
România a asigurat în capitala Kenyei, Nairobi, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, coordonarea celor 28 de state membre în relaţia cu Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC).
Reuniunea s-a desfăşurat la 25-29 martie şi a avut pe agendă demersuri referitoare la membrii care nu şi-au onorat plata contribuţiilor financiare către OIC precum şi raportul privind situaţia pieţei cafelei, cu accent pe nivelul tot mai scăzut al acestui produs.
Cafeaua este o afacere mondială de aproximativ 35 miliarde dolari anual. Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, are sediul la Londra şi cuprinde 50 de state membre, însumând 98% din producţia mondială şi 67% din consumul global. Un Acord Internaţional al Cafelei a fost adoptat în 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011.
Producţia mondială de cafea – circa 170 milioane saci (un sac însumează 60 kg) – a fost mai mare în 2018 decât consumul: 163 milioane saci. Cei mai mari producători mondiali sunt Brazilia (61 milioane saci), Vietnam (30 milioane saci), America Centrală (Mexic, Guatemala, Honduras, Panama, Costa Rica, Salvador, Nicaragua – 21 milioane saci) şi Columbia – 14,5 milioane saci.
Uniunea Europeană este cel mai mare importator şi cel mai mare consumator de cafea din lume şi tocmai de aceea România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, a asigurat prezenţa la reuniunea de la Nairobi. 40% din totalul exporturilor de cafea din lume ajung în Uniunea Europeană în vreme ce SUA aşteaptă anual în jur de 25% din producţie.
România se situează între primele 30 de consumatoare de cafea din lume, cu o medie de 0,5 ceşti pe locuitor pe zi şi un consum de 2,5 kg pe an pe locuitor. În Uniunea Europeană, consumul este dominat de Olanda, cu 3 ceşti pe zi de locuitor, Finlanda, cu 2 ceşti pe zi de locuitor şi Suedia, cu 1,5 ceşti pe zi de locuitor. Austria şi Germania au, fiecare, peste 8 kg de cafea pe an de locuitor consumate, în vreme ce în Polonia sunt înregistrate 3,5 kg pe an de locuitor iar în Bulgaria circa 3 kg pe an de locuitor.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
- Alegeri în Grecia: Cum a ajuns prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, imaginea Dreptei europene. Bunul simț politic a învins crizele majore - 22 mai 2023
- De ce e aproape imposibil ca România și Polonia să rupă relațiile diplomatice cu Moscova/ Datoriile istorice pe care cele două state le au de recuperat de la Rusia - 14 mai 2023
- ANALIZĂ De ce sunt importante rezistența și victoria în Bahmut, la fel ca la Verdun sau Stalingrad. Istoria arată că cine câștigă astfel de bătălii are cele mai multe șanse să câștige războiul - 26 aprilie 2023