Membrii Comisiei de cod electoral au decis, pe 16 februarie, de principiu, ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi, prin vot indirect, dintre membrii consiliilor şi de către aceştia.
Acest lucru înseamnă revenirea la modelul de alegere a președinților de consilii județene folosit din 1992 și până în 2004, atunci când a fost schimbat.
Contactat telefonic, Puiu Hașotti, senator PNL și membru al comisiei de cod electoral (Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale), ne-a declarat:
„Această variantă de alegere a președinților de consilii județene prin vot indirect nu îi legitimează mai mult sau mai puțin pe aceștia. Partidul Național Liberal a susținut ca și primarii și președinții de consilii județene să fie aleși în două tururi. În situația în care nu se ajunge la consens în cadrul comisiei, ceea ce este de dorit, se votează cu două treimi. Noi, PNL, avem 5 membri din 15 în cadrul comisiei. Ceilalți 10 au votat ca primarii să fie aleși dintr-un singur tur. Noi, pentru președinții de consilii județene, am cerut să fie tot din două tururi, dar aici au fost trei opinii. Și atunci s-a găsit această soluție ca președinții de consilii județene să fie aleși de consilierii județeni, așa cum a fost în 1992, 1996, 2000 și 2004.
La alegerile parlamentare, după părerea mea, ne îndreptăm spre revenirea la votul pe listă, cum a fost până în 2004, și este posibil și adoptarea modelului german. Dar alegerile parlamentare se vor discuta începând cu luna mai. Până atunci comisia de lucru evaluează toate sistemele de vot.
Fiecare lege se va vota separat în parlament, iar toate vor forma un cod electoral. Cod electoral care cuprinde: legea partidelor politice, legea finanțării partidelor politice, legea votului prin corespondență, legea alegerilor locale și legea alegerilor parlamentare. Înțelegerea politică este ca în plenul camerelor să se voteze varianta comisiei, unde sunt reprezentanți din toate partidele politice“.
Conform declarațiilor fostului lider al grupului PNL din Senat, votul în cadrul plenului va fi o simplă formalitate, grupările politice parlamentare având deja o înțelegere în ceea ce privește reglementările pe codul electoral. Astfel, nu mai putem vorbi de putere și opoziție, dezbaterile fiind deja făcute și deciziile luate la nivelul șefilor de partid.
Este vorba de o măsură extrem de importantă pentru exercițiul democratic din România și, după cum vedem, nu există o dezbatere reală, apelându-se doar la un consens politic. PNL, chiar dacă nu este de acord cu această reglementare referitoare la consiliile județene, se supune majorității, atât în comisie, cât și în momentul votului în plen, conform declarațiilor senatorului Hașotti.
Prin urmare, USL s-a refăcut și s-a reformat, de această dată într-o formulă mult mai grandomană decât în 2012: aproape unanimitate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
