De ce a câștigat Decebal Făgădău Primăria Constanța

Din trei motive: și-a conservat electoratul de stânga, a făcut o campanie pozitivă, iar principalul său contracandidat a fost profund neinspirat.

Să începem cu Vergil Chițac, principalul contracandidat şi perdant.

Actuala campanie electorală din Constanța a fost purtată sub semnul „schimbării“. Părea că Vergil Chițac, candidatul PNL pentru primărie, se încadra cel mai bine în retorica noului val și putea să își însușească voturile celor ce reclamau acest lucru. Să nu uităm un lucru şi anume că, după 16 ani, ar fi fost inevitabilă o modificare la nivelul conducerii oraşului, mai cu seamă că PNL nu a reuşit niciodată, după 1990, performanţa să decidă destinele Constanţei.

Și totuși, de ce nu a reușit?

În primul rând, campania electorală a lui Vergil Chițac s-a axat, în principal, pe creșterea notorietății sale și mult prea puțin pe încercarea de creștere a intenției de vot. Sondajul PNL de la sfârșitul anului trecut, ce îl dădea pe Vergil Chițac ca principal favorit în curtea liberalilor pentru candidatura la Primăria Constanța, dar care îl anunța pe acesta că suferă la capitolul notorietate, l-a tras într-o cursă pe fostul rector al Academiei Navale Mircea cel Bătrân.

Astfel, în urma sondajului, staff-ul de campanie a lui Chițac a început să lucreze foarte mult la creșterea popularității acestuia și să uite de faptul că cel mai important indice într-o campanie electorală este intenția de vot.

Cu o expunere media sufocantă, în jurul lui Vergil Chițac s-a croit o aură a personalității, a trecutului impecabil militar și al carierei sale ireproșabile de profesor universitar. Însă a lipsit o strategie clară de campanie în ceea ce presupune un proiect de oraș și nu doar un model de candidat.

Astfel, vrând să crească în popularitate, candidatul PNL și-a diluat impactul proiectelor sale de viitor prin simplul fapt că acestea au fost mult prea multe. Vergil Chițac a promis construirea unei săli polivalente, a unui parc industrial, a promis asfaltarea străzilor, curățarea orașului, transparentizarea primăriei, apropierea orașului de port, rezolvarea problemei termoficației, fluidizarea traficului, construirea unui spital municipal și multe, multe altele. A atacat teme din sfera socială, de stânga, a atins și teme culturale, de dreapta, ba chiar s-a oprit nespus de mult la teme de politică externă, care atingeau un procent neînsemnat din electoratul constănțean. Pe fond, însă, candidatul PNL a făcut o eroare: şi-a propus câştigarea unei părţi a electoratului captiv de stânga, al PSD, şi nu a atacat cu proiecte aproape jumătate din electorat, acela care nu iese la vot la alegerile locale. Vergil Chiţac ar fi avut, în acest bazin electoral, mult mai mult succes decât în rândul electorilor disciplinaţi ai stângii.

În altă ordine de idei, după acest scrutin, nimeni nu va putea spune care este proiectul cu care s-a identificat Vergil Chițac în această campanie electorală. Cel mai sigur, constănțenii îşi vor aminti că Vergil Chițac este amiral în rezervă.

Startul furibund, în dorința de a câștiga notorietate, și furtuna de promisiuni lansate zilnic în spațiul public i-au atenuat intensitatea campaniei candidatului liberal care, fiind novice în ale politicii, a părut destul de epuizat spre finalul acesteia. Chiar dacă a fost o locomotivă electorală puţin obişnuită pentru PNL, Vergil Chiţac nu a beneficiat nici de credibilitatea liderilor locali ai partidului, nici de încrederea electoratului în oferta unui partid aflat un deceniu şi jumătate, cel puţin în percepţia publică, în înţelegere şi compromisuri cu fosta administraţie Radu Mazăre- Nicuşor Constantinescu.

Cert este că, în lipsa unui proiect important, principal, cu care acesta să se identifice, cu ajutorul căruia să rămână în mentalul colectiv și după unu, doi sau patru ani (o variantă putea să fie, de pildă, construirea spitalului municipal – mai ales în contextul scandalului național din sistemul de sănătate și a arestării de curând a directorului Spitalului Județean Constanța -, care de altfel a fost una dintre propunerile liberalului de campanie, dar care s-a pierdut în multitudinea de promisiuni), Vergil Chițac nu a avut impactul necesar unui câștigător al fotoliului de primar al Constanței.

Pe de altă parte, campania negativă dusă de echipa lui Vergil Chițac în mass-media și în spațiul virtual, ce a țintit într-un mod grosolan discreditarea contracandidatului Decebal Făgădău, nu a făcut decât să consume din energia care ar fi trebuit îndreptată înspre Vergil Chițac, transformându-l pe reprezentantul PSD în victimă. Dacă ar fi avut o echipă de campanie competentă, PNL ar fi avut drept studii de caz campaniile lui Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009 şi relaţia fostului preşedinte cu presa la acele momente. Electoratul românesc, în general, ca şi cel constănţean, apelează des şi la emoţie.

Pe de altă parte, Vergil Chițac, prin proiectele propuse, a încercat să atragă electorat din întreg spectrul politic, reușind marea performanță, chiar și prin slogan („Ordine și seriozitate pentru Constanța puternică”), să realizeze o campanie îndreptată către centru stânga. Faptul că nu a atacat dur proiectul cartierului Henri Coandă sau că nu a punctat mult mai puternic relația cu mediul universitar sunt doar două aspecte care arată că liberalul Chițac nu a avut o strategie coerentă de campanie și nu a fixat un electorat țintă.

În ceea ce îl privește pe proaspătul primar al Constanței, Decebal Făgădău a derulat o campanie prin excelență pozitivă. Fără să pronunțe nici un nume, reprezentantul PSD a stat la umbra unei moșteniri electorale de stânga consistente și a unor sondaje de opinie favorabile. Strategia la care a apelat, aceea a utilizării minime a imaginii publice şi promovarea aproape exclusivă a programelor, l-au transformat rapid pe actualul primar într-un tehnocrat, puţin ataşat valorilor politice şi, prin urmare, cu minime legături cu trecutul reprezentat de fostul edil, Radu Mazăre.

Campania decentă, fără atacuri și fără referințe la contracandidați, cu o expunere de proiecte coerente, multe dintre ele vizând și electoratul de dreapta (centru IT, relația cu mediul universitar, patrimoniul cultural și istoric), l-au menținut pe Făgădău la procentele scontate, ba chiar acesta a reușit să câștige simpatizanți și din rândul intelectualilor sau a votanților de dreapta. Pentru că, având securizat electoratul de stânga prin proiectele întreprinse din fruntea primăriei, Decebal Făgădău și-a permis să facă cu ochiul și simpatizanților de dreapta. Din acest punct de vedere, o analiză electorală scrupuloasă ar scoate în evidenţă o reuşită fără precedent a PSD: marcat de scandaluri incalificabile de corupţie a reuşit, în doar un an, să îşi schimbe conducerea, imaginea şi proiectul şi să se plaseze, lejer, în cheia reformei şi modernizării, cu evidente valenţe de dreapta. Vergil Chițac s-a dovedit a fi tot timpul reactiv, încercând să facă același lucru și să fure voturi de la stânga, însă nu a înțeles că nu era în postura lui Decebal Făgădău: nu avea un electorat captiv numeros și nu avea în spate un partid puternic care să îl susțină. Şi, în plus, când vrei să câştigi puterea trebuie să vii cu o ofertă diferită de a contracandidatului.

Însă scorul obținut de candidatul PNL la aceste alegeri locale (la o prezență extrem de mică la urne, de doar 40.36%), cel mai mare realizat până acum de Partidul Național Liberal la Constanța, în alegerile pentru primăria municipiului, reprezintă un aspect optimist și binevenit pentru viitoarele exerciții democratice de la malul mării.

Văduvit de un partid cu o istorie locală deloc credibilă și având la dispoziţie o echipă de campanie care nu a știut să creeze în jurul său un proiect de oraș, echipă care a reuşit o performanţă minimală, aceea de a promova, într-un mod destul de infatuos, personalitatea unui om, ducând în același timp o campanie în tranșee, împotriva principalului favorit, Vergil Chițac rămâne după acest scrutin electoral cel mai combativ contracandidat la Primăria Constanța de până acum și are toate premisele să continue reformarea organizației locale din fruntea PNL. Asta dacă va vrea și, mai important, dacă va putea.

În final, ținând cont că a existat o masă critică destul de mare și vocală care își dorea schimbarea la Constanța, votul din 5 iunie a arătat că această „schimbare“ a fost reprezentată, paradoxal, de Decebal Făgădău.

Decebal Făgădău, un primar obligat să realizeze, vreme de 4 ani, tranziția de la „Republica Mazăre“ la „Constanță Modernă“.