Moldova a găzduit joi cea de-a doua întâlnire a summitului Comunității Politice Europene, un eveniment care a reunit aproape 50 de șefi de stat, prim-miniștri și înalți oficiali ai UE de pe întregul continent. Liderii Europeni au folosit ocazia să dezbată probleme de interes general pentru Europa, iar aderarea europeană a Republicii Moldova și situația războiului din Ucraina au fost printre temele principale ale zilei.
În acest context, primul lider străin primit de președinta Maia Sandu la castelul Mimi din Bulboaca a fost chiar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vizitat Republica Moldova pentru prima oară de la izbucnirea războiului din Ucraina.
Spațiul aerian al țării a fost închis pe parcursul evenimentului, accesul în aeroportul principal al țării a fost restricționat, iar majoritatea liderilor prezenți au optat să nu stea peste noapte, fapte care demonstrează amenințarea constantă a Rusiei, punctează Politico.
Această amenințare a rămas evidentă în Ucraina pe parcursul întâlnirii. În timp ce liderii europeni dezbăteau subiecte precum politici comune și încercări de integrare europeană ale mai multor state, luptele au continuat în Ucraina. Trei persoane au fost ucise în timpul unui bombardament asupra Kievului, iar câmpul de luptă a rămas activ în zone precum Bahmut.
În orice caz, evenimentul, dar și zilele care l-au precedat, au avut ramificații pozitive pentru drumul european al Republicii Moldova, în ceea ce privește declarațiile de susținere, dar și acțiunile concrete. Cu o zi înainte de summit, Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a vizitat Moldova, unde a anunțat un nou pachet de ajutor economic și a reiterat faptul că țara “nu este singură”, conform Ziarului de Gardă.
Acest sentiment a fost împărtășit de mai mulți lideri europeni pe parcursul evenimentului. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a întărit cuvintele lui Von der Leyen, spunând simplu că locul Moldovei este în Uniunea Europeană, dar și că angajamentul ca negocierile de aderare să înceapă în acest an va fi respectat.
Declarațiile vin la câteva zile după ce Metsola și-a arătat susținerea pentru demers în timpul Adunării “Moldova Europeană”, ținută la Chișinău.
De asemenea, este important de notat faptul că Roberta Metsola a menționat intenția de a pleda și pentru integrarea mai rapidă a țărilor balcanice în UE, un sentiment pe care l-a împărtășit cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Aceasta a afirmat susținerea pentru venirea “unde le este locul” (în UE) a Moldovei, Georgiei și Balcanilor de Vest.
Președintele francez Emmanuel Macron a încheiat întâlnirea într-o notă de asemenea pozitivă. Întrebat dacă este credibil ca R. Moldova să intre în UE până în 2030, el nu a dat o dată exactă, dar și-a declarat încrederea că Moldova poate “accelera în parcursul european”.
Evenimentul de joi a presupus și declarații și gesturi de susținere de la state din afara UE. Norvegia, de exemplu, a oferit țării un ajutor nerambursabil de 50 de milioane de euro împreună cu asigurări de ajutor în anii ce vor urma. Premierul britanic Rishi Sunak, și el prezent la eveniment, și-a afirmat intenția de a susține libertatea și independența Moldovei.
În timpul întâlnirii, de peste hotare a venit vestea impunerii de sancțiuni de către Canada asupra mai multor oligarhi moldoveni din cauza legăturilor lor cu Moscova și încercării acestora de a se amesteca în afacerile Republicii Moldova, potrivit Reuters.
Întâlnirea de la Castelul Mimi a presupus și abordarea unor subiecte mai sensibile pentru R. Moldova, cum ar fi problema regiunii Transnistriei, însă Joseph Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă și politici de securitate, a afirmat că integrarea Moldovei este o chestiune independentă de Transnistria. El a amintit de Cipru, care a devenit membru UE în ciuda problemelor teritoriale.
De asemenea, un segment important al discuțiilor de joi au vizat și situația războiului din Ucraina. Volodimir Zelenski și-a început vizita prin a mulțumi Republicii Moldova pentru susținerea acordată de la începutul conflictului și pentru gestionarea trecerii refugiaților ucraineni prin țară, iar Maia Sandu a răspuns cu garanția că țările CPE s-au întrunit și pentru a susține Ucraina.
Unul din cele mai puternice gesturi de susținere pentru Ucraina a venit din partea României – Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat o declarație comună prin care România susține aderarea Ucrainei la NATO.
Președintele ucrainean a folosit ocazia și pentru a vorbi despre problema intrării Ucrainei în NATO și despre anumite garanții de securitate, concept la care state precum Germania și Franța au răspuns pozitiv, potrivit Reuters.
Din acest punct de vedere, una din problemele principale o reprezintă primirea de avioane F-16 din partea aliaților vestici ai Kievului, o propunere pe care Occidentul a tratat-o cu reținere în ultimele luni, însă președintele ucrainean s-a declarat încrezător că țara sa va primi avioanele de luptă.
Alte subiecte pe care liderii și oficialii europeni le-au abordat în timpul întâlnirii de la 1 iunie a fost normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaijan, precum și creșterea tensiunilor dintre Kosovo și Serbia.
În acest sens, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu președintele azer Ilham Aliyev și cu premierul armean Nikol Pashinian. Oficialul european a remarcat că s-au făcut progrese în normalizarea relațiilor dintre cele două state după cele mai recente violențe din Nagorno-Karabah, teritoriul contestat de ambele țări.
În schimb, tensiunile dintre Serbia și Kosovo au rămas ridicate la masa discuțiilor. Pe fondul alegerii de primari albanezi, cu o prezență la vot de sub 4 procente, în localități din nordul Kosovo, unde etnia sârbă este majoritară, și a unor ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine, întâlnirea dintre liderii celor două state în Moldova a dus la schimburi dure de replici.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a cerut retragerea “primarilor ilegali” din Nordul Kosovo, potrivit Al Jazeera, în vreme ce președinta din Kosovo, Vjosa Osmani, a cerut Serbiei să își înceteze “încercările de destabilizare”, scrie Reuters.
Cu un conflict militar aproape de graniță, propriile probleme teritoriale și în contextul unor tensiuni politice în creștere în anumite zone din Europa, Republica Moldova a găzduit un eveniment diplomatic important pentru regiune, iar Maia Sandu a încheiat întâlnirea pe un ton optimist: “Astăzi am demonstrat că suntem parte a acestei comunități, că putem și noi să oferim, nu doar să beneficiem”.
- Bogdan Despescu: În Portul Constanța au fost făcute capturi de droguri în ultima perioadă, dar cazurile nu pot fi mediatizate/ Peste 5.000 de containere au fost verificate - 27 septembrie 2023
- ”Lăsați flamingii în pace!”. Avertismentul ornitologilor pentru turiștii și fotografii care nu permit păsărilor flamingo să se cuibărească în Delta Dunării - 26 septembrie 2023
- Cod galben de vânt puternic la Constanța/ Rafalele vor ajunge până la 70 km/h pe litoral - 26 septembrie 2023
