EXCLUSIV! Hotel Scapino din Mamaia a fost construit fără avizul Ministerului Culturii

Hotelul este situat în zona strict protejată a monumentului istoric Ansamblul Cazino Mamaia

Ziarul „Info Sud-Est” continuă Campania „PLEACĂ!”, demers jurnalistic de informare a publicului cu privire la situația stațiunii Mamaia, cu un articol în exclusivitate despre construcția Hotelului Scapino, realizată fără toate avizele necesare.

Conform Direcției Județene pentru Cultură Constanța, „Hotelul Scapino din stațiunea Mamaia, zona Cazino, se situează în zona de protecție a Ansamblului Cazino Mamaia. Pentru această lucrare privată nu s-a solicitat și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța nu a emis nici un aviz. Pe baza informațiilor din panoul de șantier s-a solicitat în scris proprietarului prezentarea documentației spre avizare, dar acesta nu a dat curs solicitării“.

Precizăm că Ansamblul Cazino Mamaia este monument istoric cod CT-II-a-B-21001, clasat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2460/05.08.2010.
Pe scurt, Hotelul Scapino din Mamaia a fost construit fără a avea toate avizele necesare, ba mai mult, conform declarațiilor reprezentanților DJC, proprietarul hotelului a sfidat instituția de cultură, nerăspunzând solicitării de prezentare a documentației spre avizare.

Conform Legii nr. 50/1991, OUG nr. 214/2008 și a Legii nr. 261/2009 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, autorizația de construire poate fi emisă doar după ce solicitantul obține în prealabil toate avizele necesare. În cazul de față, fiind vorba de o construcție realizată în zona de protecție a unui monument istoric, trebuia obținut, conform Legii mai sus menționate dar și a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, avizul conform al Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național sau a serviciilor deconcentrate (în speță, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța).
Contactată telefonic, Iolanda Nanu, directorul Hotelului Scapino, a precizat că nu ne poate furniza informații legate de acest subiect, spunându-ne că vom fi contactați ulterior de patronii hotelului.
Până la închiderea ediției nu am primit un punct de vedere oficial, din partea reprezentanților Hotelului Scapino, referitor la lipsa avizului pentru cultură.

Ce spune Legea 422/2001

(4) Orice intervenție asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor din zona lor de protecție, precum și orice modificare a situației juridice a mo-numentelor istorice se fac numai în condițiile stabilite prin legea 422/2001, cu solicitarea avizului DJCPN Constanța.

Conform Legii 422/2001 privind protejarea mo-numentelor istorice, cu completările și modificările ulterioare, intervențiile asupra monumentelor istorice fără Avizul Ministerului Culturii constituie, în funcție de gravitatea lor, infracțiuni cf. Art. 54 al Legii, caz în care se sesizează organele de urmărire penală, sau contravenții, cf. Art. 55 al Legii, caz în care se sancționează cu amenzi, conform cuantumului stabilit prin alin. (2) al Art. 55.

(5) Conform legii 422/2001, actualizată, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
a) toate lucrările de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajări peisagistice, precum și orice alte lucrări care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparațiile curente, lucrările de întreținere și iluminarea interioară și exterioară de siguranță și decorativă;

(6) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile prevăzute la alin. (5) sunt eliberate numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și cu celelalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Ce reprezintă Ansamblul Cazino Mamaia si cum s-a schimbat de-a lungul vremii

Când a fost inaugurat, de Sf. Maria anului 1935, Cazinoul din Mamaia era cea mai modernă clădire de băi şi agrement marin din întreaga Europă de Sud- Est. Au venit atunci, să îl vadă, regele Carol al II-lea, primul mi-nistru Gheorghe Tătărescu, membri ai guvernului, administraţia locală. Arhitectul Victor Stephanescu, autorul acestei minuni, iubea Constanţa: din mâinile lui au mai ieşit, între altele, Moscheia Carol I şi edificiul Primăriei oraşului, azi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie.
Cazinoul de pe plajă avea o largă deschidere spre mare: o terasă imensă, fără geamuri, adaptată ca restaurant şi bar, sute de cabine de baie, săli de recepţie şi de spectacol, o promenadă superbă, în stil cubist, în tablă de şah, cu plăci albe şi negre. De pe nisip, cale de o sută de metri în mare, se întindea o pasarelă din piatră, cu scări şi tobogane acvatice şi cu un pavilion masiv, la umbra căruia te puteai odihni după o partidă de înot sau să te retragi din arşiţa soarelui. Clădirea mai dispunea de un cadran solar, în nisip, de un bazin cu apă dulce şi, în faţă, spre lacul Siutghiol, de o splendidă grădină cu arbori şi flori.
Mii de turişti din ţară, dar mai ales din Europa Centrală (în special din Polonia şi Cehoslovacia) au populat clădirea până la izbucnirea războiului. Pentru ei, în faţa Cazinoului s-a ridicat şi primul hotel din piatră al Mamaiei, vila „Albatros”. Puţină vreme mai apoi, se deschidea unul dintre cele mai moderne hoteluri ale Europei, „Rex”. În preajma lor se regăsesc cochete vile de vacanţă, una din ele, aflată lângă Castelul Regal, având drept simbol un minaret asemănător celor de la Balcic, staţiunea elitistă a României până în 1940.
Ceea ce războiul şi regimul comunist au păstrat, cu chiu cu vai, a desfigurat administraţia locală a Constanţei din regimul democrat. Într-un spaţiu pe care chiar Primăria, în planul urbanistic zonal îl defineşte drept spaţiu de monumente istorice, gândirea dibace şi fără remuşcări a edililor oraşului a decis ca promenada Cazinoului să fie dublată de un lung şir de dughene sordide, din placaj ieftin de rigips, cu marfă exclusiv chinezească. În piaţeta cu vedere spre lac, multă vreme au defilat pe scena improvizată, de casă culturală comunală, lungi şiruri de tinere în căutarea unui cont bancar consistent. Numai ele, şi antrenorii lor, ştiu poveştile din corturile puse la dispoziţie în faţa monumentului istoric. Clădiri hidoase, înalte, din cărămidă şi sticlă, au fost înălţate fără restricţie.
Pe plajă, au dispărut de mult şi promenada, şi cadranul solar. Cabinele de baie au devenit locuinţe sociale pentru sutele de angajaţi sezonieri la dughene şi restaurante. Nisipul a fost acoperit cu podele de lemn pentru că, de o vreme, cluburile nefiscalizate găzduite pe acolo lasă tone de gunoaie după fiecare serbare tinerească de week-end, cele mai multe cu seringi. Au mai apărut şi nişte salonaşe discrete, tot din materiale prefabricate, care vând marfă de mâna a doua din stocurile occidentale, spre deliciul turiştilor.
Pasarela din piatră, şi ea monument istoric, este un pericol public şi „Info Sud Est” a scris repetat despre subiect. Nici scările, nici toboganele nu mai există iar din pavilion se desprind bucăţi de zidărie. Oricând se poate produce o tragedie şi nimeni, ca de obicei, nu va fi vinovat.