Președintele Portugaliei, António José Seguro, a promulgat o lege inițiată de extrema dreaptă care interzice acoperirea feței în spațiile publice și care, în practică, vizează femeile musulmane care poartă niqab sau burka, veșminte care acoperă integral sau aproape integral fața, transmite cotidianul francez Le Monde.
„Fața trebuie considerată un element central al identității și comunicării umane”, a explicat șeful statului într-un comunicat publicat marți.
Fostul secretar general al Partidului Socialist (2011–2014), ales președinte în februarie în fața liderului extremei drepte André Ventura, a recunoscut totuși că este vorba despre un subiect „de o mare sensibilitate socială și culturală”.
Versiunea finală a textului, descrisă de presa locală drept „legea burka”, a fost adoptată de Parlament în iulie, cu voturile partidelor de dreapta și de extremă dreapta, în timp ce partidele de stânga au votat împotrivă.
De asemenea, textul legii nu vizează explicit veșmintele musulmane, dar interzice purtarea în spațiile publice a articolelor vestimentare menite să ascundă fața sau să împiedice identificarea persoanei, precum și orice formă de constrângere prin care unei persoane i se impune să își acopere fața din motive legate, în special, de gen, religie, vârstă sau origine
Persoanele care încalcă noua lege riscă amenzi cuprinse între 150 și 3.000 de euro, dar sunt prevăzute excepții pentru motive medicale, profesionale, artistice sau legate de condițiile meteorologice, precum și în interiorul lăcașurilor de cult, al misiunilor diplomatice și la bordul avioanelor, după cum explică Euractiv.
Adoptarea legii de către Parlament în iulie a stârnit controversă atât în interiorul țării, cât și la nivel internațional, în special din cauza asocierii acesteia cu partidul de extremă dreapta Chega, condus de André Ventura. În fapt, forma inițială a legii propuse de Chega includea referiri directe la religia musulmană care au fost eliminate înainte de adoptarea legii.
- „Această nouă lege este discriminatorie și reprezintă o amenințare la adresa drepturilor omului. Deși referirile directe la islam, prezente în versiunile anterioare ale textului, au fost eliminate, noua lege încalcă în mod clar drepturile femeilor musulmane care aleg să își acopere fața. Ea reprezintă o amenințare directă la adresa libertății lor de exprimare și a libertății religioase. Nimeni nu ar trebui să îi dicteze unei femei ce poate sau nu poate purta și nicio femeie nu ar trebui sancționată pentru că își practică religia, își exprimă identitatea culturală sau convingerile. Departe de a promova drepturile femeilor, așa cum susțin inițiatorii săi, această interdicție generală riscă să aibă efectul opus. Femeile care aleg să poarte vălul integral ar putea fi și mai mult excluse din viața publică, izolate social sau s-ar putea confrunta cu dificultăți sporite în accesul la educație, locuri de muncă și servicii publice”, declara, în iulie, directorul executiv al Amnesty International Portugalia, João Godinho Martins.
Mulți dintre opozanții legii o caracterizează drept o „instrumentalizare politică” a situației de către Chega. Spre exemplu, David Munir, imamul Moscheii Centrale din Lisabona a declarat, într-un interviu acordat în noiembrie 2025 canalului portughez RTP3, că „există o lipsă enormă de cunoaștere din partea unor membri ai Parlamentului” care susțin că purtarea burka „îi răpește femeii libertatea”.
„Este o minciună. Este fals”, a mai declarat Munir, care consideră că astfel de afirmații nu fac decât „să aducă câteva voturi în plus”.
Imamul a mai declarat atunci că purtarea acestor veșminte de către femei „nu este obligatorie” și că „foarte puține” femei musulmane din Portugalia poartă burka sau niqab dar, în orice caz, comunitatea musulmană din Portugalia „se va adapta” la noua lege, dacă aceasta intră în vigoare.
Pe de altă parte, ideea interdicției veșmintelor care acoperă total sau aproape total fața unei persoane în spațiul public a primit susținere și din afara extremei drepte, deși niciun alt partid important din Portugalia nu și-a exprimat susținerea pentru propunerile inițiale ale Chega.
Cel mai notabil, PSD, principala formațiune de centru-dreapta din țară care a susținut legea, a încercat chiar să se distanțeze de formularea inițială a Chega. În iunie, partidul a propus un text alternativ care muta accentul de pe burka și islam pe problema generală a identificării persoanelor și a securității în spațiul public. Versiunea finală a legii adoptată de către Parlament s-a apropiat de această abordare, inclusiv pentru a reduce riscurile constituționale privind libertatea religioasă, potrivit agenției portugheze de știri Lusa, citată de Diário de Notícias.
Alte partide de dreapta și susținătorii legii au argumentat că veșminte precum burka și niqabul ar trebui interzise pentru că ele sunt în mod inerent incompatibile cu libertatea, demnitatea și egalitatea femeilor. Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este cel al lui Rui Rocha, deputat în Parlamentul portughez și membru al Iniciativa Liberal, un partid pro-european de centru-dreapta.
- „Cu excepția situațiilor reglementate în mod corespunzător, faptul că o persoană circulă cu fața acoperită în spații publice ridică probleme evidente de securitate. Dar reducerea acestei discuții exclusiv la problema securității ar constitui o ipocrizie enormă. Problema nu este doar dacă cineva circulă sau nu cu fața acoperită. Este, mai ales, despre felul în care ne poziționăm față de burka. Problema este, în esență, despre femei și libertatea lor (…) Burka este un mesaj, un mesaj de supunere a femeilor, de zdrobire a femeilor, de umilire a femeilor, de înfrângere a femeilor. Există oameni care afirmă — și am auzit aici această viziune asupra lucrurilor — că burka ar reprezenta o formă de supunere consimțită, care ne-ar scuti de responsabilitatea de a lua poziție. Se înșală! Această poziție înseamnă întoarcerea la infamul „între soț și soție nu te bagi”. Mai rău, mai rău! Înseamnă întoarcerea la ignobilul argument al sclavului fericit, la care se adaugă infamia, denunțată de Tocqueville, de a face victima responsabilă pentru propria sa condiție„, este argumentul înaintat de Rocha în timpul dezbaterii parlamentare pe acest subiect, care a avut loc în octombrie 2025.
Argumentul lui Rocha vine în contextul în care au apărut, în presa portugheză, interviuri din partea unor lideri musulmani precum Munir și a unor femei musulmane care susțin că poartă astfel de veșminte în mod voluntar.
În orice caz, legea a fost adoptată în iulie cu o majoritate clară. Parlamentarii Chega, alături de cei ai PSD, Iniciativa Liberal (IL) și ai partidului de dreapta CDS-PP au votat în favoarea acesteia, în vreme ce toate partidele de stânga au votat împotrivă, iar singurul deputat al partidului ecologist PAN s-a abținut, după cum explică Diário de Notícias.
În justificarea promulgării legii, președintele Seguro a subliniat atât argumentele legate de securitate în spațiul pubic, cât și ceea ce a numit „asimetria” între sexe creată de aceste veșminte.
- „A admite că femeile, și doar ele, trebuie să își ascundă întreaga față implică o asimetrie incompatibilă cu valorile parității și demnității egale între bărbați și femei (…) Pe de altă parte, într-o societate liberă precum a noastră, fiecare persoană trebuie să își poată trăi identitatea și convingerile în cadrul unui set de reguli comune care să asigure o «conviețuire comună», concept acceptat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”, a transmis președintele în mesajul publicat marți.
În teorie, legea în forma sa actuală poate fi contestată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Portugalia nu este însă prima țară din Uniunea Europeană care adoptă o astfel de interdicție, iar argumentul «conviețuirii» invocat de Seguro a fost deja acceptat de CEDO în cazuri similare privind legi din Franța și Belgia – în ambele cazuri, reclamantele erau femei musulmane care susțineau că purtau vălul integral din proprie alegere și fără a fi constrânse de familie sau de alte persoane. CEDO a considerat însă că interdicțiile puteau fi justificate prin necesitatea protejării condițiilor minime ale „conviețuirii” în societate și nu a constatat o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
