofunda acest subiect, da.”
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
