Patru ziduri fără acoperiș, niște uși monumentale din lemn, pe jumătate distruse, câteva din coloanele masive care păstrează ornamentele specifice și mici fâșii din splendidele arabescuri în nuanțe albastre este tot ce a mai rămas din Sinagoga Așkenază din Constanța.
După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, un proiect de reabilitare în valoare de 1 milion de euro aprobat de Compania Națională de Investiții a părut să fie salvarea pentru superba moștenire a Constanței.
Însă, după aproape 3 ani de zile de la anunț, proiectul este îngropat în hârtii, contestații și birocrație și pe nicăieri nu se vede picior de muncitor. În tot acest timp, simbolul evreiesc din Constanța se ruinează și mai mult, iar încă o iarnă fără protecție îi poate fi fatală.
Cum a ajuns ruină Singagoga din Constanța
Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
“Era în stare de funcționare, dar a fost lăsată intenționat să se degradeze pentru a putea fi luată de un domn”, declara în 2013 pentru Info Sud-Est fostul șef al Comunității Evreiești din Constanța, Carol Friedman, despre starea sinagogii de după 1989.
“Am făcut referate și pentru pază, de-a lungul timpului. Aici sunt niște probleme care trec sub tăcere. Unii oameni mercantili, chiar și din rândul evreilor, ar fi dorit să se dărâme sinagoga”, a mai adăugat Carol Friedman, șef peste evreii constănțeni în vremea când Sinagoga din Constanța s-a ruinat.
Între timp, distrugerea a accelerat: au căzut acoperișul și mai multe din coloane, iar ornamentele interioare și picturile au început să se degradeze și să dispară.
În toamna anului 2019, un pictorial sexy realizat între zidurile sinagogii a făcut înconjurul presei evreiești de pretutindeni.
Proiectul de reabilitare: Niciun muncitor pe șantier după 3 ani de la demarare
La finalul anului 2017, comunitatea evreiască, condusă de alt președinte, a predat Companiei Naționale de Investiții clădirea după ce a fost aprobat un proiect de reabilitare de aproximativ 1 milion de euro, care urma să-i readucă monumentului strălucirea de altă dată.
Însă, ca și în cazul Cazinoului din Constanța, și la Sinagogă prima licitație pentru atribuirea lucrărilor a fost contestată și anulată:
“CNI a demarat încă din anul 2018 procedura de achiziție publică pentru execuția lucrărilor, având termen de deschidere a ofertelor data de 6.03.2018. Ca urmare a faptului că procedura de achiziție a fost contestată și anulată, modificările legislative survenite precum și perioada scursă până la demararea unei noi proceduri de achiziție publică a necesitat actualizarea documentației tehnico-economice”, se arată într-un răspuns al CNI pentru Info Sud-Est dat la sfârșitul lunii februarie.
Pe scurt, anularea licitației a dus la expirarea studiilor și la necesitatea actualizării acestora. Altă licitație, alt timp scurs:
“Astfel, precizăm că în prezent a fost finalizată procedura de achiziție publică pentru actualizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție de către proiectant în vederea reactualizării documentației tehnico economice. După aprobarea documentației se va demara procedura de contractare a serviciilor de proiectare și execuție”, a mai precizat CNI pentru Info Sud-Est în februarie.
Între timp a fost organizată o altă licitație pentru actualizare DALI, relevee, studiu istoric și alte avize.
Evreii din Constanța
Evreii din Constanţa nu au fost vreodată nici foarte numeroşi, nici foarte influenţi.
La mijlocul secolului al XIX-lea, în 1850, Ion Ionescu de la Brad număra 119 familii evreieşti în toată provincia, cu localuri improvizate de rugăciune. Peste patru decenii, în 1890, în oraşul Constanţa se găseau în jur de 600 de locuitori evrei iar recensământul din 1912 a consemnat o sporire a comunităţii – aproape 1.300 de suflete în judeţul Constanţa. La finele anilor de pace dintre cele două Războaie Mondiale, în 1939, oraşul de la malul mării depăşea 2.000 de locuitori evrei (majoritatea aşkenazi, de rit occidental şi un sfert sefarzi, de rit spaniol).
Astăzi, comunitatea evreiască din Constanța numără mai puțin de 50 de suflete.
La Constanța, comunitatea evreiască a mai avut un Templu, cel Sefard. Clădirea monumentală de pe strada Mircea cel Bătrân a fost demolată, însă, în anul 1986, lăsând loc, astăzi, unei parcări anoste.
Pe strada C.A. Rosetti din centrul vechi al Constanței, în fosta mahala evreiască din Peninsulă, ruinele Sinagogii Așkenaze sunt printre ultimele mărturii ale acestei comunități. Finalizarea proiectului de reabilitare a lăcașului de cult este ultimul pariu al memoriei evreiești la Constanța.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
