Ce trebuie să ştii dacă vrei să vizitezi Veneţia: noile reguli ale administrației conservatoare

La Veneţia, oraşul apelor, măştilor şi gondolelor, începând din luna iunie 2019 a fost adoptat un nou Regulament de Poliţie şi Siguranţă urbană care sancţionează aspru o serie de abateri de la ordinea publică, des întâlnite în rândul celor peste 55.000 de turişti care ajung zilnic în lagună. Considerate „acte contrare decorului veneţian‟, comportamentele incriminate doresc să stopeze degradarea patrimoniului cultural şi artistic propriu-zis, dar şi a atmosferei din jurul acestuia.

Regulamentul a fost principalul proiect al celui care conduce de patru ani urbea medievală, un politician venit, după modelul Donald Trump, din zona antreprenoriatului: Luigi Brugnaro. Acesta a candidat şi a câştigat alegerile ca independent în 2015 cu un mesaj evident conservator, deşi sloganul electoral sugera o aşezare de mijloc „Nici dreapta, nici stânga‟. Brugnaro a reuşit să convingă un electorat tradiţional „roşu‟, care îşi dăduse voturile în ultimele două decenii numai candidaţilor de stânga.

Supranumit şi „primarul Fuchsia‟, după culoarea inedită aleasă ca semn distinctiv în campania electorală, noul primar vine din sfera privată, deţine o afacere de câteva sute de milioane de euro, o echipă de baschet locală şi este tatăl a cinci copii. A devenit cunoscut rapid în afara graniţelor după un prim „meci‟ pe twitter cu faimosul muzician britanic Elton John, când, la doar o lună de când şi-a început efectiv mandatul, Brugnaro a anunţat retragerea din grădiniţele veneţiene a unor cărţi publicate în spiritul „corectitudinii politice‟ şi a libertăţii de gen. Textele respective încercau să le vorbească copiilor de vârstă mică despre homosexualitate şi discriminare.

A urmat o desfăşurare de forţe: artistul pop rock, cu o identitate gay asumată, l-a acuzat pe Brugnaro de politizarea „stupidă‟ a literaturii pentru copii şi promovarea diviziunii şi a ignoranţei în locul toleranţei şi a iubirii. Demnitarul italian a replicat, în schimb, că veneţienii îşi vor apăra copiii şi, cu iz tot de Donald Trump, se angaja să facă Veneţia să redevină „măreaţă‟. Amplu mediatizată a fost şi declaraţia sa din august 2017 că a instruit poliţia locală să împuşte imediat pe oricine aleargă prin Piaţa San Marco strigând „Allah Akbar‟, înainte ca presupusul terorist să aibă timp să arunce în aer vreun monument.

Dar ce importanţă au toate acestea pentru un turist care vrea să viziteze în perioada următoare Veneţia? Politica, ne place sau nu, stabileşte reguli pentru orice societate, cu impact direct asupra vieţii noastre. Ei bine, politica poate aranja şi pentru noi, iubitorii de Italia, ce putem sau nu să facem de acum înainte într-o vacanţă în cetatea dogilor.

În acest caz, este vorba de adoptarea unui nou Regulament de Poliţie şi Siguranţă urbană, intrat în vigoare pe 19 iunie 2019. Documentul poate fi considerat o adevărată revanşă conservatoare iniţiată de primar, prin care s-a decis să se răspundă ferm atât unor nevoi şi solicitări ale locuitorilor lagunei, cât şi ale perimetrului în sine, care este patrimoniu UNESCO.

Aşa cum remarca cotidianul „Corriere del Veneto‟,  alesul local a declarat război acelei imagini de „Veneţie necioplită‟, devenită aproape clasică în ultimii ani. Este limpede pentru oricine a vizitat laguna recent că lipsa de educaţie şi proastele obiceiuri ale milioanelor de turişti, imigranţi, comercianţi şi speculanţi stradali  fixează decorul cetăţii chiar mai mult decât arhitectura.

Astfel, cele 82 de articole ale Regulamentului prevăd o serie de interdicţii şi sancţiuni ce au ca scop, o spune site-ul Primăriei, „protejarea decorului urban şi peisagistic al Oraşului, cât şi motive de siguranţă şi de respect al normelor igienico-sanitare‟. Cine încalcă noile prevederi poate plăti o amendă între 25 şi 500 de euro şi se poate alege, în plus, în unele cazuri, cu un ordin de îndepărtare imediată din lagună şi interdicţia temporară de a mai intra pe teritoriul acesteia.

Noile interdicţii pentru turişti

Sub sloganul #EnjoyRespectVenezia, noua legislaţie îşi propune să redea cetăţii medievale atmosfera sa monumental-artistică şi să se împotrivească degradării produse de turismul de masă. Pentru aceasta, diferite obiective au fost definite ca „zone cu decor special‟ sau „zone de protecţie specială‟ şi au fost explicit indicate anumite „acte contrare decorului‟ veneţian.

O măsură la care visează locuitorii oricărei staţiuni estivale a fost aprobată în această vară la Veneţia: a fost interzisă circulaţia turiştilor în locurile publice sau deschise accesului public, inclusiv la bordul vehiculelor sau ambarcaţiunilor, publice sau private, vaporaşe, autobuze etc., în ţinută balneară (indiferent de tipul de costum de baie purtat) sau la bustul gol.

Amenda pentru o astfel de abatere este de 250 de euro. De asemenea, s-a interzis consumul de alimente şi băuturi în locurile publice, staţionarea şi popasul de-a lungul sau la picioarele podurilor, sub arcadele monumentale sau pe admirabilele capace de fântâni (vere da pozzo) lucrate în bronz din pieţele cetăţii, pe pasarelele de apă înaltă, monumente etc.

Înotatul, scufundatul sau săritul în canalele veneţiene sunt aspru pedepsite, cu 350 de euro şi îndepărtarea imediată a făptaşului. În ultimele luni, presa locală se întrece în a reda tot felul de încălcări ale Regulamentului de către turişti, cu vădită satisfacţie.

De pildă, în august, „Corriere del Veneto‟ reda aventura a două turiste norvegiene dezinhibate care s-au avântat să facă baie goale în apa unui canal. Au urmat două amenzi usturătoare, îndepărtarea imediată din oraş, însoţită de interdicţia de a mai putea intra în următoarele două zile, dar şi aflarea veştii că au înotat în condiţii absolut neprilenice, alături de şobolani, le-au scurtat vacanţa într-un mod memorabil.

„În loc să fie cunoscut ca Oraş al artei, sfârşeşte prin a trece la nivel mondial drept un Disneyland în care oricine poate face ceea ce vrea‟, declara primarul Brugnaro, citat de principalul cotidian regional, „Il Gazzettino‟, comentând videoclipuri online cu sărituri în canalele veneţiene.

În mod inedit, chiar şi celebra hrănire a porumbeilor din Piaţa San Marco, care era în fapt deja incriminată de câţiva ani, dar nu se respecta, este din nou promovată ca interdicţie şi aduce cu sine o amendă serioasă făptaşilor. Urinatul public „costă‟ şi el 450 de euro şi duce la îndepărtarea imediată din oraş, ceea ce a experimentat un turist maghiar în grădinile Papadopoli într-o după-amiază de iulie, conform cotidianului online Venezia Today. Aceleaşi consecinţe le atrage şi un comportament vizibil al unei persoane aflate în stare de ebrietate.

Nu vor mai fi toleraţi nici cei care dorm sub cerul liber, pe jos, în grădini sau pieţe, în adăposturi improvizate. Vizaţi de Regulament sunt şi cerşetorii, persoanele toxico-dependente, prostituatele sau clienţii lor, întrucât ocupă spaţiul public „împiedicând acesul şi uzul infrastructurii‟ publice. Opoziţia, reprezentată de Partidul Democrat, se arată de acord cu măsurile dure care îi vizează pe cei care aduc prejudicii lagunei, nu însă şi cu cele faţă de categoriile defavorizate, cum sunt, de pildă, dependenţii de droguri, care ar trebui recuperaţi şi nu înlăturaţi de autorităţi.

Ordinul de îndepărtare din oraş cu numărul 100 a revenit, la 19 august, la fix două luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului, unei românce de 32 de ani, potrivit agenţiei italiene de presă ANSA. Aceasta încerca să păcălească turiştii, solicitându-le donaţii în bani pentru un pretins centru de asistenţă pentru copii cu dizabilităţi „evident inexistent‟.

„Programarea‟ turiştilor să vadă Veneţia, o soluţie pentru viitor

Dincolo de această ofensivă punitivă, rămâne de văzut ce altceva va mai putea face primarul pentru gestionarea adevăratei mari probleme a Veneţiei. Nu scufundarea ei treptată, ci supraaglomerarea sa cu turişti.

Un studiu din 2018 semnat de un profesor de Economia turismului de la Universitatea veneţiană Ca’ Foscari, alături de un fost ministru şi primar al cetăţii, calcula că oraşul poate susţine maxim 52.000 de turişti pe zi, adică un total de 19 milioane de vizitatori pe an, comparativ cu cei 55.000 de locuitori ai cetăţii.

Însă acelaşi studiu indica faptul că la Veneţia aceste cifre sunt mult depăşite în realitate. Se ajunge şi la 77.000 de vizitatori pe zi, ceea ce face ca acest „supraturism‟ de masă să fie complet nesustenabil; autorii studiului propun şi o soluţie care ar merita încercată: introducerea unui sistem de „rezervare‟ prealabilă a vizitei de către turişti.

„Bătălia navală finală‟: interzicerea acostării navelor de croazieră în San Marco

Principala luptă care s-a dat în ultimii doi ani între primar, autorităţile de la centru, asociaţiile civice şi industria croazierelor de lux a avut în centru ideea de a se interzice pătrunderea navelor mari de croazieră pe principalul canal al lagunei, Giudecca, pentru a acosta în bazinul San Marco şi a debarca turiştii chiar în centrul istoric al Veneţiei.

Primarul, de pildă, doreşte deturnarea liniilor de croazieră către portul industrial Marghera, unde să se construiască un terminal de pasageri care să preia astfel fluxul imens al acostărilor pacheboturilor şi debarcărilor de milioane de turişti anual. Dar traficul poate fi restricţionat doar la nivel guvernamental.

Miza este enormă: conform unui studiu citat de platforma online „Vox Veneto‟, din 436,5 milioane de euro, cât reprezintă valoarea traficului navelor de croazieră în Italia, mai mult de jumătate dintre aceştia, respectiv 283,6 milioane de euro provin din traficul veneţian.

Un incident petrecut în luna iunie a alimentat disputa în jurul subiectului: atunci, un vas de croazieră, încărcat cu 3.000 de turişti, a pierdut controlul motorului chiar pe canalul Giudecca, lovind un chei şi apoi un vas turistic şi rănind uşor câteva persoane.

Pare o luptă în care administraţia locală, alături de comunitate, trebuie să îşi împreuneze mâinile, într-un efort comun de a stopa ca industria turistică să fie cea care dictează un viitor sumbru pentru spectaculosul oraş plutitor, aflat constant pe primul loc în topul celor mai frumoase atracţii ale lumii contemporane.