Am vorbit cu mai mulți primari din Constanța, de la PNL și PSD, ca să înțelegem de ce s-a înregistrat un procent atât de scăzut în mediul rural, acolo unde există un electorat disciplinat și conservator. Principalul aspect pe care l-au semnalat toți a fost că oamenii din mediul rural nu au înțeles miza referendumului și că, în proporție covârșitoare, aproape toți au înțeles că este vorba ”despre un referendum pentru homosexuali”, fapt care a oripilat electoratul de la sate: ”Degeaba am încercat să le explicăm noi că trebuie să meargă să voteze DA, dacă nu susțin căsătoriile gay, pentru că ei nu înțelegeau de ce trebuie să voteze DA, dacă ei NU vor homosexuali în România. A fost o confuzie generală pentru că trebuiau să voteze DA când de fapt ei NU voiau așa ceva. Se uitau chiorâș la mine, crezând că de fapt eu susțin căsătoriile gay. Și atunci am renunțat să le mai explic. A fost o confuzie generală”, ne-a povestit unul dintre primari.
Întrebarea de pe buletinul de vot a fost următoarea: ”Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”. Aceasta a provocat confuzie în rândul electoratului pentru că cei care nu sunt de acord cu căsătoriile gay ar fi trebuit să voteze ”DA” deși ei NU sunt de acord cu căsătoriile între persoane de același sex.
Pe de altă parte, aceeași întrebare, care făcea referire la revizuirea unei legi ”în forma adoptată de Parlament” a stârnit confuzie în rândul celor care nu își doresc modificările legilor justiției: ”Alții, când au auzit că e vorba de o lege revizuită în Parlament s-au gândit direct la modificările din justiție și au întrebat unde e cuvântul homosexual din întrebare. Noi le-am explicat tuturor despre ce e vorba dar nu au crezut, au zis că știu ei că, de fapt, se ascunde o modificare a legilor justiției și nu or să voteze. Asta s-a întâmplat din cauză că a apărut o frică generalizată de schimbările din justiție”, ne-a declarat un alt primar din județul Constanța.
Toți primarii cu care am vorbit nu au fost de acord să le facem publică identitatea de frica unor posibile repercusiuni legate de declarațiile pe care le fac în ziua de vot a referendumului, făcând trimitere la condamnarea lui Liviu Dragnea.
O altă explicație ar fi tocmai aceasta: lipsa de interes a primarilor pentru mobilizarea populației, de teamă să nu dea socoteală pentru o implicare dincolo de limita legii pentru care ar putea să răspundă penal mai târziu.
Practic, repulsia electoratului din mediul rural față de relațiile gay, pe care PSD a mizat inițial, s-a întors împotriva partidului și i-a determinat pe oameni să nu meargă la vot. Iar primarii din mediul rural constănțean, de teamă să nu își piardă electoratul care ar fi putut înțelege greșit orientarea lor sexuală și a principiilor în care cred, au renunțat să le mai explice oamenilor de ce trebuie să voteze DA la referendum dacă NU sunt de acord cu căsătoriile gay.
O altă explicație, dar care nu poate fi confirmată din alte surse decât cele ale primarilor PSD cu care am discutat, ar fi un ”ordin secret de la centru” care ar fi demobilizat liderii PSD din teritoriu și prin care un membru important al PSD (se vehiculează numele lui Marcel Ciolacu) le-ar fi cerut baronilor să nu se implice în campanie.
CONTEXT:
Județul Constanța, un fief important pentru PSD, se situează cu aproape 4 procente sub media națională de prezență la vot, conform datelor furnizate de BEC pentru ora 16:00. În localitățile constănțene unde, altădată, primarii PSD reușeau să mobilizeze la vot peste 50% din electorat astăzi și ieri a bătut vântul în secțiile de votare. Spre exemplu, în Cumpăna, unul dintre cei mai importanți poli ai PSD Constanța, s-au prezentat la vot doar 10,30% din electorat față de 15,21%, cât a fost media națională la ora 16:00. Cum se explică acest lucru? Mariana Gâju, primar în Cumpăna de 5 mandate, apropiată de toți liderii PSD de până acum și președinte Organizației de Femei a PSD Constanța, ne-a răspuns sec, fără patima caracteristică: ”Ce procent avem noi?” – părând că nu știe exact ce prezență de vot a fost în localitatea ei pe care o conduce cu mână de fier de aproape 20 de ani. ”O să vedem cât o să fie până la urmă, ne auzim mai târziu”, a mai adăugat aceasta la fel de lipsit de emoție însă ulterior nu ne-a mai răspuns la telefon.
Situația este similară în cele mai multe dintre localitățile Constanței. Fiefurile PSD au fost la pământ, cu câteva excepții unde procentul prezenței la vot este mare (24-26%), dar asta doar pentru că locuitorii sunt puțini (exemplu: 100 de localnici care au votat, din cei 400 pe care îi are un sat, înseamnă 25%). În localitățile conduse de primari PNL situația prezenței la vot este și mai rea pentru susținătorii referendumului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
