In memoriam. Kemal Karpat: „Râul care străpunge muntele”

Una dintre cele mai luminate minți ale secolului trecut şi de la începutul acestuia s-a alăturat celor drepți. Miercuri seara, pe 20 februarie, s-a stins din viață marele istoric Kemal H. Karpat. Se născuse în urmă cu 96 de ani într-un sat dobrogean, la numai câțiva kilometri de Babadag.

Numele pe care l-a purtat, Karpat, varianta turcă a denumirii Munților Carpați, nu este deloc întâmplătoare. „Mi-am luat numele după Munții Carpați. Deși să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpații, am creat Carpații în mine. Am creat Carpații mei. Și am devenit un fel de munte”, avea să mărturisească istoricul într-un interviu în urmă cu câțiva ani. Născut în anul 1923 la Armutlu (astăzi satul Turda, judeţul Tulcea), într-o familie în care o ramură era descendentă a unor emigranți tătari din Crimeea, iar cealaltă își avea originile în Anatolia, Kemal Karpat a rămas profund atașat de România și mai ales de Dobrogea, tărâmul natal, unde a revenit de nenumărate ori cu plăcere.

„Am iubit mereu libertatea”, este o afirmație pe care a făcut-o cu mai multe ocazii și care a fost un fel de motto al vieții acestuia. După ce a absolvit Seminarul Musulman de la Medgidia, în 1942, și-a continuat studiile în Turcia, unde a obţinut licenţa la Departamentul de Drept al Universităţii din Istanbul, în 1947. A decis să nu se mai întoarcă în România, unde se instaura regimul comunist, preferând să își completeze studiile postuniversitare la Washington University, în domeniul ştiinţelor politice, apoi obținând doctoratul la New York University, în domeniul ştiinţelor politice şi sociale (în 1957).

Pentru o scurtă perioadă a fost numit în Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite. A preferat totuși viața academică, domeniu căruia i s-a dedicat tot restul vieții. A lucrat ca lector într-o serie de instituţii de învăţământ, inclusiv la Montana State University, New York University, Princeton University, Universitatea Bilkent din Ankara, O.D.T.U., Universitatea din Ankara, Harvard University, John Hopkins University, Columbia University şi École des Hautes Études en Sciences Sociales.

Kemal Karpat a fost director al Departamentului Studii asupra Orientului Mijlociu de la Wisconsin University, fondator al Societăţii de Studii Central-Asiatice şi coordonator al Programului de Studii Central-Asiatice din cadrul aceleiaşi universităţi.

Meritele sale au fost recunoscute și de mediul academic românesc. Acesta este Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța (1998) și al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2015).

În ceea ce privește domeniul său de cercetare, poate nu întâmplător, lucrările sale au contribuit la o mai bună cunoaștere a propriului trecut și a locurilor în care a trăit. Urmaș al unor emigranți și mai târziu, și el un soi de emigrant, Kemal Karpat a fost prin lucrarea Ottoman Population, 1830-1914: Demographic and Social Characteristics, (Madison: University of Wisconsin Press, 1985), un deschizător de drumuri în privința înțelegerii importanței emigrărilor spre Imperiul Otoman și consecințelor acestui fenomen în transformarea Turciei și a Balcanilor. Tot în privința Balcanilor și a moștenirii otomane, în cartea Balkanlarda Osmanlı Mirası ve Ulusçuluk (Moştenirea otomană în Balcani şi naționalismul, Ankara: Imge, 2004) a arătat cum statele naționale din Balcani, în procesul lor de construcție și de obținere a independenței, au dezvoltat un discurs antiotoman. A fost preocupat de înțelegerea societății turce, a rolului religiei în politica turcă, a locului acesteia în societatea turcă și a felului în care a evoluat înțelegerea acesteia. Studii precum Studies on Ottoman Social and Political History (Leiden: Brill, 2002), Studies on Turkish Politics and Society (Leiden: Brill, 2004), The Politicization of Islam: Identity, State, Belief and Congregation in the Ottoman Empire in the Last Period (Istanbul: Istanbul Bilgi University, 2004) sunt obligatorii pentru orice cercetător al istoriei Turciei.

Kemal Karpat a fost preocupat și de istoria tărâmului natal. A scris despre fondarea orașului Medgidia, de care a rămas legat din anii în care a fost elev al Seminarului Musulman din oraș, căruia i-a dedicat și un studiu.

„Râul care străpunge muntele” este titlul unei cărți de dialoguri cu Kemal Karpat (Kemal H. Karpat, Dağı delen ırmak, Söyleşi: Emin Tanrıyar, Timaş, 2010), o metaforă care sintetizează viața acestuia. Kemal H. Karpat omul a murit, dar opera sa rămâne pentru a străpunge barierele, a destupa mințile, a găsi căi spre libertate.