La 31 de ani de la declanşarea Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, generalul Nicolae Ciucă, prim-ministru interimar şi ministru al Apărării Naţionale, a transmis un mesaj istoric prin conţinut şi semnificaţie. Gestul actualului şef al guvernului României depăşeşte tot ceea ce s-a difuzat, de la nivelul decidenţilor politici, în ultimele trei decenii şi este comparabil doar cu Raportul Comisiei de condamnare a comunismului, coordonat de Vladimir Tismăneanu şi citit şi asumat în Parlamentul României de preşedintele Traian Băsescu, în decembrie 2006.
„Pentru greşelile, erorile sau abuzurile săvârşite de unii dintre angajaţii Ministerului Apărării Naţionale în desfăşurarea acelor evenimente, dincolo de răspunderile care au fost sau vor fi stabilite de instanţele judecătoreşti, este o datorie morală ca noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferinţă în Decembrie 1989 şi să îi asigurăm pe toţi cei de astăzi şi, mai ales, pe cei care vin după noi, că vom face tot ce se va putea pentru ca asemenea situaţii să nu se mai repete niciodată în istoria României” a transmis actualul prim-ministru şi ministru al Apărării Naţionale.
1165 de morţi, între care unii au fost arşi la crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti, este rezultatul Revoluţiei din Decembrie 1989. Cele mai multe mărturii invocă armata, atât în perioada 16-22 Decembrie 1989 dar mai ales după 22 Decembrie 1989, în luptele de stradă. La acel moment, generalii Victor Atanasie Stănculescu şi Nicolae Militaru (suspectat a fi fost agent al URSS) se aflau la conducerea trupelor. De asemenea, după 1990 Parchetul Militar a instrumentalizat Dosarul Revoluţiei, finalizat după 30 de ani, cu multe semne de întrebare rămase şi, mai ales, cu mulţi dintre protagonişti dispăruţi din această viaţă. Între cei trimişi în judecată se numără Ion Iliescu, preşedinte al României (1989-1996 şi 2000-2004), Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru şi ambasador, generalul în retragere Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare. Nici astăzi nu sunt limpezite supoziţiile potrivit cărora, în 22 Decembrie 1989, Ion Iliescu ar fi cerut intrarea trupelor sovietice în România şi, în 25 decembrie, executarea cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu.
Niciunul dintre liderii politici şi militari ai României, după 1990, nu a cerut iertare pentru crimele Revoluţiei deşi este limpede, chiar şi fără finalizarea juridică a procesului, că ele au fost comise de instituţii ale statului. „Fiecare abuz trebuie dovedit şi fiecare vinovat trebuie tras la răspundere prin sentinţele care vor fi date” a mai transmis generalul Nicolae Ciucă în mesajul său istoric.
Chiar dacă juridic vinovaţii pentru crimele Revoluţiei din Decembrie 1989 nu vor fi pedepsiţi niciodată, pentru că decidenţii comunişti s-au regrupat imediat, în 1990, în cadrul Frontului Salvării Naţionale şi a altor partide şi formaţiuni politice, gestul simbolic al generalului Nicolae Ciucă de a cere iertare reprezintă un pas uriaş pentru memoria Revoluţiei. Poate şi unul necesar în direcţia regenerării morale a unei ţări care a rămas în căutarea reperelor.
- Cum au sfârșit alți dictatori cu mandate de arestare la Curtea Penală Internațională de la Haga: Trei situații în care Vladimir Putin ar putea fi arestat, judecat și condamnat - 18 martie 2023
- Mai avem nevoie de această Rusie imperialistă? Noul cordon sanitar și de ce nu va câștiga Putin acest război - 24 februarie 2023
- Ura istorică dintre Polonia și Rusia: Țara pe care rușii au dezmembrat-o de două ori, dar n-au reușit să o supună niciodată - 16 noiembrie 2022
