Președintele Nicușor Dan, omologul său polonez Karol Nawrocki și Mark Rutte, Secretarul General au NATO, au reiterat miercuri, angajamentul alianței transatlantice pentru Ucraina în fața agresiunii rusești și au lansat noi apeluri pentru întărirea flancului estic al alianței în cadrul unei conferințe de presă comună susținută în încheierea Summitului B9, care a avut loc la București.
- G4Media a transmis în direct declarațiile celor trei lideri
Atât Nicușor Dan cât și omologul său polonez au amintit, la finalul evenimentului la care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a luat parte ca invitat special, că Rusia rămâne amenințarea principală la adresa securității aliate, fapt care a făcut și obiectul declarației comune emise de participanți.
- „Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o împărțire mai echitabilă a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până acum, la nivelul Alianței au fost realizate progrese semnificative, unii aliați aflându-se deja la nivelul țintei de investiții în apărare sau chiar peste aceasta. Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă amenințare directă și pe termen lung la adresa securității aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra misiunii sale centrale de apărare colectivă, inclusiv printr-o postură robustă de apărare înaintată. Rămânem angajați să ne asigurăm că planurile de apărare ale NATO sunt pe deplin susținute cu resurse și să îndeplinim țintele de capabilități, mobilitate militară și facilitare operațională, inclusiv extinderea sistemului de conducte de combustibil al NATO către Flancul Estic„, este unul dintre mesajele principale ale declarației, care a fost publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Unul dintre subiectele principale abordate în timpul conferinței a fost folosirea termenului „NATO 3.0” în declarație. Întrebați de jurnaliști dacă această exprimare înseamnă o distanțare față de SUA, cei trei lideri au explicat că NATO 3.0 este, în fapt, o reafirmare a angajamentului asumat de aliații europeni pentru apărarea continentului de amenințarea Rusiei și pentru o contribuție echitabilă din partea tuturor membrilor alianței.
- „NATO 3.0 înseamnă o Europa mai puternică și un NATO mai puternic. Europenii își asumă multe responsabilități (…) Toți aliații au convenit la Haga asupra acestui procent, apoi am convenit să trecem la 5%. Aș vrea să ne asigurăm că toată lumea se poate apăra, sunt țări care se îndreptau spre 5%, avem și noi discuțiile noastre, au existat dezamăgiri în SUA spre exemplu la reacția pe războiul împotriva Iranului (…)”, a explicat Mark Rutte, citat de G4Media.
Declarațiile de miercuri seară vin într-un context internațional complex, după cum a punctat președintele Nicușor Dan în deschiderea evenimentului:
- ”Întâlnirea noastră se desfășoară într-un climat internațional dinamic, să spunem. Se desfășoară, ca de obicei, cu 2 luni înaintea summit-ului NATO de la Ankara (…) În primul rând trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării pe care trebuie să le transformăm în capabilități, trebuie să dezvoltam toți împreună o bază industrială transatlantică solidă. E o oportunitate pentru a vedea unde suntem în aplicarea angajamentelor de la summit-ul de la Haga și de a ne reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și republica Moldova. E un sprijin pe care nu trebuie să-l facem doar declarativ”.
Referirea la Summit-ul de la Haga, care a avut loc în iunie 2025, este cel mai probabil legată de angajamentul luat de statele NATO de a-și spori cheltuielile militare până la 5% din PIB până în 2035, un obiectiv ambițios pe care unii dintre aliații europeni deja l-au atins, dar care rămâne o problemă controversată pe contintent.
Angajamentu de la Haga împarte această cerere în 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă și până la 1,5% pentru alte elemente legate de apărare, precum securitatea cibernetică, infrastructura critică, pregătirea civilă, inovarea și industria de apărare, iar Polonia, Lituania și Letonia au atins deja pragul de 3,5%, conform celui mai recent raport pubicat de alianță.
Cele trei state fruntașe sunt urmate îndeaproape de Estonia, Norvegia și Danamerca, care au depășit pragul de 3%, iar România este la pragul de 2,5% în prezent.
În acest context, amintim că reprezentanți ai tuturor statelor fruntașe din acest punct de vedere au luat parte la summit-ul de miercuri, care a reunit:
- Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria;
- Aliaţii nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia;
- Secretarul General al NATO, Mark Rutte;
- Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională;
Pe parcursul zilei, liderii prezenți au folosit ocazia summit-ului pentru a-și reitera susținerea față de Ucraina și pentru a argumenta în favoarea unei aprofundări a cooperării statelor europene în fața amenințării rusești – o perspectivă încurajată inclusiv de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
- „Nu ar trebui să ne fie teamă să discutăm despre capabilități militare europene mai unite și, în unele domenii, mai autonome. Europa nu poate depinde de schimbările de dispoziție geopolitică. Trebuie să ne unim și să ne dezvoltăm resursele, capabilitățile și producția în Europa cât mai mult posibil, astfel încât să avem cu adevărat o politică de apărare comună și capabilități europene de apărare partajate, care să ne întărească atât pe noi toți, cât și alianțe precum NATO„, a ransmis președintele ucrainean pe X, fostul Twitter.
Aceste declarații vin într-un context în care ajutorul material oferit de SUA Ucrainei a scăzut semnificativ în ultimul an, iar președintele american Donald Trump a adoptat o retorică din ce în ce mai ostilă față de aliații eurpeni și, cel mai recent, a decis retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, apoi a amenințat că ar urma retrageri mult mai mari din Europa, pe fondul neînțelegerilor dintre Washington și aliații săi europeni pe tema războiului împotriva Iranului.
Pentru mai multe detalii, citește și:
știre în curs de actualizare
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
