Retrospectiva anului 2014. Revenim în 2015!

Se apropie cu pași repezi finalul anului 2014. Echipa Info Sud-Est se pregătește să încheie un an bogat în evenimente, un an în care am avut parte de multe reușite, dar și de câteva dezamăgiri, dar mai ales un an în care Info Sud-Est a reușit să aducă în atenția dumneavoastră o serie de probleme și situații deosebit de importante, ascunse prin tăcerea celorlalți. Mai ales pentru asta, dar și pentru „îndrăzneala de a face presă liberă la Constanța”, eforturile și munca de zi cu zi a echipei noastre a fost răsplătită, la sfârșitul lunii noiembrie, de Freedom House, cu premiul „Tânărul Jurnalist al Anului”. Așadar, mulțumindu-vă pentru faptul că ne citiți săptămână de săptămână, într-un număr tot mai mare, și invitându-vă să ne citiți din nou, din
ianuarie 2015, vă readucem în atenție cele mai importante subiecte ale Info Sud-Est din anul 2014. Pe curând!

„CAMPANIA PLEACĂ“

Poate cel mai important demers al Info Sud-Est, din anul 2014, a fost Campania „PLEACĂ!”. Ne-am propus astfel să aducem în atenția publicului realitatea din cea mai veche stațiune maritimă din România: Mamaia. Astfel, am deschis o serie de articole care au adus în atenția cititorilor modul în care s-a transformat Mamaia în ultimii ani și, în fiecare ediție, am parcurs câte un episod din ceea ce se vrea a fi „cea mai fashion stațiune”, pornind de la următoarele întrebări:

Vrei să te bronzezi pe o plajă curată și liniștită, fără gunoaie, câini comunitari și vânzători ambulanți?
Vrei să te relaxezi, privind marea sau citind o carte și ascultând muzică bună?
Vrei să te plimbi sau vrei să mergi cu bicicleta, bucurându-te de briza mării, fără să te lovească un bolid de lux?
Vrei să respiri aer curat și să te bucuri de umbra copacilor în zilele toride, fără să te sufoce asfaltul?
Vrei să mergi la un festival de film, de muzică, la o galerie de artă sau la un eveniment cultural?
Vrei să te cazezi într-un hotel cu prețuri decente, servicii pe măsură și să te poți plimba prin parcuri?
Vrei să mergi la un restaurant curat, cu prețuri rezonabile, ospătari politicoși și cu muzică de calitate?
Vrei localuri de distracție nocturnă fără droguri, prostituție și kitsch?
Vrei să faci și turism cultural, să îți respecți istoria și monumentele în cea mai veche stațiune maritimă?
Vrei decență?
Atunci PLEACĂ! În Mamaia nu mai găsești nimic din toate aceste lucruri…

„Cârciumile de pe pasarela din Mamaia nu au curent electric, apa reziduală este aruncată cu găleata în mare, cafelele se fac la generator, iar bonul fiscal reprezintă un subiect tabu“

Deși a fost un proiect salutat de foarte mulți constănțeni și apreciat de opinia publică, noua pasarelă din Mamaia nu putea rămâne, pentru mult timp, locul unde te puteai plimba în liniște, admirând marea, fără ca nimeni să te deranjeze. Astfel, odată cu începerea sezonului estival 2014, câteva cârciumi au răsărit pe faimoasa pasarelă de la malul mării. Nu știm cu ajutorul sau permisiunea cui, dar cert este că jumătate din spațiul de pe pasarelă, acest proiect făcut special pentru turiști, a fost ocupat de investiții private, implementate haotic și fără logică. Aceleași investiții care sufocă, din ce în ce mai mult, stațiunea Mamaia. Un film cu ca-mera ascunsă, realizat de Info Sud-Est, a demonstrat că patronii cârciumilor de pe pasarelă nu res-pectau nici o regulă. Nici măcar pe cea a bunului simț.

„Palatul Regal, cel mai important monument istoric din Mamaia, a ajuns o ruină și este la un pas de prăbușire!“

Un reportaj exclusiv al Info Sud-Est a scos la iveală faptul că, la 11 ani de la privatizare, Palatul Regal din Mamaia a ajuns o ruină. Proprietarii au încălcat flagrant și în repetate rânduri Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, iar Palatul Regal a fost mistuit de un incendiu devastator, în 2012. După 11 ani, Castelul Reginei Maria este la un pas de prăbușire, situație în care s-a ajuns și din cauza ignoranței instituțiilor care ar fi trebuit să aplice legea și să ia măsuri, ori din cauza lipsei capacității acestora de manageriere a situației și de prevenire a dezastrului. În ultimii ani, conducerea Direcției Județene de Cultură din Constanța a încercat să ia legătura cu proprietarii monumentului istoric și să evalueze pagubele produse în urma incendiului. Fără succes însă, pentru că proprietarii sunt de negăsit. Probabil aceasta este și scuza Ministerului Culturii pentru că nu a luat nici o măsură pentru aplicarea Legii 422/2001. În toată această perioadă, presa locală nu a scris nici un rând despre privatizarea monumentului istoric, dar nici despre starea de degradare avansată în care acesta a ajuns. Incendiul din 2012 a fost trecut în revistă doar de două cotidiene locale sub forma unei știri de două rânduri, fără nici o revenire referitoare la cauzele incendiului sau la impactul acestuia asupra monumentului istoric. Până în momentul publicării acestui articol, Clubul Castel nu a fost deschis publicului în sezonul estival 2014. Acesta se pare însă că este locuit, dovadă fiind hainele care erau întinse la uscat, pe sârmele improvizate în terasele Palatului Regal, dar și muzica ce răsuna în împrejurimi și grătarele sfârâind în mijlocul monumentului istoric. Evident, fără avizul instituțiilor abilitate.

„Trafic cu opere de artă în Constanța?!“

Unde este „exilat“ bustul furat al lui Ovidiu?

Una dintre cele mai importante anchete publicate în exclusivitate de ziarul nostru a adus, în 2014, în atenția publicului și a instituțiilor abilitate să remedieze situația, furtul mai multor monumente istorice din stațiunea Mamaia. Multe întrebări au rămas fără răspunsuri, dar și mai multe întrebări au apărut ulterior publicării anchetelor noastre. Ceea ce știm sigur este că statuia „Bustul lui Ovidiu“ din fața hotelului cu același nume, din stațiunea Mamaia, se află în Lista Monumentelor Istorice, publicată în Monitorul Oficial al României din 2010, la poziția 667. Această operă de artă de for public, realizată de sculptorul Cornel Medrea, în anul 1958, este considerată monument istoric de ca-tegoria B, protejat prin Legea nr. 422 din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice.

„Un monument istoric protejat prin lege zace într-o cârciumă din Mamaia!“

Am dovedit, de-a lungul anului, că soarta monumentelor istorice din Constanța și din stațiunea Mamaia nu este nici pe departe una fericită. Dimpotrivă, monumentele istorice ba sunt distruse intenționat, ba sunt furate, ba sunt lăsate de izbeliște. Spre exemplu, Mamaia este una dintre cele mai norocoase stațiuni din România, găzduind foarte multe opere de artă, unele din perioada interbelică, altele de la mijloc de secol XX. Spiritul unor sculptori ca Ion Jalea, Oscar Han, Cornel Medrea, Mac Constantinescu sau Constantin Baraschi încă există prin operele acestora în stațiunea de la malul mării. Ironia sorții face ca aceste opere de artă de for public, devenite monumente istorice, să dispară odată cu dezvoltarea stațiunii. Cu cât se construiește mai mult, cu atât se degradează sau dispar operele de artă. Motivul acestor pierderi valoroase pentru cultura română și pentru cea constănțeană în particular nu este cunoscut de nimeni, nu este asumat de nici un reprezentant al instituțiilor de cultură, iar misterul se simte prezent în declarațiile acestora. De-a lungul anului am continuat să scriem despre statutul operelor de artă de for public care, peste noapte, s-au transformat în monumente „private“, dar și
despre alte cinci statui dispărute, despre care, din nou, nimeni nu știe nimic.

„Galeriile de Artă din Mamaia, îngropate în fecale, resturi menajere și geamuri sparte“

Un alt reportaj al Info Sud-Est a adus în atenția publicului o altă rea-litate, cutremurătoare, din stațiunea Mamaia: situația în care se află Galeriile de Artă. Acestea reprezintă cel mai bun exemplu pentru reflectarea vieții socio-culturale din Constanța și Mamaia, iar dezinteresul tinerilor pentru evenimente de acest gen nu face decât să ”legitimeze” dezinteresul autorităților locale. În clădire peisajul pare rupt din cele mai proaste filme: fecale, resturi menajere, zeci de metri de hârtie igienică folosită, peturi de bere, bucăți de plafon căzut din cauza degradării clădirii, geamuri sparte, toate aruncate peste picturile și schițele artiștilor plastici români care, pe vremuri, expuneau în fostele Galerii de Artă din Mamaia.

„Privatizările anilor 2000: S.C. MAMAIA S.A. a vândut Palatul Reginei Maria din stațiune cu prețul unui apartament!“

Info Sud-Est a reușit, în premieră, să afle și să publice povestea privatizării Palatului Regal din stațiunea Mamaia, cunoscut, de fapt, drept Club ”Castel”. După un deceniu de tăcere și întrebări fără răspunsuri, în urma unei anchete în cadrul campaniei noastre, aveam să aflăm cum Palatul Reginei Maria din Mamaia, omologul celui de la Balcic, a fost vândut în anul 2003, la prețul unui apartament: 7 miliarde de lei vechi (jumătate din sumă era reprezentată de valoarea inventarului). În fatidicul an 2003, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1755/2003, Palatul Regal din stațiunea Mamaia, piscina și terasa ajung în proprietatea SC LIGHT SYSTEM SRL, în schimbul sumei de 709.309,60 de lei, conform contractului de vânzare-cumpărare. Directorul la acea vreme, adică și semnatarul contractului, este nimeni altul decât controversatul Dan Lucian Victor, asupra căruia vom reveni în rândurile de mai jos. Din momentul în care a fost privatizat, monumentul istoric a fost exploatat continuu fără respectarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice din România. Legea a fost încălcată încă din momentul privatizării, dat fiind faptul că, în conformitate cu declarațiile reprezentanților Direcției Județene de Cultură din Constanța, privatizarea s-a făcut fără avizul obligatoriu al Ministerului Culturii!

„Începe adevăratul carnaval din Mamaia! Primăria Constanța a reabilitat zonele protejate din stațiune fără avizul Ministerului Culturii!“

Reabilitarea stațiunii s-a făcut fără avizul Ministerului Culturii! Primăria Constanța nu a răspuns solicitărilor Direcției Județene de Cultură!

Tot în cadrul campaniei noastre, am aflat că Primăria Constanța nu a obținut avizul necesar de la Direcția Județeană de Cultură în cadrul proiectului de reabilitare a stațiunii Mamaia. Astfel, conform declarațiilor reprezentanților Direcției Județene de Cultură Constanța, o parte din lucrările pentru amenajarea Promenadei Turistice Mamaia s-a efectuat în zone protejate prin lege, fără avizul Ministerului Culturii. Investiția depășește 10 milioane de euro, bani provenind din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană (prin Programul Operațional Regional), conform informațiilor publicate pe site-ul Primăriei Constanța.

„Primăria Constanța a vândut 1,5 hectare de teren în centrul stațiunii Mamaia cu 28 de euro/mp!“

Printre cele mai importante anchete din 2014 se numără și cea legată de suma și modul în care au fost vândute 1,5 hectare de teren în centrul stațiunii Mamaia. Astfel, am publicat în exclusivitate cum Primăria Constanța a vândut, în 2004, terenul aferent Palatului Regal din Mamaia cu doar 28 de euro/mp, în timp ce pe piața imobiliară a vremii, terenurile din zonă erau scoase la vânzare cu prețuri cuprinse între 100 și 300 de euro/mp! Procurorii DNA Constanța s-au autosesizat în urma publicării anchetei noastre și au deschis un nou dosar penal pe numele primarului Constanței.

„Hotel Scapino din Mamaia a fost construit fără avizul Ministerului Culturii!“

Una dintre neregulile descoperite de Info Sud-Est în cadrul Campaniei ”PLEACĂ!” a avut legătură cu ridicarea Hotelului Scapino. Astfel, conform Direcției Județene pentru Cultură Constanța, „Hotelul Scapi-no din stațiunea Mamaia, zona Cazino, se situează în zona de protecție a Ansamblului Cazino Mamaia. Pentru această lucrare privată nu s-a solicitat și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța nu a emis nici un aviz. Pe baza informațiilor din panoul de șantier s-a solicitat în scris proprietarului prezentarea documentației spre avizare, dar acesta nu a dat curs solicitării“.

„CAMPANIA DE CE?“

„Sinagoga din Constanța: Poveste despre întunericul urii și al indiferenței“

O altă campanie Info Sud-Est a vizat situația în care se află Sinagoga din Constanța, dar și celelalte clădiri ale comunității evreiești din orașul de la malul mării. Astfel, în cadrul campaniei, am publicat în exclusi-vitate atât un reportaj despre distrugerea Sinagogii, un reportaj despre dispariția Templului Sefard, cât și o serie de interviuri cu fostul președinte al Comunității Evreiești, Carol Friedman, cu actualul președinte, Sorin Lucian Ionescu, dar și cu deputatul evreilor și președintele comunității la nivel național, Aurel Vainer. Articolele noastre pe acest subiect au stârnit interesul presei internaționale și, printre altele, reportajul despre Sinagoga din Constanța a fost preluat de Jewish Heritage Europe.

„Interes imobiliar sau indiferență: DE CE a ajuns ruină o altă clădire ce a aparținut Comunității Evreiești din Constanța?“

Într-o altă ediție, Info Sud-Est a prezentat și situația în care se află alte clădiri ajunse în stadiul de ruină, dar care aparțin sau au aparținut Comunității Evreiești din Constanța. Spre exemplu, unul dintre reportaje a avut ca subiect imobilul de pe strada Sarmisegetuza nr. 40, care este la un pas de prăbușire totală. Cine este vinovat de această situație? De ce a ajuns încă o clădire protejată prin lege la un pas de dispariţie? Ce interese sunt în spatele acestor acțiuni distructive?

„Orașul în care cultura a fost îngropată: Biblioteca Județeană din Constanța, batjocorită de CJC“

Un alt reportaj al Info Sud-Est a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, că interesul instituțiilor din Constanța pentru segmentul cultural este aproape inexistent. În anul 2000, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” din Constanţa era declarată de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România cea mai bună bibliotecă publică din ţară. Astăzi, la 14 ani distanță de la acel moment, Bi-blioteca Județeană din Constanța se află într-o stare critică, fiind uitată de cei care ar fi trebuit să se îngrijească de una dintre cele mai reprezentative instituții de cultură a orașului.
Din cauza lipsei fondurilor, care ar fi trebuit să fie alocate de Consi-liul Județean Constanța, reparațiile la acoperișul clădirii nu au putut fiterminate și, astfel, de fiecare dată când afară plouă, Biblioteca Județeană este îmbibată cu apă. De un deceniu plouă și pe holuri, plouă și în sălile de lectură, plouă și în birourile funcționarilor. Mai mult, există pericolul unui incendiu, apa infiltrându-se în jurul surselor de electricitate. Clădirea este plină de mucegai iar cititorii, oamenii care încă își doresc să răsfoiască în liniște o carte, sunt obligați să stea în umeazală și mucegai. Pereții au început să se scorojească din cauza apei care se infiltrează, geamurile de lemn, vechi, sunt umflate și crăpate, nu se mai închid, lăsând vântul să șuiere în bibliotecă. Caloriferele sunt ruginite. Nici măcar liftul care ar trebui să ajute persoanele cu handicap să ajungă la cele 2 etaje deschise publicului nu mai funcționează. Băile sunt insalubre. WC-urile sunt slinoase, podelele nespălate, robineții ruginiți.Ultimul etaj al clădirii a fost închis de mult din cauza cantității de apă care a curs în clădire. Este încă un exemplu clar pentru modul în care este tratată o instituție de cultură în Constanța.

„Asta-i Constanța mea! Un câmp de gunoaie între două mall-uri“

Un fotoreportaj al Info Sud-Est a scos la iveală o realitate paralelă din municipiul Constanța: acea realitate care nu apare niciodată la televizor, nici în emisiunile de fashion, sau în știrile mondene. Constanța turiștilor e una, Constanța constănțenilor e cu totul diferită. Un singur exemplu, foarte elocvent pentru cele prezentate în rândurile de mai sus, este câmpul care desparte două dintre cele mai cunoscute mall-uri din Constanța: MaritimoShopping Center și Carrefour. Și dintr-o parte, și dintr-alta, tonele de gunoaie care zac pe mai multe hectare sunt ușor de remarcat. Cu toate acestea, prezența lor pare să nu deranjeze pe nimeni: nici pe autoritățile locale, nici pe proprietarii terenurilor respective. Sute de kilograme de legume stricate, de care vânzătorii s-au descotorosit repede, tone de moloz și materiale de construcții pe care muncitorii le-au aruncat cât au văzut cu ochii, sute și mii de materiale plastice și câini maidanezi înfometați. Asta găsești pe drumul de pământ care taie câmpul, unind Carrefour de Maritimo. Constanța are malluri, dar n-are străzi asfaltate, are cluburi, dar n-are viață culturală, are pasarele, dar n-are trotuare, are cea mai fashion stațiune, dar și un municipiu mizerabil. Constanța este raiul fițelor, al băieților de bani gata și al pițipoancelor, dar și raiul asistaților social.

„Constanța necunoscută: Călătorie prin țara asistaților“

Un alt reportaj publicat în exclusivitate în 2014 a scos la iveală fața nevăzută a cartierului social Henri Coandă: bătăi, mașini scumpe, droguri și abonamente TV mai mari decât chiria. Deși mulți „nevoiași“ care locuiesc în apartamentele sociale din complexul Henri Coandă sunt scutiți de taxe și impozite, chirie sau plata utilităților, listele afișate pe ușile de la intrarea din bloc ne arată că aceștia au pachete de cablu TV și internet, ce alternează de la 25 de lei la 80 de lei, unele ajungând chiar la suma de 100 de lei, în timp ce chiria „sărmanilor” din cartierul social este mult mai mică.