Mircea Banias (58 de ani) este un politician constănțean influent, din zona liberală, care a schimbat șase partide în ultimii 20 de ani și care și-a consolidat cariera politică la începutul anilor 2000 în zona Băsescu – Udrea. A fost șeful Portului Constanța și este parlamentar de 16 ani. Candidează din partea liberalilor pentru un nou mandat, de această dată de senator.
#SEvotează
La 1 decembrie mergem la vot să ne alegem parlamentarii pentru următorii patru ani. Ei fac legile. Și asta ne afectează pe toți.
Am considerat important să ne uităm la candidații aflați pe locuri eligibile, ca să vedem pe cine vom trimite în Parlament. Am ales sud-estul României, adică proximitatea spațiului în care publicația noastră activează: Constanța, Tulcea, Ialomița, Călărași, Brăila și Galați.
Am calculat eligibilitatea candidaților în funcție de procentele pe care partidele din care aceștia fac parte le-au obținut la alegerile locale din 9 iunie, în județele respective, și am luat și o marjă de eroare.
Am urmărit astfel studiile, activitatea profesională, traseul politic, averile, controversele, afacerile cu statul sau din mediul privat a peste 100 de candidați la Camera Deputaților și Senat din partea PSD, PNL, USR, AUR și S.O.S. România.
În primele două episoade din seria #SEvotează ne-am oprit la parlamentarii cu cele mai multe mandate la activ. Sunt două astfel de exemple în tot sud-estul României și ambele vin din Constanța: Cristina Dumitrache (42 de ani) de la PSD (vezi articolul aici) și Mircea Banias (58 de ani) de la PNL își doresc al cincilea mandat.
PNL, PDL, PC, ALDE, PRO România și din nou PNL
De profesie ofițer maritim, Mircea Banias și-a construit o carieră solidă în domeniul maritim și portuar, este cunoscut ca un cunoscător în domeniu și a început să facă politică la sfârșitul anilor ‘90, din partea liberalilor.
Câțiva ani mai târziu a trecut în tabăra democrat-liberalilor, mult mai vocală în Constanța la începutul anilor 2000, pe fondul creșterii influenței partidului la nivel central, sub Traian Băsescu, care devenise primarul general al Capitalei în anul 2000.
Cu toate acestea, organizațiile locale PNL și PDL nu i-au făcut niciodată opoziție reală în alegeri lui Radu Mazăre, proaspăt ex-PD, care a câștigat primul mandat în anul 2000 în calitate de independent, apoi a trecut la PSD. Nici măcar când PDL Constanța era condus chiar de Banias.
După perioada de stabilitate politică în care a fost membru marcant al PDL timp de un deceniu, cu influență la conducerea centrală a partidului (aproximativ 2002-2012), Mircea Banias a intrat în alt deceniu, de data asta fluctuant, în care a schimbat partidele până când, în cele din urmă a revenit în PNL.
Banias este unul dintre cei doi parlamentari din sud-estul României care ar putea să obțină al cincilea mandat consecutiv la alegerile generale din 1 decembrie.
Pentru fiecare dintre mandate a schimbat câte un partid, a supraviețuit politic la fel ca mulți alții, prin traseism și influență și nu neapărat datorită activității parlamentare.
Mandatul din 2024 este primul pe care l-ar putea obține rămânând în aceeași barcă, a liberalilor. Senator în primele două mandate (2008-2016), Banias a fost apoi deputat, iar astăzi s-a întors pe lista candidaților la senat, al doilea de la PNL Constanța.
Banias a fost membru PNL la finalul anilor ‘90, apoi a stat un deceniu în PDL și a condus organizația din Constanța de unde a plecat în opoziție, printr-un anunț în plenul Parlamentului din februarie 2012, la Partidul Conservator, condus de fostul turnător la Securitate Dan Voiculescu.
Banias a condus apoi ALDE Constanța (succesorul PC), iar în 2017 a fost exclus din partid după ce, împreună cu alți membri, s-a revoltat împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu.
Banias a căutat o umbrelă politică și la PRO România lui Victor Ponta, însă în 2019 a ieșit din partid pentru a reveni în PNL, de unde a candidat în 2020 și candidează și acum.
Cursant la Colegiul Național de Apărare, în timp ce conducea Portul Constanța
Mircea Banias a absolvit Institutul de Marină Mircea cel Bătrân, Facultatea de Navigaţie (specializarea ofițer maritim punte) și a urmat mai multe cursuri de specialitate pentru marinari.
Însă, odată cu ascensiunea politică, Banias a urmat și alte cursuri: un master despre NATO la Școala Naţională de Știinţe Politice şi Administrative (2004), un alt curs la controversatul Colegiu Național de Apărare (2006), dar și un curs de diplomație și securitate la Institutul Diplomatic Român (2012).
Spre exemplu, în timp ce era inginer și lucra în cadrul Companiei Naționale Administraţia Porturilor Maritime Constanța (CN APMC, care operează Portul Constanța) a studiat și absolvit masterul ”NATO Senior Executive Master”, care asigura ”formarea profesională a celor care au lucrat sau lucrează pentru România la NATO”, conform site-ului SNSPA.
Doi ani mai târziu, în timp ce conducea chiar Portul Constanța, Banias urma și cursurile Colegiului Naţional de Apărare, din cadrul Universității Naţionale de Apărare Carol I, dar nu e clar ce fel de cursuri și cât au durat ele. În aceeași perioadă, Banias a fost și președintele Consiliului de Administraţie al Portului Constanța, care administrează propriu-zis Portul.
- De menționat că și fratele său, Emil Sorin Banias, lucrează în Portul Constanța și a deținut de-a lungul anilor mai multe funcții-cheie de conducere.
Mai târziu, în timp ce era senator, Banias a urmat cursul de ”Diplomație și securitate” la Institutul Diplomatic Român, care doar în 2012, anul în care l-a urmat senatorul a avut peste 200 de absolvenți, conform unei broșuri a institutului.
Cursul se adresa, conform organizatorilor, ”persoanelor din mediul public şi din cel privat, în vederea aprofundării cunoştinţelor din acest domeniu sau a dobândirii lor”:
- ”Lectorii acestui program sunt academicieni de renume, ambasadori, consuli sau specialişti în domeniu, cu o vastă experienţă”, fără a fi precizat în spațiul public cine sunt aceștia.
Un colegiu pentru apărarea politicienilor
Revenind însă la controversatul Colegiu Național de Apărare, o investigație din 2016 a jurnalistei Iulia Marin (1990 – 2023) pentru PressOne arăta cum o cincime dintre parlamentarii României de la acea vreme absolviseră cursurile acestui Colegiu Național de Apărare.
Jurnalista Iulia Marin a identificat atunci 113 senatori și deputați, din totalul de 541 de membri ai Parlamentului, care aveau diplomă din partea acestui Colegiu, aflat în subordinea Ministerului Apărării.
Mai mult, 7 dintre ei erau foști sau șefi de partide în funcție la acea vreme. Spre exemplu: Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Victor Ponta, Elena Udrea.
Nu în ultimul rând, mai arăta investigația PressOne, 6 dintre cei 23 de membri ai Cabinetului Cioloș (punându-l la socoteală și pe ministrul demisionar al Sănătății la acea vreme, Patriciu Achimaș-Cadariu) au considerat necesar să urmeze cursurile acestui Colegiu Național de Apărare: Petre Tobă – Interne, Adrian Curaj – Educație, Marius Bostan – Comunicații, Elisabeta Lipă – Tineret și Sport, Ciprian Bucur – Relația cu Parlamentul.
Astăzi, inclusiv premierul Marcel Ciolacu a urmat un curs la Colegiul Național de Apărare, asemenea celorlalte duzine de politicieni înaintea lui.
- Citește investigația integrală a PressOne și Iulia Marin despre politicieni și Colegiul Național de Apărare, aici.
- O altă investigație a jurnalistei Iulia Marin despre politicienii absolvenți al CNAp, aici.
O altă investigație PressOne despre CNAp, din 2018, a jurnalistei Emilia Șercan, arată că de la înființare, din 1992 (sub Ministerul Apărării), până în 2017, instituția avusese aproape 4000 de absolvenți, un melanj între șefi SIE, SRI, politicieni, miniștri, parlamentari, militari și șefi de alte instituții civile sau militare și nu în ultimul rând oameni de afaceri, dar și alții. Jurnalista vorbește și despre mirajul politicienilor și afaceriștilor de a fi absolvenții unui curs sau chiar colegi cu oameni din instituții de forță, cum este Ministerul Apărării.
Nu e de mirare, deci, că Mircea Banias a făcut parte din comisii parlamentare de forță cum ar fi cea permanentă de Apărare sau din Comisia comună specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională (comisia înființată în 2009, nu cea recentă, implicată în scandalul drafturilor legilor securității publicate de G4Media).
Banias a mai făcut parte de-a lungul mandatelor și din comisia de transport și infrastructură sau din cea pentru privatizarea şi administrarea activelor statului, al cărui preşedinte a fost în mandatul 2012 – 2016.
Din punct de vedere al activității parlamentare, aceasta e mai degrabă mediocră, cu 147 de proiecte legislative cărora s-a alăturat în cei 16 ani (în medie, 9 inițiative pe an), din care 45 au ajuns legi (aproape 3 anual, în medie), cu doar câteva interpelări și declarații politice și sub două luări de cuvânt pe an (în medie).
ACTIVITATEA PARLAMENTARĂ DIN ULTIMUL MANDAT
– 8 luări de cuvânt
– 1 declarație politică
– 54 de propuneri legislative
– 23 legi promulgate
– 3 întrebări și interpelări
Reporterii ISE l-au întrebat pe Mircea Banias, într-o discuție telefonică, care este cea mai importantă realizare a sa în ultimul mandat de parlamentar și de ce candidează pentru al cincilea mandat. După ce a ascultat întrebările, deputatul a cerut să le trimitem în scris, pentru că “nu am de unde să știu cu cine vorbesc”. Ulterior, nu a răspuns întrebărilor transmise de reporterii ISE.
Conform declarației de avere depuse în mai 2024, în ultimii 30 de ani, Banias a achiziționat trei terenuri intravilane în municipiul Constanța, în suprafață totală de 650 mp (pe care le deține împreună cu soția), două apartamente și o casă de locuit, tot în Constanța, bijuterii de aur și argint de 10.000 de euro și are șase depozite/conturi în valoare totală de aproximativ 180.000 de euro.
A împrumutat firmele Euro River și Euro Shipping, unde este acționar, cu aproximativ 160.000 de euro (în total) și obține venituri din indemnizația de parlamentar, salariul de profesor al soției, cel de administrator al unei firme, închirierea unui apartament, dobânzi la depozite (aproximativ 10.000 de euro) și dividende de la firmele unde este acționar (aproximativ 180.000 de euro).
Acuzațiile de corupție și achitarea după 7 ani
Timp de aproape două mandate, însă, Mircea Banias și-a împărțit activitatea parlamentară cu drumurile la DNA, acolo unde a fost acuzat și anchetat, din 2012 în 2019, într-un dosar cu acuzații de grup infracțional organizat, luare și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu sau fals în înscrisuri.
Dosarul-mamut al procurorilor Anticorupție a fost cel mai important de după ”Flota” care l-a urmărit pe Traian Băsescu, s-a lăsat cu rețineri și mandate de control judiciar sau interdicții de părăsire a țării, inclusiv pentru Banias (dar care nu s-a numărat printre cei reținuți).
Într-una din cele mai de amploare și răsunătoare descinderi DNA în Portul Constanța, procurorii au vizat activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa.
Oamenii legii spuneau că în cadrul acestor activități se cereau în nenumărate rânduri sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă acestea erau introduse legal sau ilegal.
Unul din cei 39 de inculpați era chiar Mircea Banias, care condusese Portul Constanța și era senator PDL în momentul perchezițiilor, audierilor și anchetei. Procurorii i-au acuzat, între altele, de următoarele:
- ”În operațiunile de import ale clienților din Portul Constanța documentele de origine ale mărfurilor erau refăcute, impunând ca importator fictiv o firmă fantomă, raportau comisionarilor vamali și vameșilor situațiile neconforme legii, pentru a permite stabilirea mitei, conform mercurialelor nescrise ale grupului, negociau mita și, în final, o plăteau, uneori prin intermediul comisionarului vamal, iar alteori, direct lucrătorului vamal”, se arată în comunicatul DNA de la momentul trimiterii în judecată.
Procurorii l-au acuzat pe Banias că a cerut și primit mărfuri confiscate din Vamă sub promisiunea că are influență și poate să intervină asupra funcționarilor publici din Portul Constanța și Vamă, astfel îi poate determina să întocmească sau nu actele necesare pentru trecerea de vameși.
După 7 ani de procese, Mircea Banias și toți ceilalți 38 de inculpați au fost achitați definitiv pentru că ”fapta nu există, fapta nu este prevăzută de legea penală, sau nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”.
- În episodul următor: Cine sunt parlamentarii implicați în scandaluri, dosare penale, sau care au avut declarații controversate
Acest material a fost realizat cu susținere financiară din cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC), coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul Internews. Acest material reflectă numai punctele de vedere ale Info Sud-Est, iar partenerii menționați nu pot fi făcuți responsabili pentru nicio utilizare a informațiilor conținute aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
