Care sunt principalele cinci investiții pe care candidații importanți la primăria Constanței le consideră prioritare și pe care le-ar demara imediat dacă ar fi aleși în funcția de primar? HotNews.ro a stat de vorbă cu principalii candidați, deși scena politică din Constanța nu a fost cuprinsă încă de clocotul care pândește candidații pentru primăriile capitalei. O confruntare în care principalii aspiranți la șefia orașului ar putea, pentru prima oară, să se supună unei provocări a contrazicerilor civilizate și demne, ar fi binevenită pentru un oraș închis exercițiilor democratice timp de 15 ani.
Cât este bugetul orașului? În anul 2016, bugetul municipiului Constanța s-a mărit cu 30%, de la 140 de milioane de euro la puțin peste 180 de milioane de euro. Din această sumă, la sfârșitul lui 2015, aproximativ 43 de milioane de euro reprezintă excedent bugetar. În acest moment, gradul de îndatorare al orașului Constanța este de 13,76% dintr-un maximum de 30% permis de lege. Procentul este echivalentul a 108 milioane de lei, suma compusă din 68 milioane de lei reprezentând valoarea unui credit obținut de la BRD pentru cofinanțarea fondurilor europene (sumă necheltuită încă) și 40 de milioane de lei reprezentând valoarea biletelor la ordin emise. Din bugetul total al municipiului Constanța, suma rămasă pentru cheltuielile de dezvoltare, după achitarea cheltuielilor fixe, este cuprinsă între 40 și 50 de milioane de euro. Cu acești bani, municipalitatea poate, spre exemplu, să demareze investiții finanțate din bugetul local sau poate cofinanța proiecte europene sau guvernamentale.
Decebal Făgădău (PSD)
Strategia lui Decebal Făgădău (PSD) pentru dezvoltarea orașului, în perioada care ar urma dacă ar fi ales primarului orașului în iunie 2016, punctează următoarele sectoare: dezvoltarea unor capacități alternative de furnizare a energiei termice, transportul public, creșterea eficienței energetice, educația și macro-proiectul ”Smart City”. Candidatul PSD pentru Primăria Constanța face o prioritate din segmentul deficitar al furnizării agentului termic și, implicit, din facturile uriașe pe care constănțenii le plătesc în sezonul rece pentru încălzirea locuințelor. Așa se face că Decebal Făgădău a înaintat ca principale investiții sectorizarea orașului și construirea unor centrale pe gaz, având în vedere o emisie minimă de noxe, reabilitarea termică a blocurilor, reabilitarea termică și modernizarea grădinițelor, școlilor și liceelor.
Despre proiectul de sectorizare a orașului și de construire a centralelor, Făgădău susține că reprezintă o investiție de aproximativ 100 de milioane de euro, iar pentru realizarea acesteia primarul interimar își propune fie să acceseze fonduri europene, ia în calcul varianta unui parteneriat public-privat, dar se gândește și la posibilitatea unui împrumut cu perioadă de amortizare 15-20 de ani.
În ce privește creșterea eficienței energetice, pentru perioada unui mandat, candidatul PSD spune că ia în calcul 100 de blocuri din cele 1800 de blocuri ale Constanței. Argumentele pentru această investiție constau în creșterea valorii arhitectonice a blocului și amenajarea unui aspect exterior plăcut al imobilelor, scăderea consumului energetic și, implicit, a emisiilor de CO2, fapt care va aduce cu sine plata unor sume mai mici pentru agentul termic și scăderea taxelor și impozitelor de la gradul energetic D sau E la A. Perioada de implementare a proiectului este preconizată la 4 ani. Valoarea acesteia se ridică la 100 de milioane de euro (pentru toate cele 1800 de blocuri ale orașului), iar ca surse de finanțare Făgădău are în vedere fondurile structurale, europene și o schemă de compensare prin contribuția beneficiarilor, în raport cu scăderea taxelor și impozitelor.
O altă investiție din aceeași zonă vizează reabilitarea instituțiilor de învățământ, proiect care se intersectează cu cel precedent, de creștere a eficienței energetice, și a cărui implementare va fi posibilă prin accesarea fondurilor europene. Proiectul mai cuprinde și construirea de grădinițe și școli noi, investiție susținută prin programele guvernamentale.
O a patra investiție a candidatului PSD urmărește înființarea unei societăți pe acțiuni care să dezvolte o politică uniformă, coerentă, de transport public în vederea diminuării traficului rutier. Decebal Făgădău se declară un susținător al mijloacelor de transport în comun și consideră că traseul transportului public din municipiul Constanța trebuie să se extindă în ceea ce Făgădău numește ”zonele-dormitor” ale orașului: Agigea, Cumpăna, Valu lui Traian, Ovidiu, Năvodari, localități vecine ale Constanței, care ar deveni asociați în societatea pe care ar înființat-o împreună cu Primăria Constanța. În căutarea unei locuințe, un număr mare de constănțeni s-a refugiat în localitățile respective în perioada de apogeu a pieței imobiliare în Constanța, dar continuă să muncească în oraș. Făgădău susține că o astfel de investiție, incluzând înnoirea parcului auto, face deja obiectul unor ”discuții avansate” și ar costa între 10 și 15 milioane de euro, implementarea proiectului ar dura 2 ani și ar putea fi susținut prin fonduri structurale.
Candidatul PSD la Primăria Constanța a vorbit și despre un ”macro-plan” de implementare a unui proiect pe care acesta l-a numit ”Smart City” și care urmărește, pe termen mediu și lung, patru vectori de dezvoltare: safe city, mobility city, energy city, e-city. Pe scurt, acest plan al primarului interimar își propune crearea unor punți între mediul academic, diplomatic și economic și de consolidare a unei strategii comune și unitare de dezvoltare a urbei.
Vergil Chițac (PNL)
Viziunea lui Vergil Chițac, principalul contracandidat al actualului primar interimar, diferă semnificativ comparativ cu cea a lui Decebal Făgădău. Singurul punct comun de pe lista celor doi candidați este găsirea unor soluții alternative pentru CET (centrala termoelectrică) și pentru rezolvarea problemelor din jurul furnizării agentului termic. Candidatul liberal consideră că unul dintre motivele pentru care constănțenii plătesc un preț foarte mare pentru gigacalorie este reprezentat de faptul că CET nu produce curent electric și, dacă va deveni primarul Constanței, Chițac are în vedere modelul unei centrale din Oradea. Proiectul său vizează construirea unor microcentrale în cartierele Constanței, iar investiția a fost aproximată de liberal la 70 de milioane de euro, bani pe care i-ar atrage prin Programul Operațional Regional.
O altă investiție de pe agenda candidatului liberal este reprezentată de reabilitarea Cazinoului de pe faleza Constanței, o clădire considerată simbol a orașului. Vergil Chițac este de părere că proiectul de restaurare nu ar depăși 10 milioane de euro și propune două variante de implementare a acestuia: În prima variantă, acesta va consulta populația pentru a stabili dacă locuitorii orașului sunt de acord cu alocarea acestei sume din bugetul municipal și, în acest caz, tot cetățenii vor fi consultați și cu privire la amenajarea interiorului clădirii și la destinațiile spațiilor respective. În a doua variantă, candidatul liberal s-a gândit la accesarea fondurilor europene, identificând Axa 5 a POR care vizează valorificarea patrimoniului. În acest caz, administrația publică va întocmi proiectul și documentele necesare și va aștepta deschiderea liniilor de finanțare.
O a treia investiție propune înființarea unui parc industrial aflat în managementul unei societăți pe acțiuni în cadrul căreia Primăria Constanța să dețină pachetul majoritar și care să implice și Zona Metropolitană a Constanței, pentru amenajarea acestuia la granița dintre oraș și localitățile vecine. Prin această inițiativă Vergil Chițac susține că urmărește înființarea locurilor de muncă și dezvoltarea unui segment abandonat al Constanței: industria. Candidatul liberal propune reactivarea unor sectoare precum comerțul și serviciile, dar și activarea unor segmente precum zona IT, în colaborare cu universitățile din Constanța. Tot cu privire la acest proiect, Chițac susține că are în plan și înființarea unor puncte de informare în cadrul cărora în special întreprinzătorii din cadrul parcului industrial ar putea primi consultanță gratuită pentru accesarea fondurilor europene. Acesta a aproximat o durată de implementare de 3 ani și o investiție inițială, într-o primă fază a proiectului, de cel puțin 10 milioane de euro.
Fondurile necesare ar urma să fie obținute prin Axa 4 – POR, de la bugetul de stat și cel municipal.
Pe agenda priorităților candidatului liberal este trecută și înființarea unui spital municipal, cu cel puțin șase secții de specialitate. Fostul rector consideră că este mai eficientă preluarea unei clădiri deja existente decât construirea unui imobil nou, drept pentru care a identificat trei variante reprezentate de clădirile aparținând Spitalului Clinic Căi Ferate. Într-una dintre acestea ar putea fi amenajată unitatea medicală prin care liberalul își propune să rezolve și problema practicii studenților de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității ”Ovidius”. Chițac își propune o colaborare cu mediul universitar în viitorul spital municipal, iar investiția este apreciată la ”câteva milioane de euro”, fondurile urmând să fie obținute din bugetul municipal, bugetul de stat și de la Ministerul Educației.
Nu în ultimul rând, Vergil Chițac își dorește să înființeze o sală polivalentă, considerând că nu este permis ca unui oraș precum Constanța să îi lipsească o asemenea investiție. Proiectul este aproximat la 15 milioane de euro, sursa de finanțare identificată este Axa 4 – POR, iar viitoarea investiție va fi destinată conferințelor, spectacolelor, evenimentelor etc. Viitoarea sală polivalentă ar urma să beneficieze de ”un manangement privat performant” care s-ar ocupa de închirierea sălii pentru ca întreținerea aceasteia să nu devină o povară pentru bugetul primăriei și ar urma să fie amenajată în zona ”Triunghi” (în spatele Gării Constanța).
Claudiu Iorga Palaz (PMP)
Înaintea enumerării investițiilor pe care le-ar face în calitate de primar al Constanței, candidatul PMP, Claudiu Palaz, a insistat să treacă în revistă faptul că, înaintea demarării investițiilor, primul lucru pe care l-ar face în Primăria Constanța ar fi publicarea pe site-ul instituției a tuturor facturilor, ordinelor de plată și a altor documente referitoare la plățile efectuate de administrația publică locală. Următorul pas ar fi anularea tuturor taxelor pe care candidatul PMP le va considera inutile și verificarea și analizarea tuturor contractelor încheiate de Primăria Constanța pentru ca, în cazul în care Palaz va considera că sunt păguboase, acestea să fie reziliate sau renegociate. Pe tot parcursul discuției, fostul prefect a părut preocupat mai degrabă de a face economie în urma verificării contractelor în vigoare și de a folosi acești bani în implementarea investițiilor, decât de atragerea fondurilor europene. Acesta consideră că din bugetul total de 180 de milioane de euro, 25% reprezintă cheltuieli inutile sau ”umflate”. Printre contractele considerate păguboase, Palaz a enumerat contractul de salubrizare, de întreținere a spațiilor verzi, deszăpezire, afișaj stradal etc.
Ulterior, trecând la investiții, fostul prefect vorbește despre necesitatea înființării unui spital municipal, luând în calcul două clădiri ale CFR. Întrebat fiind de costurile pe care o asemenea investiție le-ar implica, acesta a spus că nu poți estima valoarea unui asemenea proiect, dar că indiferent de costuri, investiția este o prioritate, iar fondurile vor veni din ”orice surse de finanțare”.
Apoi, Claudiu Palaz a vorbit pe îndelete despre ”buna gospodărire a orașului”, punctând amenajarea unor noi spații verzi și întreținerea acestora cu apă provenită din puțurile pe care le va fora în schimbul a 10.000 euro/puț forat. Palaz consideră că necesarul de curent electric pentru funcționarea puțurilor ar costa mai puțin Primăria Constanța decât plata facturii la apă către Regia Autonomă Județeană de Apă, dacă spațiile verzi ar fi irigate cu apă provenită de la compania de apă. Tot la acest capitol, Palaz își propune ”o colectare selectivă a gunoiului, efectuată de 5-6 firme de specialitate, pe cartiere”, pentru a sparge monopolul deținut de actuala companie. În ce privește ”înfrumusețarea orașului”, fostul prefect vizează reabilitarea termică a blocurilor (cu fonduri europene) și acordarea de facilități fiscale pentru proprietarii clădirilor din zona veche a orașului care își reabilitează fațadele imobilelor. Nu în ultimul rând, Palaz consideră că fluidizarea rapidă și ieftină a traficului din Constanța, dar și lipsa locurilor de parcare, pot fi bifate în anumite zone prin reducerea spațiului verde care separă sensurile de mers (pentru amenajarea unor noi benzi de circulație) și prin amenajarea unor parcări laterale, în locul celor ”în spic”, între trotuar și carosabil.
O altă investiție pe care o propune Palaz este reprezentată de un proiect mai vechi al acestuia de pe vremea în care era prefect, atunci când, într-una dintre campaniile sale, a reușit să oprească vânzarea Cazinoului. Acesta susține că dacă va ajunge primar, va chema Curtea de Conturi pentru a constata nerespectarea contractului încheiat între Primăria Constanța și firma în concesiunea căreia Cazinoul s-a ruinat. Ulterior, va cere daune acestei firme iar cu banii obținuți în urma acestui demers va reabilita Cazinoul și îl va reda constănțenilor sub forma unei clădiri multifuncționale care va include o sală de spectacole, un sediu pentru Biroul Arhitecților, un restaurant amplasat exact în locul celui vechi etc.
Parcul industrial este o prioritate și pentru candidatul PMP care consideră această investiție ”absolut necesară pentru dezvoltarea Constanței și pentru ocuparea forței de muncă disponibilă”. Acesta nu are în vedere sectorul industriei grele, ci mai degrabă și-a proiectat un plan pentru mici întreprinzători și pentru afacerile de familie care ar obține astfel și facilități fiscale pentru a fi încurajați să-și dezvolte businessurile.
Nu în ultimul rând, candidatul PMP își propune înființarea unui mijloc de transport, pe timpul verii, prin intermediul căruia turiștii cazați în stațiunea Mamaia vor face turul muzeelor constănțene, după un program bine stabilit.
Candidatul PMP nu a dorit să înainteze sume estimative pentru fiecare investiție în parte și de cele mai multe ori a ezitat să precizeze și sursele de finanțare, motivând că nu poți face dinainte astfel de evaluări și nici nu poți anticipa sursele de venit.
Christian Gigi Chiru (ALDE)
Candidatul ALDE, Christian Gigi Chiru, își începe lista priorităților cu ”urgența zero” a Constanței: necesitatea achiziționării coșurilor de gunoi. Aceasta, alături de achiziționarea mobilierului urban fac parte dintr-o investiție pe care candidatul ALDE o aproximează la cinci milioane de euro, bani care vor fi alocați din bugetul municipiului. În această sumă vor fi incluse și băncuțe, și stâlpi de iluminat.
O altă investiție pe care și-a propus-o Christian Gigi Chiru în eventualitatea în care ar ajunge primarul Constanței este amenajarea unor centrale de cartier care vor fi amplasate în vechile puncte termice ale orașului. Acesta consideră că în proiect vor fi prinse între 7 și 10 microcentrale care vor asigura agentul termic necesar întregului municipiu, iar valoarea investiției va fi în jur de aproximativ 10 milioane de euro, bani care vor fi accesați din fondurile europene, iar cofinanțarea va fi suportată de municipalitate.
Reabilitarea termică a blocurilor se regăsește și pe lista candidatului ALDE. Acesta vorbește despre legislația europeană și de obligativitatea României de a îndeplini acest obiectiv. Pe de altă parte, candidatul ALDE consideră, la fel ca ceilalți aspiranți la scaunul de primar, că reabilitarea blocurilor va avea ca efect și înfrumusețarea urbanistică atât de dorită de constănțeni. Mai mult decât atât, facturile acestora, aferente lunilor de iarnă, se vor diminua considerabil. Christian Gigi Chiru susține că banii necesari investiției vor fi alocați din surse europene, iar cofinanțarea nu va depăși 5 milioane de euro.
Fostul șef al Inspectoratului Teritorial în Construcții susține că unul dintre vectorii care îi vor defini strategia de administrare a Constanței dacă va ajunge primar este ”dezvoltarea armonioasă a orașului”, dat fiind faptul că ”aspectul creat de construcțiile haotice este de natură să transmită un disconfort”. În 2010, pe vremea când conducea instituția deconcentrată, candidatul ALDE a atacat în instanță Planul Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, iar în anul 2011 instanța a anulat PUZ prin decizie definitivă și irevocabilă.
O mega-investiție pe care o propune candidatul ALDE pare mai curând ruptă din filmele americane decât din realitatea Constanței următorilor patru ani. Acesta a înaintat un plan de decongestionare a traficului rutier prin construirea unei ”lumi subterane” care va include mega-parcări subterane, spații comerciale și lifturi, pe toată distanța bulevardelor importante ale orașului. Acesta consideră că proiectul poate fi finalizat pe perioada unui mandat, cofinanțarea Primăriei ar ajunge la 10 milioane de euro.
Candidatul ALDE a precizat că toate investițiile punctate vor fi susținute prin fonduri europene, din bugetul municipiului asigurându-se doar cofinanțarea necesară fiecărui proiect.
Nu în ultimul rând, Christian Gigi Chiru a menționat și necesitatea reabilitării Cazinoului de pe faleza Constanței. Candidatul ALDE a precizat că are în vedere un plan de restaurare a acestuia, dar că nu vrea să dezvăluie încă despre ce este vorba. Totodată, acesta a mai precizat că indiferent dacă va câștiga sau va pierde alegerile, imediat după campanie, va face public ineditul proiect de reabilitare a Cazinoului.
În loc de concluzii
Cei trei contracandidați ai primarului în exercițiu consideră că există probleme referitoare la bugetul actual al municipiului Constanța, fie că este vorba de datorii imense ale Primăriei Constanța, fie de un buget nerealist, fie că excedentul a fost colectat în urma neachitării anumitor facturi pentru ca suma destinată cheltuielilor de dezvoltare să fie mai mare în anul electoral 2016 și astfel să creeze un context favorabil actualului primar interimar.
Totodată, cei trei au adus în discuție ”contractele păguboase” aflate în derulare între Primăria Constanța și diverse firme către care au fost externalizate servicii pe o perioadă lungă de timp. Aceștia au vorbit despre rezilierea sau renegocierea acestor contracte.
Planurile de investiții ale celor patru candidați s-au întâlnit într-un singur punct: prețul gigacaloriei. Fiecare a identificat și propus o soluție pentru diminuarea facturilor uriașe pe care o parte a constănțenilor le plătesc în lunile de iarnă.
Totodată, de remarcat ar fi că actualul primar interimar, alături de foștii candidați la Primăria Constanța din anul 2012, Christian Gigi Chiru și Claudiu Palaz, au trei puncte comune în programele electorale: reabilitarea termică a blocurilor (înfrumusețarea orașului), rezolvarea problemei lipsei locurilor de parcare și a fluidizării traficului.
Problema reabilitării Cazinoului, tema de campanie preferată de cea mai mare parte a contracandidaților primarului în funcție din anul 2012, rămâne una dintre temele preferate și în această cursă. Toți cei trei contracandidați au adus în discuție restaurarea clădirii-simbol a orașului.
Doar doi dintre cei patru candidați au adus în discuție necesitatea înființării unui parc industrial și a unui spital municipal, ambii ghidându-se după aproximativ aceleași coordonate și identificând aceleași oportunități.
Text publicat inițial pe www.hotnews.ro
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
