Ruinele Sinagogii din Constanţa au fost vizitate pe 27 noiembrie 2014 de o echipă de experţi şi de reprezentanţii presei locale pentru a se anunţa demararea procesului de expertizare şi de reconstrucţie a clădirii.
A fost prezent şi preşedintele Comunităţii Evreieşti din Constanța, Sorin Lucian Ionescu, care a susţinut că acest demers a devenit posibil în urma unor evenimente financiare benefice. Este vorba, conform declaraţiilor publice, despre vânzarea, în urmă cu trei ani, a unui teren al comunităţii, situat pe strada Sulmona, suma (200.000 de lei) putând fi utilizată în proiectul Sinagogii. Imaginile ruinelor, care ar trebui să sensibilizeze opinia constănţeană, au fost difuzate de întreaga mass – media după mai bine de opt ani de indiferenţă.
În octombrie a.c., același Sorin Lucian Ionescu ne declara, referitor la începerea procesului de reabilitare a Sinagogii din Constanța: „În momentul acesta scoatem autorizația de construcție și certificatul de urbanism, contactăm un arhitect pe care l-am luat din listă, din păcate nu este nici unul din Constanța în lista aia, deci nu e nici un fel de aranjament cu cineva. L-am ales pe arhitectul Florin Turcoianu, pentru că el mai are niște lucrări în Constanța, el reabilitează Casa cu Lei“.
La conferința de presă susținută cu ocazia începerii expertizei la Si-nagoga din peninsulă, președintele Sorin Lucian Ionescu declara că această expertiză este realizată de o firmă din București, S.C. S&T Proiect SRL, ar costa aproximativ 7000 de euro şi ar trebui să se finalizeze până la sfârşitul anului.
Conform registrului comerțului, firma S&T Proiect SRL este din Constanța, administratorul firmei, Florică Turcoianu, este născut în Cernavodă, iar firma are sediul social în Constanța, pe strada Delfinului nr. 22. Mai mult, toți specialiștii care se ocupă de relevee și de expertiză sunt din Constanța, conform declarațiilor acestora. Florică Turcoianu este membru al Ordinului Arhitecțior din România, filiala Dobrogea și un cunoscut arhitect în Constanța.
Referitor la această confuzie creată, Sorin Lucian Ionescu ne-a declarat: „Mie mi s-a spus că activează în Bucureşti. Şi nu am ce aranjamente să fac, întrucât tarifele sunt aceleaşi la toţi (la FCER au verificat acest lucru, cu alte oferte) şi oricum nu trebuie să organizăm vreo licitaţie. Am aflat şi eu ulterior că domnul Turcoianu e de fel din Constanța. Dar asta nu schimbă datele problemei. Plata expertizei se face din banii FCER (Federația Comunităților Evreiești din România). Așa mi s-a spus, când l-am ales din listă. Că vine şi la Constanța, unde mai are lucrări. Pe cartea de vizită a firmei nu scria Constanţa“.
Ne întrebăm cum s-a produs această confuzie și cum este posibil ca președintele Comunității Evreiești din Constanța să nu știe nici măcar de unde este firma a cărei expertiză poate decide soarta celui mai reprezentativ obiectiv evreiesc din Constanța.
Trecând peste aceste detalii, este salutară inițiativa Comunității Evreiești din Constanța, chiar dacă vine într-un moment în care Sinagoga a devenit o ruină, de a începe procesul de salvare a ceea ce a mai rămas din acest simbol al multiculturalității Dobrogei.
Lăcaşul de cult al comunităţii evreieşti, situat pe str. C.A Rosetti, este serios avariat. Din 2006 a fost abandonat şi, de atunci, nicio autoritate nu a fost interesată de stoparea degradării şi de problema reconstrucţiei. Sinagoga a aniversat un centenar de existenţă, în 2011, într-un anonimat demn de o cauză mai bună. Profanată, cu acoperişul prăbuşit din vara acestui an, fără investiţii majore, clădirea a devenit mai degrabă o povară pentru comunitate şi pentru administraţia locală în loc de a fi fost valorificată şi pusă în circuitul de valori al unui oraş care îşi exprimă, constant, ideea de diversitate şi toleranţă.
Experienţa nefericită prin care a trecut Sinagoga pune Constanţa pe o hartă a ruşinii în ceea ce priveşte res-pectul faţă de trecut. Clădirea nu a intrat pe lista monumentelor istorice şi nici nu a devenit parte a vreunui proiect major, naţional sau european, în vederea reabilitării. Nu a existat un minim respect civic pentru ceea ce a reprezentat în istoria oraşului şi acest lucru, trebuie precizat, s-a întâmplat într-o societate democratică, aceea care pretinde respectul faţă de celălalt şi în condiţiile unor opţiuni lipsite de constrângeri.
Regimul comunist, şi în special epoca lui Nicolae Ceauşescu, s-a remarcat prin efortul constant de a susţine emigrarea comunităţii evreieşti din România. Statul israelian a plătit, pentru cei peste 200.000 de oameni care au ales Ţara Sfântă în ultimele două decenii dinainte de decembrie 1989, aproape jumătate de miliard de dolari, adică în jur de 2 000 de dolari pentru fiecare evreu plecat. Democraţia a continuat, la Constanţa, indiferent de culoarea politică, aceeaşi atitudine de încurajare a dispariţiei comunităţilor mici, fără impact electoral. Şi, din păcate, comunitatea evreiască a devenit din ce în ce mai insignifiantă numeric.
Nici după ce a devenit evidentă incapacitatea vreunei autorităţi locale de a salva clădirea, situaţia Sinagogii din Constanţa nu a devenit subiect de dezbatere în opinia publică locală sau în mass-media. Au fost consemnate diferite promisiuni de reabilitare, de atragere de fonduri pentru reparaţii dar, de aproape un deceniu, lăcaşul de cult s-a degradat până a ajuns o ruină. „Info Sud-Est” le-a consemnat în octombrie 2013, când a demarat campania de informare asupra situaţiei intolerabile în care se afla ruina.
Din păcate, la acea vreme, doar media internaţionale au privit cu interes semnalul nostru şi, tot atunci, nu am bănuit că degradarea se va accelera. Nu este singurul caz de acest fel în centrul vechi al Constanţei. Dispariţia Sinagogii, însă, ar şterge definitiv orice urmă a istoriei comunităţilor evreieşti în această zonă a Dobrogei şi ar anula încă o amprentă a particularităţii mereu afirmate a acestui spaţiu geografic, adică tocmai diversitatea.
Construită după proiectele arhitectului Adolf Linz, Sinagoga din Constanţa are o identitate proprie într-un spaţiu foarte restrâns, care este Peninsula, prin apropierea de alte lăcaşuri importante de cult, creştine şi musulmane. Încurajările lui Sorin Lucian Ionescu, potrivit cărora zidurile nu vor fi demolate, ar trebui să dea speranţe că proiectul de reabilitare, dacă el va exista, va res-pecta planurile de construcţie din 1911.
Demolarea integrală a clădirii ar fi încă o lovitură dată istoriei urbanistice a Constanţei în contextul în care, nici la 25 de ani de la prăbuşirea comunismului, nu există vreun monument reabilitat şi pus în valoare în acest oraş. Diversele situaţii şi justificări – majoritatea legate de lipsa fondurilor şi a situaţiilor juridice clare în ceea ce priveşte proprietatea – au împins zona peninsulară spre degradare, instincte sălbatice de anulare a particularităţilor arhitectonice, construirea de clădiri fără nicio valoare publică.
Abia acum, la opt ani de la închiderea ei, se demarează procedurile de intabulare şi expertizare ceea ce dovedeşte lipsa intolerabilă de interes pentru una dintre clădirile emblematice. Este greu de crezut că, dacă va fi renovată, Sinagoga va rămâne exclusiv un spaţiu confesional. Comunitatea evreiască din Constanţa are mai puţin de 50 de suflete iar multe din regulile religioase nu mai pot fi respectate.
O clădire renovată şi pusă în circuitul spiritual şi turistic ar aduce, însă, un plus de atracţie centrului vechi. Oriunde în ţară, acolo unde comunităţile evreieşti fie au dispărut, fie au devenit foarte puţin numeroase, sinagogile au devenit centre de atracţie turistică, spaţii de evenimente culturale majore sau educaţionale. Adică, locuri care au respectul binemeritat în memoria colectivă a trecutului.
Un exemplu concret, şi apropiat, este Templul din Tulcea, renovat recent şi redeschis anul acesta, în contextul în care numărul evreilor nord dobrogeni este chiar mai mic decat al acelora din Constanţa. În alte oraşe, sinagogile au devenit spaţii publice de lectură, cercetare şi cultură (Oradea, Târgovişte) sau chiar muzee prin eforturile combinate ale autorităţilor locale, investitorilor privaţi, fondurilor guvernamentale sau europene. Din păcate, Sinagoga din Constanţa este ignorată şi batjocorită de câteva decenii, fără nicio reacţie.
Terenul pe care se află Sinagoga din Constanţa este deosebit de atrăgător pentru orice investiţie imobiliară. Reabilitarea infrastructurii centrului vechi, potenţialul comercial şi turistic din ce în ce mai evident, indiferenţa sau neputinţa procedurală a autorităţilor în a clasa clădirea pe lista monumentelor istorice, ar putea fi pericole mortale pentru viitorul lăcaşului de cult. Asigurările preşedintelui Sorin Lucian Ionescu potrivit cărora „au apărut deja speculaţii” în acest sens dar că „nu şi-a exprimat nimeni intenţia de a cumpăra terenul” trebuie luate în considerare şi dau speranţa că acest oraş, Constanţa, nu va mai fi singura mare municipalitate din ţară aflată în această situaţie.
O campanie civică de salvare a Sinagogii, cu motivaţiile ei, ar fi salutară pentru un oraş care aproape a pierdut pariul cu memoria istorică.
- VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații și birocrație de trei ani/ Cum arată ruina templului israelit pentru care există bani la CNI - 21 iulie 2020
- Cât de greu este să restaurezi un monument istoric? Studiu de caz: Casa Motomancea din Tulcea - 7 septembrie 2018
- Povestea Bulevardului Elisabeta: Strada cu parfum de Regină și de mare - 14 februarie 2017
