La 12 martie, la reuniunea miniştrilor de Finanţe şi ai Economiei din Uniunea Europeană, ministrul Eugen Teodorovici, în calitate de preşedinte al Consiliului ministerial, a ieşit extrem de şifonat ca imagine iar România, singură, a punctat o înfrângere catastrofală în lupta împotriva spălării banilor.
După scandalul de presă intitulat Panama Papers, dezvăluit şi dezvoltat în România de RISE Project în 2017, Uniunea Europeană a apelat rapid la soluţii politice şi financiare pentru a îngrădi, pe cât posibil, mecanismele de spălare a banilor situate cel mai adesea în state insulare extrem de mici, în special din zona Americii Centrale.
Pentru aceste ficţiuni statale, turismul de croazieră şi băncile reprezintă singurele forme de venit: sute de miliarde de dolari din crima organizată şi din corupţie ajung în cutiile poştale din aceste ţări, sunt înregistraţi legali, investiţi, apoi devin sume onorabile iar purtătorii acestor conturi adevăraţi oameni de afaceri.
De pildă, Aruba este o insulă cu o suprafaţă de aproximativ 180 de kilometri pătraţi, în Marea Caraibelor, locuită de aproape 100.000 de locuitori, colonie a Regatului Olandei. Depunerile bancare fără reguli şi turismul i-au asigurat acestui teritoriu o situaţie economică de invidiat: în jur de 20.000 de euro Produs Intern Brut pe locuitor. Mai bine decât Aruba o duc insulele Bermude, tot în America Centrală, teritoriu autonom al Marii Britanii. Aici, pe insule însumând 500 de kilometri pătraţi, cu doar 65.000 de locuitori, Produsul Intern Brut, cu aceleaşi ingrediente economice ca la vecini, ajunge la aproape 70.000 de euro pe locuitori. Ca să nu vorbim despre cele patru mari insule Virgine Americane, adică vreo 350 de kilometri pătraţi, cu aproape 100.000 de locuitori, tot în Marea Caraibelor, care anunţă oficial un Produs Intern Brut în jur de 100.000 de euro pentru fiecare cetăţean. Venituri pe care statele europene nici nu îndrăznesc să le viseze.
Cum s-a pus România de-a curmezişul UE în lupta cu paradisurile fiscale
Înaintea reuniunii ECOFIN (Finanţe şi Economie) a miniştrilor din statele membre UE, Eugen Teodorovici a anunţat că România, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, va gestiona o listă neagră a paradisurilor fiscale într-o reuniune ce ar fi urmat să se desfăşoare în luna mai. Până atunci, a menţionat demnitarul de la Bucureşti, ar fi urmat să se lucreze la componenţa „listei negre”.
Aceste paradisuri fiscale, o dată semnalate oficial de UE, urmează să intre sub incidenţa sancţiunilor politice, diplomatice, economice şi financiare ale statelor membre. Prin urmare, conturile depuse acolo de către cetăţenii UE devin suspecte iar insulele-stat nu mai primesc nici un fel de angajamente din partea blocului comunitar. Aceasta deşi, în unele situaţii, insulele paradisuri fiscale sunt teritorii ale unor state europene (Marea Britanie şi Olanda).
În 2017, Uniunea Europeană a stabilit o „listă neagră” a acestor paradisuri: Samoa Americană (teritoriu american), Guam (teritoriu aflat sub administrarea SUA), Samoa, Trinidad Tobago şi insulele Virgine Americane (teritoriu american). Acestea, după apariţia scandalului Panama Papers, au fost considerate de Uniunea Europeană drept rezervoarele cele mai toxice de bani murdari din lume. Tot atunci, a fost alcătuită şi o „listă gri”, de state şi teritorii cărora UE le-a solicitat imperativ ca, până la sfârşitul anului 2018, să introducă măsuri legislative menite să permită controlul intern şi extern al fluxurilor de bani.
Această „listă gri” nu era redusă şi cuprindea inclusiv state care reprezentau parteneri comerciali şi strategici importanţi ai UE.: Elveţia, Albania, Australia, Tunisia, Maroc, Namibia, Serbia, Turcia, Costa Rica, Muntenegru, Macedonia, Bosnia-Herţegovina. Nu era inclus şi numele statului care a declanşat isteria mondială: autorităţile de la Ciudad de Panama au trecut la măsuri ample de reformă juridică şi fiscală iar astăzi, Republica Panama este unul dintre cele mai exemplare moduri de colaborare cu autorităţile din UE şi SUA. La reuniunea din 12 martie, de la Bruxelles, prezidată de ministrul Eugen Teodorovici, ambasadorul panamez la UE, Miguel Verzbovskis, într-un interviu acordat agenţiei naţionale spaniole de presă EFE, invita listele „neagră” şi „gri” să preia exemplul ţării sale pentru a deveni parteneri de încredere ai instituţiilor comunitare.
Înaintea reuniunii, şeful conferinţei, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, declara zâmbind, şi foarte sigur, în faţa presei, că „este improbabil să se adopte o nouă listă neagră a paradisurilor fiscale mai devreme de luna mai”.
La vot, Eugen Teodorovici s-a trezit singur contra celorlalte 27 de state membre UE, România insistând pentru amânarea alcătuirii oficiale a „listei negre”. O situaţie fără precedent în actuala preşedinţie română a Consiliului UE şi una extrem de rară în istoria blocului comunitar.
Este România de partea paradisurilor fiscale? De ce?
Uniunea Europeană a stabilit lista statelor paradis fiscal, cu care niciunul dintre cele 28 de state membre nu trebuie să permită raporturi financiare şi economice necontrolate de autorităţi specializate. În principiu, orice relaţie cu aceste state ar fi, mai degrabă, de evitat. „Lista neagră” scrisă de cei 27 de membri UE, şi pe care ministrul Eugen Teodorovici a încercat să o obstrucţioneze, este formată din: Samoa Americană, Guam, Samoa, Trinidad-Tobago, insulele Virgine Americane, Aruba, Barbados, Belize, Bermude, Dominica, Emiratele Arabe Unite, Fidji, insulele Marshall, Oman şi Vanuatu.
Este cea mai amplă revizuire a listei de la adoptarea ei, în decembrie 2017, după scandalul Panama Papers.
Obiecţii au ridicat, în timpul şedinţei, Italia şi Estonia, care au încercat să scoată de pe listă Emiratele Arabe Unite, invocând procesul legislativ de la Abu Dhabi în direcţia transparenţei financiare. Ministrul italian de Finanţe, Giovanni Tria, s-a străduit să convingă că prezenţa EAU este doar o „neînţelegere”. Italia nu a reuşit să convingă pe nimeni la vot. Nici Marea Britanie nu a reuşit să convingă pe cineva pentru a scoate de pe listă Bermudele, colonie a Regatului Unit: ministrul de Finanţe de la Londra s-a supus, şi el, votului colegilor săi europeni.
În urma votului din reuniunea miniştrilor ECOFIN, din 12 martie, Uniunea Europeană a consemnat o „listă neagră” cu 15 state şi o „listă gri” cu 23 de state. În acelaşi timp, pentru câteva state membre ale UE – Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda – s-a consemnat oficial că se constată „facilitarea unei planificări fiscale agresive”.
Efortul ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, de a împiedica scrierea şi adoptarea „listei negre” a paradisurilor fiscale poate fi legat de interesele stricte ale României cu câteva state din acest grup.
Este vorba despre Emiratele Arabe Unite şi Oman, state cu care România întreţine relaţii diplomatice şi pe care, în 2018, prim-ministrul Viorica Dăncilă le-a vizitat în calitate oficială. Şeful guvernului de la Bucureşti a fost la Abu Dhabi şi Muscat în condiţiile în care negocierea „listei negre” la Bruxelles îi era cunoscută, România pregătindu-se pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Mai mult, în timpul vizitei oficiale în Sultanatul Oman, în noiembrie 2018, prim-ministrul Viorica Dăncilă a inaugurat şi misiunea diplomatică permanentă de la Muscat. Cele două state arabe sunt economii extrem de dezvoltate şi de dinamice, aflate într-o strânsă relaţie de alianţă cu SUA şi în legături cordiale cu Israelul. De altfel, şi prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu a vizitat Omanul, tot la sfârşitul anului 2018, deşi între cele două state nu există oficial relaţii diplomatice.
România poate încerca, la viitoarea reuniune, din mai, să elimine Emiratele Arabe Unite şi Omanul de pe „lista neagră”, în condiţiile în care ambele state s-au angajat la reforme rapide privind transparenţa financiară. Dar înfrângerea lui Eugen Teodorovici a adus prejudicii de imagine şi de credibilitate importante. Cât vor conta ele?
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
Ultimele postari ale lui Florin Anghel (vezi toate)
- Croaţia a virat spre stânga. De ce au câştigat social-democrații alegerile prezidenţiale? - 13 ianuarie 2020
- Cu un paşaport românesc poți călători fără viză în 172 de state. Cum arată clasamentul paşapoartelor lumii în 2020 - 13 ianuarie 2020
- Republica Islamică Iran: o Uniune Sovietică în aşteptarea morţii istorice. Cum se va produce? - 13 ianuarie 2020
