Ministrul de externe Oana Țoiu s-a întâlnit miercuri seara cu Secretarul america de Stat Marco Rubio, transmite Ministerul român al Afacerilor Externe într-o postare pe Facebook.
Aceasta a fost prima întâlnire la nivel înalt cu un reprezentant al Administrației Trump după anularea și repetarea alegerilor prezidențiale,
Principalele teme abordate au inclus, conform MAE:
- consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității;
- proiecte energetice comune;
- intensificarea schimburilor economice;
- susținerea unui rol comun pozitiv și activ în regiunea extinsă a Mării Negre;
În acest sens, discuțiile au vizat proiectele privind reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, modernizarea reactorului 1 și cooperarea pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, printre altele, a declarat miercuri Oana Țoiu, citată de G4Media,. Ministrul a subliniat că există un interes comun româno-american pentru clarificarea cadrului legislativ și comercial necesar acestor proiecte.
Ea a declarat, de asemenea, că prezenţa SUA în România în format NATO are şi un efect de descurajare a unor potenţiale intruziuni, dar şi un efect de stabilitate în regiune şi în privinţa vecinilor ţării noastre, care nu sunt membri NATO sau ai Uniunii Europene.
„MAE rămâne angajat în dezvoltarea unei cooperări bilaterale solide și de durată, în beneficiul ambelor națiuni”, se mai arată în psotarea Ministerului de Externe.
Întâlnirea cu Marco Rubio și delarațiile Oanei Țoiu vin în contextul în care observatorii internaționali au avertizat, în ultimele zile, despre un risc sporit de conflict între NATO și Federația Rusă.
O analiză publicată joi de Insitutul pentru Studiul Războiului din SUA a concluzionat că că Rusia a intrat în „Faza 0” – etapa de pregătire informațională și psihologică – a campaniei sale de pregătire pentru un posibil război între NATO și Rusia în viitor.
Această analiză vine după peste o lună de incursiuni rusești confirmate în spațiul aerian european, în România, Polonia și Estonia și unele incidente cu autor necunoscut în țări precum Danemarca și Norvegia, dar în privința cărora unele autorități europene suspectează implicarea Kremlinului.
În fața acestor provocări, atât NATO cât și UE au demarat, în ultima lună, mai multe eforturi pentru a întări apărarea statelor europene „din prima linie” – de pildă, NATO a lansat o nouă misiune de apărare pe flancul estic, în vreme ce mai multe state UE, inclusiv România, dezbat crearea unui „zid anti-drone” în colaborare cu Ucraina.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
