Ecaterina Andronescu anunță Apocalipsa în Educație: “O cădere absolut dramatică/ Nu cred că vom avea mai mult de 60-70 de mii de absolvenți de liceu peste trei ani/ Ce se va întâmpla cu universitățile noastre?”

Ecaterina Andronescu, ministrul Educației Naționale (www.ziaruldevrancea.ro)

“Trebuie să găsim soluții. Nu cred că vom avea mai mult de 60-70 de mii de absolvenți de liceu peste trei ani de zile. Ce se va întâmpla cu universitățile noastre?”,  s-a întrebat vineri Ecaterina Andronescu, aflată la al patrulea mandat de ministru al Educației, în Sala Senatului Universității “Ovidius” din Constanța.

Prezentă la malul mării pentru creionarea proiectului unui Centru Internațional Multicultural în cadrul Universității “Ovidius” și pentru sărbătorirea centenarului Colegiului Național “Mihai Eminescu” din Constanța, Ecaterina Andronescu a vorbit despre situația gravă cu care se confruntă România în ceea ce privește învățământul preuniversitar, pe care a catalogat-o ca fiind “o cădere absolut dramatică

“M-am uitat puțin pe cifrele pe care le avem acum în învățământul preuniversitar. Dacă în anul 2003 aveam 4,3 milioane de elevi în învățământul preuniversitar, astăzi avem 2,65 milioane. Adică este o cădere absolut dramatică. Cred că este cea mai mare problemă cu care se confruntă România. Dacă o promoție avea în 2001, când am făcut proiectul de informatizare a repartizării elevilor de gimnaziu în liceu, 259 de mii de elevi, acum avem 150 de mii. Din cei 150 de mii care au dat evaluarea după clasa a opta, în anul 2018, 55 de mii, adică 36%, au luat note mai mici de 5. Nu cred că vreunul dintre dumneavoastră își imaginează că din cei 55 de mii putem avea absolvenți de liceu cu diplomă de Bacalaureat ca să mizăm pe ei că vor opta pentru universități. Ca urmare, nu cred că vom avea mai mult de 60-70 de mii de absolvenți de liceu peste trei ani de zile. Ce se va întâmpla cu universitățile noastre? Trebuie să găsim soluții”, a declarat ministrul Educaței în fața corpului academic al Universității “Ovidius”.

Soluția ministrului Educației nu a venit din interior, ci din afara granițelor: aducerea studenților străini:

“Una dintre soluții este să încercăm să aducem studenți străini. Realizăm odată cu aducerea studenților străini mai multe deziderate. Răspundem internaționalizării, aducem și taxe, și fără îndoială ne asigurăm că păstrăm toate programele de studiu. Acesta este un motiv care ne determină să ne grăbim cu internaționalizarea”, a completat Ecaterina Andronescu.

Ministrul Educației a tras un semnal de alarmă asupra viitorului universităților din România, care vor avea de suferit din cauza situației tragice din învățământul preuniversitar:

“Este o realitate care vine peste trei ani. Deja de câțiva ani simțim că promoțiile sunt din ce în ce mai mici. Dacă vă uitați, foarte multe din universitățile private sunt în pragul închiderii. Unele s-au și închis. Pentru că nu mai au studenți, nu au cu ce să se susțină”.


“DE CE AR MAI DEPUNE STRĂDANIE UN PROFESOR DIN PREUNIVERSITAR DACĂ A DEVENIT TITULAR? EL ȘTIE CĂ E VEȘNIC ACOLO”


Ecaterina Andronescu a vorbit și despre blazarea profesorilor din mediul preuniversitar care, odată ce au devenit titulari pe post și au obținut gradul I (ultimul examen profesional pe care un profesor din sistemul preuniversitar îl poate susţine – n.red.), nu mai au niciun motiv să evolueze în lipsa unor examinări periodice, iar acest lucru se reflectă în rezultatele slabe ale elevilor la examenul de Bacalaureat. Ministrul Educației a făcut o paralelă cu Legea Educației din Japonia, acolo unde profesorii din ciclul preuniversitar sunt examinați o dată la zece ani:

“Să știți că dacă România are probleme, are probleme cu învățământul preuniversitar, nu cu cel universitar. Dar dacă nu ne vom îndrepta cu toată determinarea spre învăţământul preuniversitar, riscăm să nu mai avem nici învățământ universitar. Am constatat un lucru care pe mine m-a șocat puțin. În învățământul preuniversitar școlile sunt polarizate. Știți și dumneavoastră, aici aveți Mircea cel Bătrân (Colegiul Național “Mircea cel Bătrân”), Ovidius (Liceul Teoretic “Ovidius”), Eminescu (Colegiul Național “Mihai Eminescu”), și avem școli unde se duc cei mai slabi. Și m-am gândit eu că pe cele mai slabe trebuie să le ajutăm să se ridice. Riscăm ca școlile bune să devină ele din ce în ce mai slabe. De ce? Părinții presează extraordinar pe școlile bune. Am ajuns să avem clase cu 36, 38 de elevi și nu ai cum să te ocupi de ei, și pierzi la calitate. În perspectivă nu ai cum să nu pierzi, nu ai cum să te ocupi de 38 de elevi în clasă. Deci riscul e foarte mare. Am văzut o lege japoneză, recent, care este draconică. Nu cred că ne-am înțelege vreodată cu sindicatele dacă ne-am propune să facem la fel. Adică, un profesor este mutat de autoritatea locală din trei în trei ani, iar profesorii cei mai buni sunt duși în școlile unde elevii au probleme. Din 10 în 10 ani dau două examene. Un examen pe disciplina pe care o predă și unul de pedagogie. De ce ar mai depune strădanie un profesor din preuniversitar dacă a devenit titular, dacă și-a luat gradul întâi, el știe că e veșnic acolo. În învățământul universitar noi facem evaluare anuală. Anual noi trebuie să dăm raportul, ce am făcut un an de zile. Poate că nu anual, dar măcar din câțiva ani în câțiva ani. Trebuie găsite niște mecanisme. Sunt îngrijorată de preuniversitar. Niciodată nu a fost o situație ca asta. 36% nu iau cinci la evaluare. Dacă vă uitați la Bacalaureat, an de an dezastrul e destul de mare.  

Ecaterina Andronescu are la activ patru mandate de ministru al Educației: 2000-2003, în Guvernul Năstase, 2008-2009, în Guvernul Boc, iulie-decembrie 2012, în Guvernul Ponta, și începând cu noiembrie 2018, în Guvernul Dăncilă.

A fost deputat al României timp de trei legislaturi: 1996-2008 și a avut două mandate de senator în perioada 2008-2016, toate din partea PSD.

10 comentarii

  1. Valeria

    Totul vine de la calitatea manualelor.Sa fie bine structurate si usor de asimilat cunostintele din ele.Sunt si materii cate frunze-n pom, se incearca indoparea elevilor cu lucruri neimportantate si in loc sa fie un loc unde sa te dezvolti scoala devine un loc unde sa te plictisesti. Elevilor trebuie sa li se dezvolte deprinderi, curicula sa se schimbe si sa se orienteze spre domeniile de actualitate.ce se cere pe piata munci, spre aia sa ne indreptam .Daca ii putem cere unui copil ceva inseamna ca putem sa-i cerem si unui profesor sa fie cu cunostintele la cerintele zilei .Si profesorii au nevoie de informatii de ultima ora, se isi actualizeze si ei cunostintele. sa nu ramana in urma timpului.

  2. Maria Anca

    În condiţii asemănătoare cu cele din Japonia puteti cere, doamnă ministru, ca profesorii să dea examene din 10 în 10 ani şi să fie mutaţi de autoritatea locală din trei în trei ani, iar profesorii cei mai buni duși în școlile unde elevii au probleme. Gândiţi-vă de ce prestigiu se bucură acolo cadrele didactice şi ce program „draconic” au elevii de activităţi de învăţare şi extracurriculare. Nu ca la noi, unde, unii din elevii noştrii ( ca să nu spun majoritatea) sunt menajaţi, au dreptul de a pune sub semnul întrebării autoritatea profesorilor şi chiar a părinţilor săi, reperele morale ale societăţii nostre abia dacă mai există, motivaţia asigurării unei educaţii corespunzătoare este scăzută deoarece la terminarea liceului sau facultăţii nu au posibilitatea să se angajeze sau dacă reuşesc cu greu să obţină un loc de muncă, nu au un salariu decent. În Romania categoria profesională a cadrelor didactice este supusă unui tir denigrator în fiecare zi, pe orice canal media, se exagerează, se generalizează, ai spune că profesorii sunt vinovaţi pentru tot ce nu funcţionează în acestă ţară. În aceste condiţii nu ar trebui sa mire pe nimeni rezultatele slabe ale elevilor noştrii la evaluările naţionale, să nu mai vorbim de schimbările care au loc de fiecare dată în sistemul de învăţământ care au loc atunci când se schimbă ministrul Educaţiei, schimbări care au loc de multe ori în timpul anului şcolar. Să nu mai vorbim de programa încărcată şi de lipsa acută de dotări în şcoli.

  3. Un profesor

    O perspectivă mai apocaliptică asupra învățământului românesc nici că se putea. Păi, de ce să nu se scuze dna. ministru dând vina pe cei de la catedră într-un mod josnic și lipsit de substanță. O rugăm pe dumneaei să ne spună cum de dânsa mai „depune strădanie” din moment ce este ministru fără a da examen de competență. Poate că, dânsa fiind „trimisa lui Dumnezeu” pentru a face reformă în învățământ (cum a făcut și în 2012) dorește să fie „titulară” pe postul de ministru și își face griji pentru ca „școlile bune să nu devină din ce în ce mai slabe” în măsura în care ni se cere să avem cât mai mulți elevi la clase și se permite alegerea și catalogarea școlilor și profesorilor de către oricine fără motiv (așa cum însuși dna. ministru o face), iar școlile așa-zis „slabe” sunt obligate să accepte la clase copii care au nevoie de sprijin permanet de dragul „integrării în școala de masă”. Fără comentarii, rămânem uimiți de perspectivă și de măsurile extrem de nocive ce se întrevăd. Să aducem în învățământ „studenți de afară” atunci când elitele noastre părăsesc țara pentru un trai mai bun, halal adaptare la realitate. Cu așa reformă trunchiată, dând vina pe cei care au rămas în sistem de dragul meseriei și nu al remunerației vrea dna. să se laude. Ce să zic… Bunicul avea o vorbă: „peștele la cap se-mpute și la coadă se miroase”. Păi, cam așa, nu?

    • D-l profesor! Aveti perfecta dreptate! Numai ca noi, cadre didactice nu prea avem vointa si/sau energia sa luptam linga munca noastra importiva demagogilor din sistem. Impotriva ministrilor „titulari” 🙂 care tot se schimba ca si cum unii isi schimba sosetele! Asa fac partidele din invatamant o ramura aproape falimentara si astia cer de la cadrele didactice sa se duca la examene de grade si de titularizare, sa suporte umilinta unor elevi si a unor parinti demagogi si super experti in educatie.

      Sa traiasca ministrul nostru titular pana la al zecelea mandat al sau!!!

      Un profesor

  4. Hilohi Costin-Mihnea

    Cineva (în Occident) a avut curiozitatea să participe la cursurile unei școli generale (și la obligațiile incumbate). Acolo,(în Vest!), experimentul i s-a părut o sarcină extraordinară pentru un adult! … Cred că șefii ar trebui să mai iasă din birouri și hârtii (strategice!) și să vadă, dincolo de niște cifre, realitățile pe care pretind că le determină. Discuția (și, sper!) rezultatele ar fi altele. Catastrofa cea mare este alcătuită din suma nenumăratelor mizerii mai mici, mizerii pe care FIECARE zi/mandat de ministru/legislatură le sporește, iar nu le face, nicidecum, mai mici! Totul pute! Ultima cireașă (până astăzi) este comasarea claselor din mediul rural. Decidenții HABAR NU AU profilul psihologic/social/de (de)formare al vreunui elev, însă trag sublinieri cu creioane colorate – totul spre a reduce costurile efective, concrete (și, probabil, a rămâne bani mai mulți pentru „proiecte” inutile, ori chiar dăunătoare). Școala unei națiuni nu se poate lăsa la cheremul politic și cel al „comitetelor și comițiilor”/ONG-urilor (dirijate, politic, din umbră). Politicul trebuie să aibă rolul exclusiv de a pune în domeniul legal și administrativ o strategie (care să-și merite astfel numele) stabilită de o comisie (cu activitate permanentă) a Academiei, în parteneriat (numai de rol consultativ) cu diferite instituții și persoane care-și manifestă interesul și au legitimitatea de a se pronunța asupra școlii (avem, în schimb, talk-show-uri trucate și prezentări oficiale sterile). Din oferta de acțiune legală, logistică (venită din partea politică) și cea științifică (venită din partea comisiei academice), corpul pedagogic pre-universitar trebuie să aibă libertatea de acțiune de a pune în practică resursele enumerate adineaori (așa cum, de pildă, această libertate a avut-o/o are breasla medicală: un medic este suveran în actul medical. A se vedea, de pildă, chestiuni legate de examene, promovare, exmatriculare … – toate, notorii pentru modul discreționar și inept în care sunt tratate până în prezent, fiind decise „sus”). Când colo – directorași, inspectori, armate de formatori ale unor formule caduce vestice (ori, nici măcar), nivele pretinse de decizie competentă, însă minate de intervenționism politic, carierism și alte interese străine. Comentariul meu nu se vrea Cartea Judecății de Apoi (chiar dacă nu este cu mult mai scurt) – concluzia pe care aș vrea s-o transmit este următoarea: „școala” este o mizerie, cu nimic diferită de nivelul general al societății. Ceea ce ar trebui să reprezinte „motorul” de cunoaștere și cel de formare socială, nu este decât „closetul din fundul curții” al țării. O veste bună: mai există drum înainte; vestea proastă este că drumul rămas va fi tot în jos …

  5. Simina

    Stimată Doamnă
    Îmi puteți răspunde la o întrebare? De ce se mai susțin examenele de definitivat, gradul Ii și gradul I?
    Să vă spun eu care este problena. Programa școlară la elevii de clasele mici este prea încărcată. Luați învățământul romanesc din anii de dinainte de revoluție. Prin anul 1972 când eu aveam 6 ani acea programa se învăța treptat. Nu cereți unui copil de clasa I să efectueze operațiuni asemănătoare cu ce se învăța înainte de revoluție la clasa a 4-a. Aerisirea programei și învățarea treptată sunt recomandabile. Și anumite manuale au o calitate cel puțin îndoielnică.

  6. Un profesor revoltat

    Oare până când vor fi vinovați profesorii de incompetența şi eşecul, de-a lungul timpului, a unor politicieni ce încearcă să-şi asigure un “locşor” în următoarele mandate?? Nu realizează că principala vină pentru ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ le aparține lor, celor ce au guvernat în aceşti ani, prin aşa-zisele lor reforme? Profesorii…, EI sunt cei care au menținut la suprafață un sistem pe care fiecare guvernare l-a mai afundat câte puțin şi s-au adaptat permanentelor schimbări, rezistând într-un sistem subfinanțat în care ei au fost mereu ”țapii ispăşitori”.

  7. Ifrim Mariana

    Despre scăderea natalitătii? Despre plecarea familiilor la muncă în străinătate si scăderea, astfel, a populației? Si implicit a populației școlare!!! Despre suprapopularea claselor din învățământul primar? Acolo unde sunt peste 25 de elevi la primar nu se mai poate vorbi de calitate! Despre programa școlară….despre drepturi dar mai putin despre obligații…despre neîncrederea elevilor în ” ai carte ai parte”…despre investitiile realizate mai mult în scolile de centru si mai putin în cele de la periferie…sunt doar câteva aspecte ce ar trebui analizate la Minister!

  8. Vitoria Lipan

    Mai amaritilor,toti ati pus botul si nimeni nu a miscat nimic in rahatul asta de tara in care m-am nascut si a ajuns pe mana impostorilor,atunci cand au inceput sa apara tot felul de Neica nimeni(inainte de 1989) care au inceput sa predice democratia si sa arunce cu laturi asupra lui Arghezi,G,Calinescu mai ales Sadoveanu ca cica au fost proletcultisti si haide sa-i aruncam in lada de „Uitare a istoriei”!
    Au aparut tot felul de figurante de „profesoare” de carton carora le puteau si le pute romanul „Baltagul” deoarece are violenta in el,si e mai bine sa predea la ore The Lord of The rings sau mai cine stie ce rahaturi ….
    Iar profesorii care ies pe banda rulanta de la actualele universitati sunt niste CATASTROFE!
    Nimeni nu mai are autoritate in rahatul asta de Romanie.
    Nu o simpatizez pe aceasta doamna Andronescu,dar pot afirma cu tarie ca este cea mai indreptatita sa aiba o parere asupra situatiei actuale!Punct!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.