Proiectul prin care fostul parlamentar Mircea Banias dorește să își construiască o casă cu două etaje pe buza taluzului, în peninsulă, este pe ordinea de zi a comisiei tehnice de urbanism și amenajarea teritoriului de joi. Planul urbanistic de detaliu este în etapa de emitere a avizului din partea arhitectului șef al Constanței. Avizul este unul obligatoriu, au precizat reprezentanții primăriei pentru ISE.
PUD-ul a fost în consultare publică, de la sfârșitul lunii septembrie 2025 până la mijlocul lunii octombrie. Au fost dispuse 3 sesizări din partea cetățenilor, conform documentului publicat de primărie. Printre problemele semnalate se numără infrastructura străzii Sulmona, “neadaptată unui trafic suplimentar generat de o construcție”. “Zona prezintă deja deficiențe privind spațiile verzi și scurgerea apelor pluviale, iar o construcție mai înaltă și mai densă poate agrava aceste probleme”, se mai arată într-o sesizare.
Info Sud-Est a scris în august 2025 cum terenul pe care vrea să construiască Mircea Banias se află în zona de protecție a monumentelor istorice, în vecinătatea casei fostului președinte al Consiliului Județean Constanța Mihai Lupu. Proiectul a fost discutat atunci de comisia tehnică de urbanism din Primăria Constanța.
Terenul învecinat cu casa lui Mihai Lupu se află în capătul străzii Sulmona, din centrul istoric al Constanței. În prezent, pe terenul pe care se află câțiva arbuști parchează mașini. Conform imaginilor istorice Google, în trecut terenul era împrejmuit cu un gard de sârmă.
Conform informațiilor de la cadastru, soții Banias au cumpărat terenul de 200 de metri pătrați în februarie 2024. În decembrie, au primit certificatul de urbanism din partea primăriei.
Faleza se poate surpa, avertiza Ministerul Culturii
ISE arăta tot în august 2025 că pentru a construi locuința, Banias ar trebui să prezinte un studiu geotehnic, deoarece taluzul își poate pierde stabilitatea, după cum se arăta în propunerile comisiei zonale a monumentelor istorice din Constanța. Liberalul a obținut aviz favorabil cu condiții în vară acestui an din partea comisiei, aflată în subordinea Ministerului Culturii.
- Mircea Banias vrea să construiască o casă în peninsula din Constanța, într-o zonă în care se află monumente istorice protejate aflate în categoria A, de valoare națională și universală. Printre acestea se află Biserica armenească “Sfânta Maria” și Vila Suțu. În zonă se află și un monument istoric din grupa B a monumentelor istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Este vorba despre Casa “Căpitan Constantin Stănescu”. Terenul pe care liberalul vrea să construiască este situat în situl arheologic “Orașul antic Tomis” și situl urban “Zona peninsulară Constanța”, conform certificatului de urbanism emis la sfârșitul anului trecut de primăria condusă de primarul Vergil Chițac, coleg de partid cu Banias. Terenul pe care fostul parlamentar vrea să construiască are o suprafață de 200 de metri pătrați.
Conform informațiilor publice, certificatul de urbanism este valabil până în decembrie 2025, fiind emis pentru elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD) și construirea unei locuințe de familie.
Documentația depusă de Banias a fost avizată de comisia zonală a monumentelor istorice nr. 4 Constanța în luna iunie a acestui an, cu majoritate de voturi. Printre condițiile puse de membrii comisiei se numără cercetarea și descărcarea arheologică și prezentarea unui studiu geotehnic pentru terenul pe care va fi construită casa, având în vedere că faleza poate pierde stabilitatea. A fost și un vot negativ exprimat, motivat de faptul că propunerea pentru două etaje tehnice cu deschidere spre Portul Tomis nu este credibilă.
Comisia zonală a propus, printre altele, avizarea planurilor urbanistice de detaliu şi a proiectelor de execuţie în zonele de protecţie a monumentelor istorice din grupa A şi în zonele protejate cu monumente istorice clasate în grupa A, pentru care există reglementări avizate de ministerul Culturii.
Cine este Mircea Banias
Mircea Banias (59 de ani) este un politician constănțean influent, din zona liberală, care a schimbat șase partide în ultimii 20 de ani și care și-a consolidat cariera politică la începutul anilor 2000 în zona Băsescu – Udrea. A fost șeful Portului Constanța și parlamentar timp de 16 ani. Anul trecut a candidat pentru al cincilea mandat, de această dată de senator, însă nu mai reușit să intre în Parlament. De pe lista PNL-ului pentru Senat a intrat doar fostul prefect Silviu Coșa. Mircea Banias era pe poziția secundă.
De profesie ofițer maritim, Mircea Banias și-a construit o carieră solidă în domeniul maritim și portuar, este cunoscut ca un cunoscător în domeniu și a început să facă politică la sfârșitul anilor ‘90, din partea liberalilor.
Câțiva ani mai târziu a trecut în tabăra democrat-liberalilor, mult mai vocală în Constanța la începutul anilor 2000, pe fondul creșterii influenței partidului la nivel central, sub Traian Băsescu, care devenise primarul general al Capitalei în anul 2000.
Cu toate acestea, organizațiile locale PNL și PDL nu i-au făcut niciodată opoziție reală în alegeri lui Radu Mazăre, proaspăt ex-PD, care a câștigat primul mandat în anul 2000 în calitate de independent, apoi a trecut la PSD. Nici măcar când PDL Constanța era condus chiar de Banias.
După perioada de stabilitate politică în care a fost membru marcant al PDL timp de un deceniu, cu influență la conducerea centrală a partidului (aproximativ 2002-2012), Mircea Banias a intrat în alt deceniu, de data asta fluctuant, în care a schimbat partidele până când, în cele din urmă a revenit în PNL.
Banias este unul dintre cei doi parlamentari din sud-estul României care ar fi putut să obțină al cincilea mandat consecutiv la alegerile generale din 1 decembrie 2024. Celălalt este Cristina Dumitrache, fiica șefului PSD suspendat din funcție, Ion Dumitrache, după ancheta DNA din Portul Constanța.
Pentru fiecare dintre mandate, Mircea Banias a schimbat câte un partid, a supraviețuit politic la fel ca mulți alții, prin traseism și influență și nu neapărat datorită activității parlamentare. Citește mai multe aici.
Mandatul din 2024 era primul pe care l-ar fi putut obține rămânând în aceeași barcă, a liberalilor. Senator în primele două mandate (2008-2016), Banias a fost apoi deputat, iar anul trecut a fost pe lista candidaților la senat, al doilea de la PNL Constanța.
Banias a fost membru PNL la finalul anilor ‘90, apoi a stat un deceniu în PDL și a condus organizația din Constanța de unde a plecat în opoziție, printr-un anunț în plenul Parlamentului din februarie 2012, la Partidul Conservator, condus de fostul turnător la Securitate Dan Voiculescu.
Banias a condus apoi ALDE Constanța (succesorul PC), iar în 2017 a fost exclus din partid după ce, împreună cu alți membri, s-a revoltat împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu. Banias a căutat o umbrelă politică și la PRO România lui Victor Ponta, însă în 2019 a ieșit din partid pentru a reveni în PNL, de unde a candidat în 2020 și candidează și acum.
Acuzațiile de corupție și achitarea după 7 ani
Timp de aproape două mandate, însă, Mircea Banias și-a împărțit activitatea parlamentară cu drumurile la DNA, acolo unde a fost acuzat și anchetat, din 2012 în 2019, într-un dosar cu acuzații de grup infracțional organizat, luare și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu sau fals în înscrisuri.
Dosarul-mamut al procurorilor Anticorupție a fost cel mai important de după ”Flota” care l-a urmărit pe Traian Băsescu, s-a lăsat cu rețineri și mandate de control judiciar sau interdicții de părăsire a țării, inclusiv pentru Banias (dar care nu s-a numărat printre cei reținuți).
Într-una din cele mai de amploare și răsunătoare descinderi DNA în Portul Constanța, procurorii au vizat activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa.
Oamenii legii spuneau că în cadrul acestor activități se cereau în nenumărate rânduri sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă acestea erau introduse legal sau ilegal.
Unul din cei 39 de inculpați era chiar Mircea Banias, care condusese Portul Constanța și era senator PDL în momentul perchezițiilor, audierilor și anchetei. Procurorii i-au acuzat, între altele, de următoarele:
- ”În operațiunile de import ale clienților din Portul Constanța documentele de origine ale mărfurilor erau refăcute, impunând ca importator fictiv o firmă fantomă, raportau comisionarilor vamali și vameșilor situațiile neconforme legii, pentru a permite stabilirea mitei, conform mercurialelor nescrise ale grupului, negociau mita și, în final, o plăteau, uneori prin intermediul comisionarului vamal, iar alteori, direct lucrătorului vamal”, se arată în comunicatul DNA de la momentul trimiterii în judecată.
Procurorii l-au acuzat pe Banias că a cerut și primit mărfuri confiscate din Vamă sub promisiunea că are influență și poate să intervină asupra funcționarilor publici din Portul Constanța și Vamă, astfel îi poate determina să întocmească sau nu actele necesare pentru trecerea de vameși.
După 7 ani de procese, Mircea Banias și toți ceilalți 38 de inculpați au fost achitați definitiv pentru că ”fapta nu există, fapta nu este prevăzută de legea penală, sau nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”.
- Profilul întreg al lui Mircea Banias poate fi citit aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
