Impactul inteligenței artificiale și al dezinformării asupra oamenilor au fost temele principale ale dezbaterii de vineri, de la Universitatea “Ovidius” din Constanța, unde profesori, studenți și elevi au intrat în dialog cu europarlamentarii Nicolae Ștefănuță și Vasile Dîncu.
„Evenimente false se pot genera pentru a avea efecte reale. Totul este virtual, însă efectele sunt cât se poate de reale”, a declarat Nicolae Ștefănuță, Vicepreședinte al Parlamentului European, la evenimentul organizat de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România și Facultatea de Istorie și Științe Politice de la “Ovidius”.
Alături de acesta, au luat parte la discuție și Vasile Dîncu – membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Răzvan Szabo – membru al Biroului de legătură al Parlamentului European din România, conf. univ. dr. Mihaela Ivănescu – prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC și lect. univ. dr. Ada Codău – cadru didactic al programului de studii Jurnalism la Facultatea de Litere în cadrul UOC.
Discuția din Sala Senatului s-a concentrat pe pericolul care stă în spatele utilizării iresponsabile a inteligenței artificiale și a dezinformării, mai ales în contextul în care, în ultimele zile, mai multe fake news-urile au inundat spațiul online, cu referire la presupusele urmări ale concertului artistului Max Korzh din București și proveniența dronei rusești, căzute pe un bloc dintr-un cartier din Galați.
Nicu Ștefănuță s-a arătat îngrijorat și de extinderea inteligenței artificiale pe piața muncii, oferind și un exemplu din Cluj, unde într-o mare firmă 30% dintre angajați sunt roboți.
Evenimentul a debutat cu o serie de prezentări ale invitaților, care au cuprins teme de la algoritmi din Social Media, până la influența inteligenței artificiale asupra sănătății mintale.
Mihaela Ivănescu, prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice, a adăugat că dezinformarea „duce la slăbirea capacității unei societăți de a mai putea purta o conversație despre adevăr, ceea ce ne dorim cu toții să putem face în continuare.”
Lucruri precum „FOMO” (fear of missing out) sau existența aplicației TikTok într-o postură bidimensională: una bazată pe emoții de agitație, frică sau ură – creată pentru occidentali – și una concentrată pe starea de calm, de „zen” – destinată populației chineze, au făcut parte din temele de discuție.
Fenomenul „selfie” a fost catalogat de către Vasile Dîncu drept „ceva interesant”, dar care produce efecte dezastruoase în rândul tinerilor.
- „Peste 30% din adolescentele din Statele Unite sunt afectate foarte mult de selfie. M-a întrebat cineva: „Care este diferența între fetele din momentul când eram eu elev de liceu și cele de acum?”, și m-a făcut să mă gândesc că atunci când eram eu elev, fetele nu semănau una cu alta. Acum sunt adolescente dintr-o clasă, care seamănă foarte mult unele cu altele; același machiaj, aceeași figură, aceleași filtre care apar de fapt pe Facebook sau Instagram și încearcă să schimbe lucrurile. Este o optimizare, dar, pe de altă parte, crează depresie.”
În finalul întâlnirii, Răzvan Szabo a prezentat oportunitățile oferite de Parlamentul European tinerilor, precum: voluntariat în cadrul companiei „impreuna-in.eu”, „Youth Hub”, „Corpul European de Solidaritate”, „Stagiile Schuman” sau Cariere în cadrul instituțiilor europene – EPSO.
Dezbaterea a făcut parte din programul „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studentii”, prin care Biroul Parlamentului European dorește să aducă teme europene de interes în atenția tinerilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
