Un sponsor PNL a obținut un spațiu verde retrocedat de Mazăre. Povestea terenului unde buldozerul a ras zidurile Cetății Tomis pentru un bloc de 4 etaje

• În timpul lui Radu Mazăre, unul dintre cei mai importanți sponsori ai PNL a obținut mai multe bucăți de teren în centrul vechi al Constanței, unele provenite din retrocedări, altele cumpărate direct de la Primăria Constanța.

• Pe terenurile adunate de-a lungul câtorva ani chiar deasupra Cetății Antice Tomis, veche de peste două milenii, un om de afaceri și-a propus să ridice un bloc de 4 etaje. Autoritățile n-au avut nimic împotrivă.

• Stelian Bucovală este unul dintre cei mai cunoscuți afaceriști constănțeni, membru important al PNL Constanța și al doilea cel mai mare sponsor al partidului în anul 2015, după Cristian Bușoi.

Povestea terenului de la ”Lupoaică”

După ce Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul Retrocedărilor (2008), fostul primar al Constanței a început să semneze valul doi de dispoziții prin care a retrocedat alte terenuri, dar care nu au intrat în atenția procurorilor.

Printre beneficiarii Retrocedărilor 2.0., un nume foarte des întâlnit este cel al Dianei Cojocaru, o persoană fizică anonimă, al cărei nume este cunoscut strict pentru retrocedările primite de la Primăria Constanța. Una dintre bucățile de teren primite prin dispoziție de primar este în stațiunea Mamaia, chiar în fața Hotelului Flora, gestionat de societatea foștilor parteneri Mazăre-Constantinescu-Strutinsky.

Jurnaliștii Ordinea.ro au notat mai multe retrocedări pe care Diana Cojocaru le-a primit de la Primăria Constanța în perioada 2010-2013, în cele mai bune zone ale Constanței, pe parcări sau spații verzi. Citește mai multe aici.

Info Sud-Est a descoperit că alte terenuri pe care Diana Cojocaru le-a primit în al doilea val de Retrocedări sunt spații verzi de câteva sute de metri pătrați în zona ”Lupoaică”, adică în Kilometrul 0 al centrului vechi al Constanței, exact deasupra zidurilor Cetății Antice Tomis.

Cojocaru a obținut terenurile în perioada 2010-2011 și, un an mai târziu, le-a vândut către omul de afaceri Stelian Bucovală, cunoscut pe plan local datorită businessurilor de succes derulate în domeniul alimentației publice.

Bucovală a mai adunat, prin cumpărare directă de la Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre, câteva fâșii de teren din jurul celor provenite din retrocedări. Astfel, de-a lungul câtorva ani, omul de afaceri constănțean și-a întregit ultima bucată de spațiu verde din acea zonă, de 718 mp.

În 2015, Stelian Bucovală a fost al doilea cel mai important sponsor al PNL, după Cristian Bușoi, conform informațiilor din Monitorul Oficial, citate de agenția de presă News.ro.

Zidurile unei cetăți vechi de peste 2000 de ani, rase de buldozer pentru un bloc de 4 etaje

Odată obținute toate fâșiile de teren din puzzle, omul de afaceri le-a lipit și s-a adresat autorităților cerând să i se permită să construiască un bloc de 4 etaje fix la intrarea în centrul vechi al Constanței.

Nici Ministerul Culturii, nici Primăria Constanța nu au avut nimic împotrivă, iar Bucovală a primit autorizația de construire în septembrie 2019.

În urma cercetării arheologice, investitorilor li s-a transmis că trebuie să conserve o bucată din situl descoperit, pe care să o pună în valoare, iar lucrările de construcție să fie supravegheate în permanență de arheologi pe toată durata lor.

Investitorul a înștiințat Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) că începe lucrările de construire, dar nu a solicitat instituției încheierea unui contract pentru supravegherea acestora, astfel că arheologii nu au putut fi delegați pentru a participa la săpături.

Așa se face că o parte din zidurile Cetății Antice Tomis au fost efectiv rase în momentul în care excavatorul a început să sape în sit.

Ce spun investitorii, ce spun arheologii

Aurel Mototolea, arheologul MINAC care a efectuat descărcarea arheologică la terenul de la ”Lupoaică”, a declarat pentru Info Sud-Est că, în urma controverselor apărute în spațiul public, investitorul a cerut ca lucrările să fie supravegheate în permanență de specialiștii muzeului:

”Beneficiarul a înștiințat muzeul, printr-un document înregistrat, că va începe lucrările de construcție. Nu a fost solicitată încheierea unui act adițional la contractul de cercetare din 2016 sau a unui contract separat pentru lucrări de supraveghere de specialitate pe perioada lucrărilor de construcție. Lucrările de construcție au început în data de 18.01.2020, sâmbătă, când muzeul nu are program de lucru cu specialiștii săi, ca urmare, nu ar fi existat o bază legală pentru prezența unui arheolog pe șantierul respectiv, chiar și în urma unei sesizări. Documentația beneficiarului cuprinde Certificatul de descărcare arheologică, obținut în urma lucrărilor de cercetare arheologică derulate în cursul anului 2016. În urma discuțiilor din presă și a unei sesizări depuse la Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, pentru moment beneficiarul a sistat lucrările de construcție pe șantierul în cauză. Totodată, în data de 20.01.2020, a depus la sediul muzeului o cerere pentru încheierea unui contract de supraveghere arheologică. Mai trebuie menționat că planul amplasamentului viitoarei construcții nu a fost văzut de arheologi, la momentul lucrărilor de cercetare arheologică”, a declarat arheologul Aurel Mototolea.  

Imagini din timpul cercetării arheologice realizate în anul 2016

Contactat de Info Sud-Est, Stelian Bucovală susține că a respectat prevederile legale, că a obținut toate avizele necesare investiției și că va implementa cerințele impuse de specialiști cu privire la conservarea sitului:

“Ne chinuim de cinci ani de zile să obținem autorizații. Le-am obținut. Am fost la vreo trei comisii la București, la Cultură, am efectuat descărcare arheologică. Nu săpăm pe bucata unde este recomandat conservarea in situ. Pe aceea intrăm când o să o amenajăm. O să îi punem podea din sticlă. O să facem un gen de atracție pentru domeniul nostru de activitate, pentru restaurante, ce ne interesează în primul rând”, a declarat Stelian Bucovală pentru Info Sud-Est.

Omul de afaceri a mai declarat că nu era membru PNL când a cumpărat terenurile de la Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre. Totodată, Bucovală știa că o parte din terenuri provin din retrocedări făcute de fostul primar:

“Nu cred că eram membru PNL atunci, când am cumpărat terenurile. Eu prin 2016 cred că m-am dus în PNL. Știam că terenurile provin din retrocedări, am văzut în hârtii cum au fost atribuite. Atâta timp cât era legal totul nu are pe noi cu ce să ne deranjeze”, a declarat Bucovală.

În controversa terenului de la ”Lupoaică” a apărut și numele noului prefect al Constanței, George Niculescu, susținut de PNL pentru funcția de reprezentant al Guvernului în teritoriu. Numele său a fost invocat mai ales pentru că este rudă cu afaceristul Bucovală.

Info Sud-Est i-a cerut un punct de vedere cu privire la relația personală pe care o are cu afaceristul constănțean vs. obligațiile pe care le are ca prefect în situația dată. George Niculescu a declarat că socrul său este unchi de gradul doi pentru unul dintre acționarii în cauză și că va solicita Primăriei Constanța să vadă dacă s-au respectat toate normele legale de eliberare a autorizației de construire:

“În calitate de prefect al județului Constanța, este de datoria mea să verific orice demers al autorităților și instituțiilor locale, care poate fi subiectul unei controverse. Voi face o solicitare oficială către Primăria Constanța, pentru a vedea în ce măsură au fost respectate toate normele legale de eliberare a autorizației de construcție. Odată ajuns în funcția de prefect, responsabilitatea mea depășește sferele personale. Sunt reprezentatul Guvernului în teritoriu, iar eforturile mele sunt în slujba cetățenilor. Bineînțeles, dacă se va constata că această construcție iese din sfera legalității, lucrările se pot sista. Nu în ultimul rând, aș dori să punctez că mandatul meu de prefect al județului Constanța stă sub semnul transparenței, obiectivității și eficienței. Aceste tertipuri electorale, care m-au adus în atenția publică prin legăturile de familie, legături îndepărtate chiar, cu acționarii firmei (ca să fiu mai precis, socrul meu este unchi de gradul doi pentru unul dintre acționarii în cauză) care ridică acel imobil, reprezintă o strategie prin care anumiți oameni încearcă să câștige capital politic. Pe această cale, îl invit și pe domnul primar Decebal Făgădău să explice punctul său de vedere referitor la această situație. În fond, vorbim de avize acordate ca urmare a unei Hotărâri de Consiliu Local inițiate de dumnealui”, a declarat pentru Info Sud-Est prefectul Constanței.

Contactat de Info Sud-Est, Ovidiu Țentea, arheolog și fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, a explicat faptul că aproape toate distrugerile patrimoniului cultural și istoric din marile centre urbane sunt cauzate de Planurile Urbanistice Generale vechi de peste două decenii, care nu sunt adaptate la noile realități și care, din aceste motive, permit derogări de la legislație, adică mici șmecherii absolut legale, dar care mutilează marile orașe din multe puncte de vedere, mai ales arhitectural și istoric:

“Cercetarea arheologică s-a făcut doar pe o suprafață. După ce s-a primit avizul de la Ministerul Culturii cu recomandările pentru integrarea sitului, acolo trebuia trecută și supravegherea arheologică. Asta se impune de la sine. Îmi dau seama că investitorul a început să sape în afara zonei pe care s-a primit aviz și asta se datorează faptului că nu s-a făcut supraveghere arheologică și acel lucru trebuia făcut printr-un contract. Este obligația beneficiarului și a constructorului să știe că sunt în sit, că au primit autorizație pe o suprafață mai mică decât cea afectată de proiect, iar diferența pe care au intervenit cu mijloace mecanice este în afara celei avizate. Aici este clar vina beneficiarului, plus constructorul. Faptul că nu cunoaște legea nu îl absolvă de vină. El știe că în momentul când vrea să facă un P+4 are sub el Tomisul și este un sit clasa A. Problema cea mai mare pentru Constanța și pentru multe orașe mari din România este că planul de urbanism general este vechi de mai mult de 20 de ani și este ținut exact în zona asta gri, de unde beneficiarii nu cunosc datele actualizate, datele despre sit. Faptul că la Consanța lucrurile nu se actualizează într-un plan de urbanism general dau tot timpul excepțiile excepțiilor excepțiilor. Și atunci orașul este mort, sunt foarte multe săpături neterminate, sunt foarte multe monumente care cad, pentru că această constituție urbanistică, să spun așa, a Constanței nu mai este de actualitate și este ținută la mâna excepțiilor. Fiecare face câte un PUZ sau PUD și în loc să investească municipalitatea pentru a-și actualiza constituția locală, dă vina pe unii, pe alții și lasă să se întâmple astfel de lucruri. O reglementare coerentă pleacă de la administrație. De asta Constanța este acolo unde este, este înapoiată rău”, a declarat Ovidiu Țentea pentru Info Sud-Est.

Ce au propus arheologii MINAC în urma săpăturilor de la ”Lupoaică”

În urma săpăturilor arheologice, așa cum arată raportul final întocmit de arheologi, în zonă s-au găsit „complexe arheologice precum structuri de locuire cu pereții legați cu mortar, ziduri din pietre legate cu pământ, dale de piatră de mari dimensiuni formând o tramă stradală, tronsoane de canal de scurgere, mormânt de epocă romană timpurie“.

Pentru asta, arheologii au făcut o serie de propuneri :

“Membrii colectivului propun ca odată cu realizarea investiției proiectate, să se asigure conservarea in situ a complexele cercetate din două zone, situate în partea de nord – vest a perimetrului cercetat: prima zonă cuprinde un rest de locuire ce cuprinde părți de construcții, canale pluviale, pavaje, încadrate cronologic în secolul VI p.Chr.; a doua zonă, cuprinde resturile unor locuințe, datate în aceeași perioadă. Cele două zone cu complexele aferente sunt marcate cu roșu în planul general al săpăturii, anexat. În privința restului de complexe cercetate, dată fiind starea de conservare mai mult decât mediocră (în special după ploile torențiale din această toamnă), propunem doar înregistrarea datelor științifice pe care le oferă, fără să se mai procedeze la conservarea lor”, se arată în raportul încheiat în urma săpăturilor arheologice.

Ce scrie în avizele emise de Ministerul Culturii și Direcția Județeană de Cultură către beneficiarul terenului

„Comisia Națională de Arheologie din 16.12.2016 a solicitat “păstrarea in situ a tuturor structurilor constructive descoperite”. Pentru restul terenului, DJC Constanța a emis Certificatul de descărcare de sarcină arheologică.

Prin documentație se propune amplasarea clădirii în zona de SE a lotului și a zidurilor antice. Conform propunerii, acestea nu vor fi afectate de fundațiile clădirii. Vestigiile vor fi conservate la nivelul subsolului clădirii și vor fi puse în valoare prin acoperirea cu sticlă securizată la nivelul de călcare al parterului, peste care se va amenaja o terasă acoperită cu pergola metalică, accesibilă din spațiile de la parter.

Până la începerea lucrărilor de intervenție în zona cu vestigiile arheologice, pe toată durata șantierului de construcție a clădirii, zidurile antice vor fi conservate și protejate prin acoperire.

Toate lucrările de protejare, conservare și punere în valoare a structurilor constructive antice se vor face numai cu supraveghere arheologică“, se arată în avizele emise de Ministerul Culturii și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța.

Vom reveni.