Muzică, videoclipuri, grafice, reclame, filme, poze trucate, texte și ”editoriale” generate cu AI. La fiecare două-trei scroll-uri dau peste conținut realizat integral de inteligența artificială. Creierul meu a început fie să le ignore complet, fie, și mai grav, să le integreze fără să vreau în același loc cu conținutul făcut de oameni. Simt că m-a amorțit mental.
Prea mult AI
Vreau doar să iau o pauză de la muncă și să mai pierd vremea pe TikTok? Din 10 videoclipuri, trei au pe fundal muzică generată cu AI, gen Lolita Cercel sau alte nume obscure. Alte două sunt grafice făcute integral de AI, unde un business preferă un prompt în locul unui om, iar încă două sunt meme-uri fabricate complet de inteligență artificială generativă. Același tipar îl găsesc și pe Instagram Reels.
Pe Facebook, printre postări, primesc reclame făcute cu AI care promovează diferite case de pariuri. Nu era de ajuns că reclamele la păcănele sunt peste tot, acum sunt și făcute artificial și împinse în feed-ul meu.
Închid telefonul și deschid televizorul, sper să scap. În pauza de publicitate, mă lovesc de tot mai multe reclame făcute cu AI, fie pentru medicamente, fie pentru produse de casă sau bănci. Sunt slab făcute, personajele au patru degete, priviri fixe, expresii nenaturale, erori clasice ale AI-urilor generative.
Mă enervez și deschid YouTube să ascult muzică. Îmi apare ”Cele mai bune piese românești 2026”. Dau play și îmi dau seama rapid că este un mix de 30 de minute cu piese generate AI. Nu există listă de melodii, iar vocile feminine sună aproape identic, variații ale Lolitei Cercel.
Ok, intru pe Facebook să văd ce mai fac rudele. Apăs pe primul story și e mama cu o poză și o melodie despre trecerea timpului. Verific piesa, este AI. Știu sigur că mama nu și-a ales singură melodia. Realizez că platforma i-a sugerat automat ceva ”potrivit” pentru imaginea ei. Și, evident, a ales AI.
În final, vreau să caut ceva pe Google. Înainte să ajung la rezultate, apare un rezumat generat de AI care ocupă jumătate de ecran. Pe moment pare util, îți face treaba. Dar pe termen lung te lenevește și te dezobișnuiește să mai cauți singur. Bine, asta dacă mai ajungi să cauți pe Google și nu ajungi direct să-l întrebi pe ChatGPT să-ți caute și să îți explice în locul tău. Și ăsta nu e tot conținutul realizat cu AI care împânzește internetul, ci doar cel de care eu mă împiedic în fiecare zi pe internet.
Am ajuns într-un punct în care mă întorc la muncă cu un sentiment de resemnare. Monitorizez dezinformarea de pe social media din România și diferența față de acum doi ani este uriașă.
Dacă înainte vorbeam de imagini editate stângaci în Photoshop sau Paint, gen clipurile virale cu Klaus Iohannis care e un cioban pe câmp sau Ilie Bolojan care anunță că intrăm în război într-un videoclip super pixelat unde nu i se vede gura mai deloc, acum ne confruntăm cu un alt nivel. Dezinformarea nu mai e improvizată. Este produsă sistematic și rapid cu ajutorul inteligenței artificiale.
Cei care propagau informații false trebuiau, în trecut, să gândească totul: mesajul, imaginea, strategia de ”marketing”. Acum, întregul proces poate fi ușurat de AI. Un prompt generează imaginea, altul scrie textul, altul sugerează narațiuni conspiraționiste, iar un altul optimizează hashtagurile și strategia de viralizare.
Rezultatul? Conținut mult mai convingător, mai coerent și mai greu de demontat la prima vedere. A, și mult mai ușor de făcut.
Mai grav este că au început să apară peste noapte ”personaje” complet artificiale, conturi construite integral cu AI, care funcționează ca portavoce pentru politicieni de extremă dreaptă. Deși, la prima vedere, par o idee absurdă, aceste conturi ajung să strângă sute de mii de urmăritori și interacțiuni.
Prin postări generate automat, acestea amplifică discursuri de ură, atacă conducerea actuală și promovează narative pro-ruse. Și îl ridică în slăvi pe Călin Georgescu, obviously. Dar aici nu mai vorbim doar despre dezinformare. Vorbim despre o infrastructură care o produce la scară, rapid și eficient.
Cum am realizat că sunt înconjurată de conținut artificial
Nu am ajuns la concluziile astea din prima.
Am descoperit inteligența artificială în anul I de facultate, prin 2023, odată cu începuturile lui ChatGPT. Aflasem de pe TikTok că este o unealtă care te ajută la școală, îți rezumă lecțiile și îți structurează materia ca să nu mai pierzi timp cu scheme.
Ca orice student disperat, am început să mă joc cu platforma. Răspunsurile erau vagi și mai dădea rateuri, dar chiar și așa mă ajuta. Îmi transforma lecții de 10 pagini în unele de 5, mai clare și mai organizate decât le-aș fi făcut eu. La momentul acela mi se părea o tehnologie revoluționară. Eu crescusem cu Wikipedia, TPU și Brainly, cam singurele locuri unde căutai informații, fără garanția că găsești exact ce ai nevoie.
Așa că am început să folosesc inteligența artificială. Mult.
Pentru școală, pentru sesiune, pentru organizare. Pentru orice curiozitate pe care înainte o căutam pe Google. Mă ajuta să mă hotărăsc ce să mănânc, îmi calcula calorii, îmi explica erori pe calculator sau telefon și era chiar și ghidul meu turistic în vacanțe. Practic, în loc să caut în mai multe locuri, toate drumurile duceau spre o singură platformă, ChatGPT.
Mi se părea că îmi ușurează viața, fără să mă gândesc la efectele pe termen lung. Am folosit și inteligența artificială generativă pentru imagini. Nu știu să desenez și am încercat ani la rând să învăț, dar dacă nu îmi ieșea ceva din prima, renunțam. Așa că ”desenam” cu AI. Dădea destule rateuri la început și stăteam uneori o oră pentru o ilustrație, dar tot simțeam că economisesc timp față de desenul manual.
În paralel, consumam conținut făcut cu AI pe social media. Mi se părea amuzant, peak comedy chiar, când vedeam personaje ca Mogoșu sau Nițoiu vorbind de parcă s-au născut filosofi, sau alte trenduri din 2024 și început de 2025.
La început nu am realizat, dar meme-urile brainrot au ajuns peste tot. Conținut fără sens, făcut intenționat absurd, dar care prinde viață și identitate cu ajutorul AI. Problema nu ținea doar de calitate, ci de volum și viteză. Cu un singur prompt sau un screenshot de la un meme brainrot puteai crea un alt personaj viral în câteva minute.
Fenomenul s-a răspândit mai ales în rândul generației Alpha, copiii născuți între 2010 și 2025. Probabil ăsta fiind și motivul pentru care acest trend mai mult m-a speriat decât amuzat.
Când au apărut Tung Tung Sahur sau Ballerina Capuccina am început să mă întreb dacă expunerea constantă la conținut generat artificial chiar este sănătoasă pentru mine, pentru atenția mea și pentru sănătatea mea mintală.
Dar meme-urile brainrot au fost doar the tip of the iceberg. Câteva luni mai târziu, feedul meu era plin de meme-uri slab făcute cu AI, influencerițe artificiale inspirate din sute de influencerițe reale și atât de mult conținut generat automat încât mi s-a făcut dor de un meme desenat stângaci de mână, gen ”le eu” sau orice avea un pic de human touch, umor real, nu ceva scos dintr-un prompt în 5 minute.
Totul duce la ChatGPT
Momentul în care s-a rupt ceva pentru mine a fost altul.
Am realizat că îmi era lene să caut ceva pe Google. Un lucru pe care l-am făcut fără nicio problemă ani de zile, de când am acces la internet, de la 11 ani. Subconștientul meu mergea direct la soluția ușoară: ”întreabă-l pe ChatGPT, e mai simplu, nu-ți mai bate capul să cauți tu”.
Renunțasem efectiv la efortul de a căuta, de a filtra, de a înțelege un lucru de una singură, simțeam nevoia să-mi dea un bot răspunsul mură-n gură.
Și atunci am realizat ceva mai incomod, faptul că m-am obișnuit prea bine cu varianta ușoară. Iar eu am acceptat asta fără să-mi dau seama. Pentru că am avut constant senzația că această tehnologie doar mă ajută, nu că va ajunge să gândească și pentru mine.
Și nu sunt singura persoană care a realizat asta.
Un studiu realizat de MIT Media Lab și citat de Dazed arată că persoanele care folosesc inteligența artificială, în special ChatGPT, au o gândire critică mai slabă. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 54 de persoane, care au avut de scris un eseu pe cont propriu.
O parte dintre participanți foloseau AI în viața de zi cu zi, în timp ce alții nu, iar rezultatele arată că utilizatorii de inteligență artificială au avut cel mai scăzut nivel de activitate cerebrală și cea mai slabă concentrare în timpul redactării eseului.
Mai mulți profesori de la Harvard University au vorbit pentru The Harvard Gazette despre modul în care văd inteligența artificială în relație cu gândirea critică și dacă AI-ul ne face mai comozi. Unul dintre cadrele didactice, Dan Levy, a declarat că inteligența artificială poate fi folosită în moduri care ajută procesul de învățare, dar și în moduri care îl pot împiedica.
- ”Dacă un student folosește AI-ul pentru a face munca în locul lui, și nu împreună cu el, atunci învățarea va fi minimă sau inexistentă. Învățarea nu are loc decât atunci când creierul este implicat activ în a da sens și înțeles informațiilor. Acest lucru nu se întâmplă dacă tot ce faci este să întrebi ChatGPT”, mai susține sursa citată.
Însă tot noi avem puterea de a nu lăsa AI-ul să gândească în locul nostru. Repet, la început, inteligența artificială mi s-a părut revoluționară și m-am aruncat destul de repede în brațele ei, chiar cu o încredere oarbă. Dar, dacă înveți să o folosești corect, gândirea critică poate rămână destul de intactă (asta dacă nu ești dependent de social media care duce la exact același lucru ca utilizarea excesivă a AI).
Problema apare când ajungi doar la ”lasă că știe ChatGPT”. Atunci începi să renunți la efortul tău. De aceea, putem să combinăm, măcar parțial, modurile vechi de lucru cu cele noi. La cele manuale, unde chiar treci prin informație, nu doar o primești.
Microsoft și Carnegie Mellon University, arată într-un studiu prezentat de Vice că utilizarea inteligenței artificiale te poate face mai leneș, asta dacă o lași să facă toată munca în locul tău, fără să mai intervii deloc. ”Folosite necorespunzător, tehnologiile pot duce și chiar duc la deteriorarea capacităților cognitive care ar trebui păstrate”, conform sursei citate.
Concluzia articolului științific arată că deși inteligența artificială generativă poate crește eficiența utilizatorilor, ea poate reduce implicarea critică în muncă și poate duce, în timp, la o dependență excesivă de instrument, precum și la diminuarea capacității de a rezolva probleme în mod independent.
Da, utilizarea inteligenței artificiale a devenit o formă de adaptare la noile tehnologii, la fel cum s-a întâmplat și la apariția platformelor de social media. Folosită într-un mod etic, AI-ul poate să ajute la rafinarea unor idei deja gândite de om, la structurare sau la un simplu brainstorming. Poate fi util și atunci când un task este deja 90% finalizat și apare un blocaj, unde ai nevoie de o direcție, nu de un răspuns complet.
În astfel de cazuri, utilizarea lui poate fi destul de sănătoasă. Dar, având în vedere că am trăit atâția ani fără AI, cred că putem învăța să îl folosim în mod echilibrat, astfel încât să continuăm să luăm și decizii singuri, fără să ajungem să întrebăm inteligența artificială dacă ar trebui să mâncăm pui sau vită la cină.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
