Viorica Dăncilă vrea să introducă moneda euro în România în 2024. Poate?

Nu ar trebui să fii neapărat un eurosceptic pentru a privi cu reţinere angajamentul prim-ministrului Viorica Dăncilă, din şedinţa de guvern din 30 ianuarie 2019, prin care România s-a angajat să adere la moneda euro în 2024.

De ce?


România va rămâne sigur cu leu şi după 2024


Este vorba, în primul rând, de o declaraţie politică, în condiţiile în care România nu are o susţinere în rândul familiilor politice şi ideologice europene din care fac parte PSD şi ALDE, componentele coaliţiei guvernamentale de la Bucureşti. Un astfel de anunţ, din poziţia de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, transmis ieri Comisiei Europene, ar putea să mai atenueze nemulţumirile de la Bruxelles.

Atacurile frontale europene la adresa Vioricăi Dăncilă sau a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, au făcut necesară o iniţiativă politică menită să atenueze dezastrul de imagine.

Pe fond, însă, şi acesta este lucrul fundamental, percepţia publică şi realităţile interne spun acelaşi lucru: România nu este pregătită şi are şanse reduse de a recupera decalajele faţă de media Uniunii Europene în următorii 4-5 ani.

Media salarială, a veniturilor, cheltuielile alocate infrastructurii, sănătăţii, cercetării, educaţiei,  modalitatea de finanţare a investiţiilor pentru administraţiile locale, totul ar trebui pregătit pentru impactul cu euro într-o agendă descrisă pe câteva zeci de luni. Experienţa administrativă românească decide că acest lucru este puţin probabil. Un singur exemplu: chiar dacă deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, şi ar fi trebuit să contribuie la scrierea proiectului de buget comunitar pentru exerciţiul fiscal 2021-2027, România a petrecut prima lună a anului 2019 fără buget dezbătut şi aprobat de Parlament. Şi nu este prea sigur că luna februarie va încheia toate procedurile.

Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro, care funcţionează pe lângă Guvernul României, a stabilit ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro orizontul de timp 2024-2026.

Dar acest lucru este posibil doar cu obligativităţi interne şi externe, care nu ţin nici de decizia guvernului de la Bucureşti şi nici de simple declaraţii politice.


Ce şanse avem pentru 2024?


Aproape niciuna.

Declaraţii politice în acest sens au mai fost făcute, mereu după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Nu mai târziu decât în luna decembrie, prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunţat la Bruxelles că România „promite” să intre în zona monedei euro în 2024. Aflat tot în capitala Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis i-a răspuns, imediat, că obiectivul este „hazardat”. „Şi acum câţiva ani – a spus la 4 decembrie 2018 preşedintele Iohannis – a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme”.

Pentru adoptarea monedei euro, România are nevoie de o condiţie obligatorie: consensul clasei politice. Acum, acesta nu există iar orizontul nu arată bine: anul acesta sunt alegerile prezidenţiale iar anul viitor, cele parlamentare. Chiar credeţi că se poate scrie agenda aderării în timpul confruntărilor electorale?

Apoi, este vorba despre bani şi economie.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a prezentat tot pe 30 ianuarie câteva scenarii legate de adoptarea monedei euro. Astăzi, în 2019, România este la o rată de convergenţă cu media Uniunii Europene situată în jurul a 60%. Mult: în 2007, ea abia atingea 40%.

Pentru a atinge 70% din media Uniunii Europene, România are nevoie de şase ani, la o creştere economică de 4% anual iar pentru a urca la 75% este necesar să treacă nouă ani, tot cu o creştere medie de 4% pe an.

Acest lucru implică, desigur, inexistenţa vreunei crize economice sau financiare. Şi tot nu ar fi de ajuns: înainte de a intra propriu-zis în spaţiul euro, există o perioadă de pre-aderare, cu o monitorizare strictă a cursului de schimb şi a principalelor instrumente financiare interne. De pildă, Bulgaria a intrat de anul acesta, 2019, în aşa-numita „antecameră euro” şi nu are şanse să adopte moneda unică mai devreme de 2022.

Scenariile coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE pentru dezvoltarea economică a României până în 2022, momentul în care am intra şi noi în pregătire pentru moneda euro, sunt extrem de optimiste. Produsul Intern Brut, evaluat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la 204 miliarde euro în 2018, ar ajunge anul acesta la 218 miliarde euro iar în anul 2022 la 275 miliarde euro. Cursul valutar s-ar mişca undeva între 4,58 şi 4,65 lei pentru un euro iar inflaţia s-ar stabiliza în 2022 la 2,2%. Acestea, în condiţiile în care creşterea economică a României s-ar situa, până în 2022-2023, permanent între 4-5% anual.

După ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, moneda euro va rămâne oficială în 19 state membre.

Clubul ţărilor din afara monedei unice este împărţit în trei categorii clare. Prima, este compusă din Suedia şi Danemarca, state care fie au negociat să nu adere, fie au anunţat că nu doresc, a doua categorie este formată din ţări care sunt în negocieri avansate de introducere în zona monedei unice (Bulgaria şi Croaţia), în vreme ce a treia categorie cuprinde statele membre UE cu aşa-numite regimuri politice „iliberale”, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă, care nici nu doresc dar nici nu sunt agreate în clubul euro.

Ultima este România: nici nu poate dar, sa fiţi siguri, nici nu vrea.

Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.