Parlamentul European va deschide miercuri dezbaterea despre încălcările repetate ale Rusiei asupra spațiului aerian al UE. O rezoluție în acest sens va fi supusă la vot joi, transmite instituția într-un comunicat de presă.
- „Dezbaterea urmează incidentelor în care drone și aeronave rusești au încălcat atât spațiul aerian polonez, cât și cel estonian în ultimele săptămâni. Aceasta survine, de asemenea, după ce dronele de origine neidentificată au provocat perturbări în aeroporturile civile și bazele militare din Danemarca și în jurul acestora – evenimente pe care autoritățile daneze le-au denumit „atacuri hibride concertate”, se arată în comunicatul citat.
Introducerea acestui subiect pe ordinea de zi a parlamentului vine după aproape o lună de incursiuni rusești în spațiul aerian european, care au adus subiectul apărării comune în centrul atenției insituțiilor europene.
În septembrie, la câteva zile după ce dronele rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, apoi al României, Comisia Europeană a anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, iar printre motivațiile principale s-a numărat comportamentul agresiv al Rusiei și „disprețul față de diplomație și dreptul internațional”, după cum acuza comisia la acea vreme.
Aproape imediat după ce a fost anunțat noul pachet de sancțiuni, trei avioane de vânătoare rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei, iar restul lunii septembrie a fost marcat de incidente cu drone neidentificate în spațiul aerian european, despre care unele autorități au afirmat că ar putea fi de proveniență rusească.
Mai multe drone neidentificate deasupra aeroporturilor din Oslo și Copenhaga au dus, spre exemplu, la închiderea celor mai mari două aeroporturi scandinave, iar Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a declarat la acea vreme că „nu poate exclude” posibilitatea ca dronele să fi fost de proveniență rusească.
În orice caz, autoritățile daneze au determinat că incidentul poate fi atribuit unui „operator cu capabilități reale”, însă Kremlinul neagă până în acest moment orice implicare în incidentele care au dus la închiderea aeroporturilor din Copenhaga și Oslo.
În acest context, Serviciul de Informații al Apărării din Danemarca a transmis vineri că Rusia exercită presiuni asupra Danemarcei prin „război hibrid”, pe care agenția l-a definit ca o combinație de mijloace politice, economice, informaționale și militare „pentru a submina un stat, rămânând în același timp sub pragul conflictului armat”, scrie NPR.
Danemarca nu este singurul stat UE care și-a făcut cunoscute îngrijorările cu privire la amenințarea reprezentată de Rusia – la drept vorbind, statele UE „din prima linie” au hotărât deja că noi măsuri de apărare colectivă împotriva dronelor rusești trebuie să fie tratate ca o prioritate.
Aceasta a fost concluzia anunțată la sfârșitul lunii septembrie de către Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, după discuții purtate cu statele membre din estul continentului.
După o videoconferință cu miniștrii Apărării din 10 state membre ale UE, inclusiv România, el a afirmat că „trebuie să acționăm rapid” și să construim un zid anti-drone împreună cu Ucraina, a cărei reprezentanți au luat parte, de asemenea, la întâlnire.
Ucraina, care a dezvoltat o serie de capacități pentru a detecta și doborî mai ieftin roiurile de drone rusești, a declarat că dorește să se alăture unui asemenea proiect.
În contextul dezbaterii de miercuri, este important de amintit rolul Parlamentului European în apărarea colectivă a statelor europene – Parlamentul nu exercită control direct asupra misiunilor sau operațiunilor de apărare lansate la nivel european, însă este instituția care stabilește bugetul pentru Politica de Apărare și Securitate Comună (PSAC) a UE și supervizează implementarea acesteia,
- Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC) este brațul de securitate și apărare al UE. Prin aceasta, Uniunea a desfășurat deja misiuni în domenii precum instruirea militară, combaterea pirateriei, asistența la frontieră și sprijin pentru aplicarea legii și reforme judiciare, adesea în parteneriat cu organizații precum ONU și NATO. Reformele recente i-au extins instrumentele și capacitățile pentru a consolida autonomia strategică a UE, conform informațiilor oferite de European Union External Action.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
