Vineri, 1 februarie, aproape de finalul programului, conducerea Curții de Apel Constanța și-a exprimat sprijinul pentru CSM în două episoade care s-au petrecut în decembrie anul trecut, respectiv în urmă cu două săptămâni.
Comunicatele semnate de Marius Cristian Epure, președintele Curții de Apel Constanța, și Cristina Eleni Marcu, vicepreședintele instituției, fac referire la:
• Un punct de vedere publicat în 10 decembrie 2018 de Victor Alistar și Romeo Chelaru, numiți de alianța PSD-ALDE reprezentanți ai societății civile în CSM;
• Un drept la replică al Liei Savonea, președintele CSM, publicat pe site-ul instituției în 18 ianuarie a.c.
Comunicatele de susținere semnate de cei doi judecători ai CA Constanța au fost trimise chiar în ziua în care Consiliul Superior al Magistraturii condus de Lia Savonea a publicat lista cu funcțiile de conducere vacante.
Demersul judecătorilor Epure și Marcu a stârnit nemulțumirea mai multor judecători din Curtea de Apel Constanța care consideră că prin publicarea celor două comunicate se poate înțelege că ele reprezintă punctul de vedere al întregului corp de judecători. Or, surse din cadrul CA Constanța au declarat că, dimpotrivă, inițiativa a aparținut exclusiv celor doi judecători care nu s-au consultat cu ceilalți colegi.
Președintele Curții de Apel Constanța este un judecător controversat la malul mării. Proprietarul unui teren care apare în dosarul Retrocedărilor, în care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani cu suspendare în primă instanță, Epure este autorul mai multor sentințe care au contrariat opinia publică.
Povestea pe scurt
În 18 ianuarie a.c., jurnalistul Ionel Stoica a publicat pentru Ziare.com un articol în care arăta cum Lia Savonea, șefa CSM, și Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, au cerut ca judecarea în două procese să fie suspendată, iar dosarele să fie mutate la alte instanțe. În aceeași zi, pe site-ul CSM este publicat un drept la replică asumat doar de Lia Savonea în care aceasta își exprima nemulțumirea față de conținutul articolului.
La 1 februarie 2019, fără nicio noimă, președintele și vicepreședintele Curții de Apel Constanța își anunță public susținerea pentru dreptul la replică al Liei Savonea, printr-un comunicat de 5 rânduri. Demersul celor doi este cu atât mai greu de înțeles cu cât acesta vine tardiv, după două săptămâni de la publicarea dreptului la replică și când subiectul dispăruse complet din spațiul public:
”Conducerea Curții de Apel Constanța susține poziția doamnei Președinte a Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, exprimată în dreptul la replică, din data de 18 ianuarie 2019, cu privire la temele mediatice speculative lansate de unele publicații online în legătură cu intervenția Președintelui CSM în procesele aflate în curs de soluționare”.
În aceeași zi, judecătorii Epure și Marcu mai trimit un comunicat, de data aceasta de 3 rânduri, prin care anunță că susțin un punct de vedere publicat de reprezentanții societății civile din cadrul CSM în 10 decembrie 2018, adică cu aproape două luni în urmă. În documentul de poziție semnat de Victor Alistar și Romeo Chelaru se vorbește despre Ziua Constituției, Ziua Anticorupției și Ziua drepturilor omului și sunt enumerate stufos niște truisme de genul ”statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale” sau ”sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii”.
Însăși motivarea celor doi judecători este lipsită de înțeles: ”Conducerea Curții de Apel Constanța aderă la Documentul de poziție a societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii, din data de 10.12.2018, având în vedere că acesta transpune principii ale statului de drept”.
De precizat ar fi că cele două comunicate semnate de conducerea Curții de Apel Constanța au apărut în spațiul public la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii a publicat lista cu funcțiile de conducere vacante.
Marius Cristian Epure a încercat de trei ori să devină judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi a vrut să fie judecător militar, dar nu a reușit. În schimb, în decembrie 2018, Epure a fost numit de CSM președintele CA Constanța.
Cele două comunicate au fost semnate și de vicepreședintele Curții de Apel Constanța, Cristina Eleni Marcu, delegată de CSM în această funcție în 19 ianuarie a.c. În decembrie 2014, judecătorul Cristina Eleni Marcu l-a eliberat pe Nicușor Constantinescu din arestul preventiv și i-a dat voie să își reia activitatea în Consiliul Județean Constanța, deși acesta era trimis în judecată în alte trei dosare care vizau activitatea instituției pe care o conducea.
Judecătorul Epure, sentințele controversate și terenul din dosarul Retrocedărilor
Marius Cristian Epure este judecător din anul 2001 și a ajuns președintele Curții de Apel Constanța în decembrie 2018. Pe plan local este un magistrat controversat prin prisma deciziilor pe care le-a luat de-a lungul timpului. Una dintre acestea este eliberarea a trei traficanți de droguri care au fost prinși de DIICOT cu 10 kilograme de cocaină și care, ulterior, au fost condamnați definitiv la pedepse cuprinse între 11 și 13 ani. O altă decizie controversată a judecătorului Epure a fost acceptarea cererii de revizuire a sentințelor într-un dosar în care mai mulți evazioniști fuseseră condamnați definitiv pentru returnare ilegală de TVA. Ulterior, în aceeași speță, inculpații au fost din nou condamnați. Poate cea mai controversată sentință a judecătorului Epure a fost eliberarea din arest a principalului suspect în cazul unui triplu asasinat. În anul 2008, spațiul public constănțean a fost cutremurat de vestea că albanezul Shyti Blenis a ucis părinții unei fetițe iar pe copilă a îngropat-o de vie. Judecătorul Epure l-a eliberat pe suspect din arest, i-a dat voie să părăsească țara și a întors dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Un an mai târziu, Shyti Blenis a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la închisoare pe viață.
De numele lui Marius Cristian Epure se leagă și controversa referitoare la terenul pe care și-a construit o vilă într-un cartier rezidențial din Constanța. Casa judecătorului, cu o suprafață de 245 mp, a fost ridicată în anul 2009 pe un teren care apare în dosarul Retrocedărilor, speță în care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat în primă instanță la 4 ani cu suspendare.
În 2008, cotidianul Ziua de Constanța făcea public faptul că judecătorul a cumpărat un teren de 500 de mp de la Octavian Alexandru Șerban, cel care apare în dosarul Retrocedărilor drept ”interpus pentru transmiterea de proprietăţi imobiliare deposedate şi dobânditor de terenuri provenite din infracţiuni”. Procurorii l-au trimis în judecată alături de Radu Mazăre și alți 35 de inculpați, însă Șerban a fost achitat în primă instanță. Alexandru Octavian Șerban cumpărase terenul de la Mariana Leșe care fusese împroprietărită direct de Mazăre. Leșe a fost la rândul ei trimisă în judecată dar, între timp, a decedat. Judecătorul Epure a fost al treilea cumpărător al terenului din cartierul respectiv și, de-a lungul timpului, nu a simțit nevoia să lămurească acest episod.
Judecătorul Marius Epure are o avere consistentă și un singur venit, salariul de magistrat. Conform ultimei declarații publicate pe site-ul CSM, în iunie 2017, magistratul este proprietarul unic al unui teren intravilan de 500 mp în Constanța (cumpărat în 2007), 1600 mp de teren agricol în Tuzla (cumpărat în 2008), 1600 mp de teren agricol în Costinești (cumpărat în 2008), un apartament de 41 mp în Pitești (cumpărat în 2003), o casă de 245 mp în Constanța (construită în 2009), un autoturism Kya Rio (cumpărat în leasing în 2006). Judecătorul are un salariu de 10.000 lei/lună și nu are trecute în declarația de avere alte venituri.
Printre primele decizii pe care Epure le-a luat în calitate de șef al Curții de Apel Constanța a fost să îi așeze pe procurori în sala de judecată la același nivel cu avocații inculpaților și să nu le mai permită procurorilor accesul la informațiile din dosare prin aplicația ECRIS.
Cine sunt ceilalți protagoniști: Alistar, apărătorul lui Dragnea, și Savonea, răsfățată de Antena 3 & Luju.ro
Victor Alistar a fost numit de alianța PSD-ALDE să reprezinte societatea civilă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Victor Alistar este prezentat de Sputnik, oficiosul Kremlinului, drept ”un jurist de marcă”, iar declarațiile sale sunt citate copios în materialele site-ului de propagandă rusesc. Pe de altă parte, Victor Alistar este un răsfățat al platourilor Antenei 3 și al site-ului satelit Luju.ro.
Totodată, Alistar a fost unul dintre cei care i-au luat apărarea lui Liviu Dragnea după ieșirea furibundă din 9 iunie 2018, atunci când președintele PSD a amenințat fără echivoc corpul procurorilor din România: ”Sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Este o demenţă (plângerea de înaltă trădare formulată de Ludovic Orban la adresa Vioricăi Dăncilă, n.red.). Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu”. Alistar i-a luat apărarea lui Liviu Dragnea susținând că a folosit ”licențe de limbaj”, că i-au fost scoase din context afirmațiile și că, de fapt, președintele PSD a cerut o justiție independentă, dreaptă și echilibrată.
”Lia rupe lanțul”
În ziua în care Lia Savonea a fost validată în funcția de președinte al CSM, în Sputnik, site-ul de propagandă rusă, a fost festival. Oficiosul Kremlinului i-a dedicat Liei Savonea două articole publicate în aceeași zi, în care alegerea acesteia era numită drept o ”lovitură pentru sistem”. Totodată, Sputnik o numea pe Savonea ”judecătoarea care l-a pus la punct pe Hans Klemm” (ambasadorul SUA în România, n.red.).
Lia Savonea este primul judecător pe masa căruia a ajuns dosarul Retrocedărilor în care Radu Mazăre a fost condamnat în primă instanță la 4 ani cu suspendare. Dosarul a stat la Savonea din noiembrie 2008 până în februarie 2010, timp în care judecătorul a dat 14 amânări fără ca procesul să înainteze în vreun fel. Practic, cât a fost instrumentat de Lia Savonea, dosarul Retrocedărilor a fost ținut pe loc.
Radu Mazăre a fost nemulțumit în momentul în care dosarul a fost luat de la judecătoarea Lia Savonea și atribuit altui magistrat: “Pe 28 octombrie 2008, adică acum aproape doi ani, acest dosar a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti şi a fost tras la sorţi judecătorul aşa cum spune legea. Pe 18 februarie 2010 (…) s-a hotărât schimbarea completului şi a judecătorului în dosarul meu. Adică Lia Savonea a fost schimbată cu judecătorul Elena Ursulescu, pe motiv că judecătorul Lia Savonea avea prea mult de muncă”, declara Radu Mazăre pentru presa locală în martie 2010.
Jurnaliștii Alex Costache (TVR) și Sabina Fati (România Liberă) au făcut public faptul că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, care a fost coleg de cabinet cu Cătălin Voicu, fost senator PSD, condamnat definitiv, în aprilie 2013, la o pedeapsă de 7 ani pentru fapte de corupție.
Cătălin Voicu, fostul coleg al soțului judecătoarei Savonea, este un apropiat al fraților Mazăre, iar prietenia lor a fost confirmată inclusiv printr-o stenogramă a procurorilor DNA în care Voicu se punea de acord cu Alexandru Mazăre într-o chestiune referitoare chiar la dosarul Retrocedărilor. Alexandru Mazăre, fratele fostului primar, îi dădea detalii lui Voicu despre procurorul de caz și evaluatorii terenurilor în încercarea de a-i discredita pe specialiștii care au stabilit prejudiciul de 114 milioane de euro.
Tot jurnalistul Alex Costache a scris pentru portalul romaniacurata.ro că soțul Liei Savonea a fost coleg de cabinet și cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5. O altă bilă neagră trecută în revistă de jurnalistul Alex Costache este acela că ”judecătoarea Savonea a pronunţat şi una dintre deciziile de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate în cazul Tender pe vremea când acest lucru suspenda judecata ceea ce a tergiversat procesul omului de afaceri”. În cele din urmă, cu doar o zi înainte să se prescrie cazul, Tender a fost condamnat la 12 ani de detenţie în cazul Rafo-Carom.
Proiectul Liei Savonea, cu care judecătoarea a candidat pentru un post în noua conducere a CSM, a fost prezentat cu generozitate, iar magistratul a fost lăudat deseori pe site-ul luju.ro, fondat de Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu Stancu. Cei doi sunt invitați aproape permanent în studiourile Antena 3, la emisiunea Sinteza Zilei, moderată de Mihai Gâdea. În același timp, autorii opiniilor de pe luju.ro au avut ieșiri deplasate la adresa Laurei Codruța Koveși și a judecătoarei Camelia Bogdan, mai ales după condamnarea și măsurile dispuse de magistrat în dosarul ICA.
Tot Luju.ro a publicat o serie de articole în care o omagiau pe Lia Savonea în diferite ipostaze:
”Desi nascuse doar de trei zile, judecatoarea Lia Savonea, de la CAB, s-a vazut nevoita sa se prezinte la proba scrisa pentru ca presedintele Dumbrava nu a vrut sa convoace plenul Consiliului sa se pronunte asupra cererii magistratului de a-i fi reprogramata proba!” ;
”Judecatoarea Lia Savonea a promovat cu 9,90 concursul de numire in functii de conducere la instante si parchetele de pe langa acestea, ramanand presedinta Curtii de Apel Bucuresti”;
”S-A UMPLUT PAHARUL – Exasperata de interventiile pucistilor, judecatoarea Lia Savonea din CSM cere adoptarea unui Cod de conduita prin care sa ii invete pe membrii CSM pe ce ton trebuie sa vorbeasca cu colegii si cand sa intervina in discutii”;
”TARCEA E DUSA DAR INCA NU STIE – Judecatoarea Lia Savonea din CSM solicita activarea procedurii de revocare a presedintei Inaltei Curti Cristina Tarcea”;
„LIA RUPE LANTUL – Exclusiv: iata proiectul cu care judecatoarea Lia Savonea a fost aleasa la conducerea CSM”;
”SEFA CSM IL DISTRUGE PE ORBAN”.
Totodată, Q Magazine, revista care a publicat un articol-omagiu despre premierul Viorica Dăncilă, o prezintă pe judecătoarea Lia Savonea drept apărătoarea ”a mii de justițiabili nedreptățiți la Înalta Curte”. Într-un alt material omagial, Q Magazine spune despre Savonea, imediat după numirea în funcția de președinte al CSM, că obiectivele și prioritățile sale ”dau conținut și sens independenței justiției”. Autorul articolului intitulat ”Lia Savonea, între temeri și speranțe” concluzionează că ”Lia Savonea promite o adevărată revoluție chiar la vârful autorității judecătorești”.
Lia Savonea a fost vicepreședintele Curții de Apel București în anul 2009, iar în perioada 2010-2016 a fost președintele CAB. De la sfârșitul lui 2016, Lia Savonea este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar din decembrie 2018 Savonea conduce CSM.
- 14 case și terenuri, păduri, șalupă, rulotă, mașini și zeci de mii de euro, averea lui Dumitru Buzatu, absolventul de Filosofie, bugetar de 30 de ani și șeful celui mai sărac județ, cu pensie specială de fost parlamentar - 22 septembrie 2023
- Poliția Constanța face sondaj în rândul populației pentru a aflat câtă încredere mai au oamenii în instituție și ce imagine are aceasta după tragedia rutieră din 2 Mai - 22 septembrie 2023
- DIICOT refuză să vorbească despre lipsa activității din ultimii doi ani în Portul Constanța, motivând că ”nu sunt informații de interes public”/ Procurorii recunosc că nu au evidențe despre combaterea traficului de droguri în Port - 22 septembrie 2023
