Parlamentul European i-a onorat marți, la Strasbourg, pe jurnaliștii Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli în cadrul ceremoniei de acordare a Premiului Saharov 2025 pentru libertatea de gândire, pe care cei doi jurnaliști încarcerați în Belarus și Georgia l-au câștigat în octombrie, transmite instituția într-un comunicat de presă.
- ” Sunt mândră să acord Premiul Saharov din acest an jurnaliștilor Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli, ca recunoaștere a luptei lor pline de curaj pentru libertatea de exprimare și viitorul democratic al Belarusului și Georgiei. Parlamentul își exprimă solidaritatea cu Mzia și Andrzej și solicită eliberarea lor imediată din închisoare – pentru că dezvăluirea adevărului în fața celor aflați la putere nu trebuie să fie niciodată o crimă”, a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, în cadrul ceremoniei.
Andrzej Poczobut este jurnalist, eseist, blogger și activist din partea minorității poloneze din Belarus. Cunoscut pentru criticile sale dure la adresa regimului Lukașenko și pentru materialele sale despre istorie și drepturile omului, a fost arestat de mai multe ori. Se află în detenție din 2021, după ce a fost condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Sănătatea sa s-a deteriorat de atunci, dar, în ciuda faptului că nu primește îngrijirile medicale de care are nevoie, încă luptă pentru libertate și democrație. Starea de sănătate actuală a lui Poczobut nu este cunoscută, iar familia sa nu are voie să îl viziteze, explică PE.
Într-o rezoluție adoptată pe 15 martie 2023, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a lui Andrzej Poczobut, afirmând că acuzațiile împotriva sa au fost „motivate politic” și „vizau reducerea la tăcere a vocilor independente și suprimarea libertății de exprimare și de asociere”.
În cadrul ceremoniei de marți, el a fost reprezentat de către fiica sa, Jana Poczobut.
- „Este o mare onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici și să accept acest premiu în numele tatălui meu. (…) De aproape cinci ani, familia mea trăiește în tăcere, incertitudine și absența unei persoane dragi. Astăzi, aș dori să îmi exprim recunoștința profundă față de Parlamentul European pentru că și-a amintit de el, precum și față de toate familiile care trăiesc cu aceleași întrebări fără răspuns”, a declarat Jana Poczobt în fața Parlamentului European.
În discursul său, ea a menționat și cazul lui Mikalai Statkevich, un membru proeminent al opoziției bieloruse care a dispărut în septembrie 2025.
- „Când le rostim numele cu voce tare, ei încetează să mai fie simple statistici. Devin din nou reali. De aceea, atenția dumneavoastră, atenția Parlamentului European, este atât de importantă. Ea protejează demnitatea umană acolo unde se încearcă ștergerea ei.”
Mzia Amaglobeli, jurnalistă georgiană și directoare a canalelor mass-media online Batumelebi și Netgazeti, a fost arestată în ianuarie 2025 pentru că s-a alăturat protestelor antiguvernamentale din Georgia. În august, ea a fost condamnată la doi ani de închisoare din motive politice. Fiind prima femeie devenită prizonier politic din Georgia de la independența țării și o apărătoare a libertății de exprimare, Amaglobeli a devenit figura principală a mișcării de protest pro-democrație din Georgia, opunându-se regimului partidului de guvernământ „Visul georgian” de la alegerile contestate din octombrie 2024.
În rezoluția adoptată la 19 iunie 2025, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a jurnalistei Mzia Amaglobeli, condamnând „atacul sistemic al regimului partidului „Visul georgian” împotriva instituțiilor democratice, a opoziției politice, a mass-mediei independente, a societății civile și a independenței sistemului judiciar”.
Mzia Amaglobeli a fost reprezentată de colega sa Irma Dimitradze, de la Batumelebi, care a citit un discurs al Mziei Amaghlobeli adresat membrilor Parlamentului European:
- „Accept (acest premiu) în numele colegilor mei, jurnaliștii care luptă în prezent în Georgia pentru a păstra jurnalismul ca atare. Ei lucrează neobosit pentru a se asigura că auziți vocea rezistenței cetățenilor georgieni și că adevărul nu este suprimat.”
Referindu-se la autoritățile din țara sa natală, Mzia Amagolobeli a scris:
- „Acest regim este nemilos (…). Distruge jurnalismul liber, interzice partidele politice de opoziție și îi închide pe liderii acestora, dizolvă organizațiile neguvernamentale și îi etichetează pe cei care lucrează în cadrul acestora drept „agenți străini” (…). Cu toate acestea, nu a reușit să reducă la tăcere protestele. Poate de aceea declarațiile Uniunii Europene de sprijin pentru poporul georgian sunt mai puternice și mai precise ca niciodată. Pentru aceasta, sunt profund recunoscătoare.”
După ce a abordat aspirațiile poporului georgian de aderare la UE, ea a concluzionat cu următoarele cuvinte:
- „Soarta luptei noastre nu depinde numai de noi, pentru că lupta noastră nu este doar despre noi. (…) Luptați alături de noi și pentru noi. Luptați așa cum ați lupta pentru libertatea propriilor voastre țări. Folosiți toate mijloacele de care dispuneți înainte de a fi prea târziu.”
Ce este Premiul Saharov
Înființat în 1988 și numit după fizicianul sovietic Andrei Saharov, laureat în 1975 cu Premiul Nobel pentru Pace pentru promovarea drepturilor omului și libertății individuale, Premiul Saharov este cea mai înaltă distincție care poate fi acordată de Parlamentul European pentru activitățile desfășurate în domeniul drepturilor omului, cu accent pe apărarea libertății de gândire, conform site-ului instituției.
Alți câștigători notabili ai premiului în valoare de 50.000 de euro sunt politicianul și activistul sud african Nelson Mandela și scriitorul și disidentul rus Anatoli Marcenko, care a murit în 1986 într-o închisoare din Chistopol, după o grevă a foamei care a durat trei luni.
În 2023, premiul a fost câștigat de Jina Mahsa Amini și mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” din Iran, după luni de zile în care milioane de oameni din întreaga țară au protestat împotriva guvernului aerian după arestarea și moartea în închisoare a Mahsei Amini, pentru că nu ar fi respectat legea strictă a hijabului din țară.
În 2024, premiul a revenit liderilor opoziției din Venezuela, Maria Cornia Machado şi Edmundo Gonzalez Urrutia, „pentru lupta lor curajoasă de a restabili libertatea și democrația în Venezuela„, la un an după ce María Corina Machado a fost aleasă drept candidată la președinție din partea opoziției venezuelene, „Platforma Democratică a Unității”, în 2023, dar ulterior a fost descalificată de Consiliul Electoral Național, controlat de regimul autoritar al lui Maduro.
Ea a fost succedată de către Urrutia, un diplomat care a denunțat eșecul guvernului de a publica rezultatele oficiale de la alegerile prezidențiale și a contestat victoria declarată a lui Nicolás Maduro, apoi a fost nevoit să părăsească țara, după ce autoritățile au emis un mandat de arestare pe numele lui.
Machado, care a refuzat să părăsească țara și coordonează până în prezent activitățile opoziției venezuelene, a primit în 2025 și Premiul Nobel pentru Pace.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
