România se află de luni sub avertisment de caniculă și disconfort termic ridicat, cu temperaturi de până la 39 de grade în unele zone. Miercuri, după încheierea valului de căldură, meteorologii avertizează instabilitatea atmosferică în sud-vestul țării, cu descărcări electrice, precipitații și rafale de vânt de până la 65 de km/h. Vremea din România, deși extremă, este blândă în comparație cu alte zone ale Europei în ultimele zile.
“Se vor înregistra temperaturi maxime de 37…39 de grade, iar minimele se vor situa între 18 și 22 de grade, astfel încât disconfortul termic va fi accentuat. Indicele
temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități” transmit autoritățile despre vremea din sudul și estul Munteniei, cea mai mare parte a Moldovei și din vestul Constanței, zone aflate sub cod portocaliu.
În timp ce România se confruntă cu acest val de căldură ce va fi urmat de precipitații ridicate, mai multe zone din Europa sunt au trecut sau trec prin situații similare de caniculă, în combinație cu fenomene naturale distructive și neobișnuite.
Statul german Bavaria, de exemplu, a fost lovit de o în weekend de o furtună de grindină de o putere necaracteristică zonei – 12 persoane au fost rănite sâmbătă în Kissing, iar în satul Bad Bayersoien, aproape de granița cu Austria, peste 80% din clădiri au fost avariate în mod semnificativ, scrie ABC News.
Evenimentul neobișnuit a atras atenția presei internaționale, dar trebuie amintit faptul că alte zone ale Europei sunt afectate de probleme chiar mai grave cauzate de vremea extremă. Precipitațiile puternice au dus duminică la o avalanșă imensă în Alpii francezi, în Valea Maurienne, la granița dintre Franța și Italia. Mai multe drumuri au fost distruse, iar circulația dintre cele două țări a fost puternic afectată.
Traficul rutier a fost redirecționat și a fost suspendată complet circulația trenurilor transfrontaliere de pe linia Chambery-Turin, precum și a trenurilor regionale TER în valea Maurienne. Cursele nu vor fi reluate până joi, au transmis luni autoritățile franceze.
Incidentul vine la scurt timp după ce o serie de furtuni puternice au cauzat daune masive pe coasta mediteraneană a Spaniei. În timp ce România se confruntă cu rafale de vânt de până în 65 km/hm, Catalonia, Valencia și Insulele Baleare au avut de suferit rafale de 120 de km/h. Combinația de vânturi puternice, furtuni, inundații și grindină a produs distrugeri materiale semnificative, a lăsat mai mulți răniți în urmă și a dus la amânarea a zeci de zboruri în zonă.
Între timp, pompierii încă se luptă în Grecia cu cel mai mortal incendiu al acestei veri în Europa, scrie Reuters, un record sumbru pentru o țară în care flăcările fac ravagii de mai bine de o lună. Cel puțin 20 de oameni au murit în ultimele zece zile, iar în jur de 77 de mii de hectare de pământ au fost cuprinse de flăcări.
Vremea extremă nu este deloc o surpriză în această vară. Luna iulie a fost, posibil, cea mai călduroasă din istoria înregistrată, scrie Smithsonian Magazine, iar recordurile de căldură au fost doborâte unul după altul, precum piesele de domino, peste tot în lume.
Schimbarea climei și fenomenele meteorologice extreme
Serviciul Copernic pentru Schimbarea Climei, susținut de Uniunea Europeană, explică faptul că valurile recente de căldură fac parte dintr-un tipar clar al ultimilor ani. Continentul a înregistrat cei mai călduroși zece ani din istoria sa după 2000, iar anii 2020 și 2022 au ocupat primele două locuri.
În același timp, un raport al World Weather Attribution, o organizație academică mondială care se preocupă cu schimbarea climei, punctează faptul că situația actuală atât în Europa cât și în America de Nord ar fi “aproape imposibilă” fără schimbarea climei provocată de mâna omului, scrie ABC News.
Simultan, un alt tipar pare să se formeze, acela al fenomenelor meteo extreme care apar imediat după valurile de căldură, Nu este de mirare faptul că grindina a putut devasta un sat din Germania în condițiile în care la finalul lunii iulie, tot după o perioadă foarte caldă, Europa a fost lovită de furtuni, rafale de vânt și grindină, scrie The Washington Post. În Italia, țara unde s-au înregistrat unele dintre cele mai mari temperaturi, a fost găsită o grindină cu un diametru de 20 de centimetri.
Zona balcanilor a fost lovită chiar cu câteva zile înainte de Italia. Zeci de oameni au fost răniți, iar șase au fost uciși de furtună, potrivit Sky News: Patru victime în Croația, una în Slovenia și una în Bosnia și Herțegovina.
Conexiunea dintre perioadele de căldură și fenomene precum furtunile, grindina și rafalele de vânt este deja bine cunoscută, iar cercetările recente arată că, din cauza creșterii temperaturilor la nivel global. creșterea în intensitate și frecvență a fenomenelor meteo de acest tip, precum și a dezastrelor naturale precum seceta, incendiile și inundațiile, este o posibilitate tot mai mare, scrie Societatea Regală de la Londra.
De altfel, Agenția Europeană de Mediu avertiza încă de la mijlocul lunii iunie că Europa s-ar putea confrunta cu asemenea incidente, pe care le-a atribut tot schimbării climei. Analizele agenției arată că aceste amenințări vor deveni tot mai intense și numeroase.
Combaterea pagubelor în România și Europa: Posibilități și provocări instituționale
În ultimii ani, atât guvernele lumii cât și societatea civilă au emis îndemnuri la acțiune și au înaintat posibile soluții și strategii generale pentru combaterea acestor probleme.
Un raport întocmit în 2022 de Bruegel, think thank cu sediul la Bruxelles, punctează nevoia de acțiune din partea Uniunii Europene – de la linii de finanțare separate dedicate adaptării la politici comune și impunerea de standarde clare pentru statele membre, analiștii Bruegel consideră că un front comun de dezvoltare și stabilirea de ținte concrete reprezintă un pas important pentru statele europene în această privință.
Printre cele mai eficiente investiții în acest domeniu, amintește Le Monde, se numără fortificații împotriva inundațiilor, crearea de spații verzi de răcire în orașe, adaptarea gestionării pădurilor și a agriculturii la climatele mai calde și sprijinirea gospodăriilor sărace să investească în sisteme de răcire.
În orice caz, amintește Le Monde, este important ca aceste măsuri să fie luate prin intermediul mecanismelor centrale europene, deoarece statele membre vor fi afectate în mod inegal de dezastrele naturale.
Națiunile Unite susțin de asemenea ideea de a ajuta întâi comunitățile aflate la nevoie. În același timp, deși ONU încurajează responsabilitatea și eforturile personale, în unele cazuri, acțiuni mai extreme pot fi necesare- de la restructurarea și întărirea generală a infrastructurii existente la relocarea de întregi comunități.
Până la adoptarea de soluții comune, România se află într-o poziție puțin avantajoasă atât din punct de vedere al incidenței dezastrelor naturale cât și a pregătirii și susținerii pentru populație.
De exemplu, potrivit Europa Liberă, România s-a confruntat cu cel mai mare număr de inundații de pe teritoriul UE în perioada 2009-2019, dar 23% din populația afectată a țării trăiește în sărăcie, ceea ce face recuperarea economică după dezastre și mai dificilă.
O altă problemă a României este nerespectarea legislației în privința dezastrelor naturale. De exemplu, în 2021, doar unul din cinci români își avea locuința asigurată împotriva dezastrelor naturale, deși aceasta este obligatorie încă din 2008.
Nici autoritățile publice nu au un record prea bun în acest sens. O analiză Info Sud-Est a arătat în iulie faptul că din toate municipiile reședință de județ din țară, doar 30% au publicat lista clădirilor de pe teritoriul lor aflate în risc seismic, așa cum prevede legea.
Valul de căldură din România, deși un pericol considerabil, este o parte a unui tipar mult mai extins de probleme climatice care provoacă pagube peste tot în Europa, iar toate semnele arată că amenințarea nu este una temporară.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
