Candidatul Cumpănașu – Abonatul PSD

Alexandru Cumpănașu a devenit clientul VIP al Ministerului Dezvoltării pe vremea când Liviu Dragnea conducea această instituție. Un ONG fondat de candidatul la președinție a obținut acces preferențial la fondurile europene alocate de minister pentru eliminarea corupției din administrația publică. Au apărut însă problemele, țeava cu bani s-a înfundat și Cumpănașu a început lupta cu legea care guvernează alocarea banilor europeni.

• În 2015, Alexandru Cumpănașu a devenit beneficiarul unui acord-cadru de exclusivitate cu Ministerul Dezvoltării, condus pe atunci de Liviu Dragnea. Un ONG fondat și condus de actualul candidat la funcția supremă în stat a devenit partenerul oficial al ministerului pentru proiectele pe fonduri europene. Și nu orice fel de proiecte, ci acelea legate de strategia anticorupție.

• În 2017, în baza înțelegerii din 2015, s-a materializat primul contract. Valoare totală: 2,6 milioane de euro. Partea alocată Asociației pentru Implementarea Democrației (AID) – organizația lui Cumpănașu: 1 milion de euro.

• La începutul lui 2018, o echipă de auditori de la Finanțe a constatat că Ministerul Dezvoltării și AID nu au respectat legea. Plățile au fost suspendate după ce Cumpănașu și ai lui au încasat câteva sute de mii de euro.

• Soluția lui Cumpănașu pentru a încasa în continuare banii europeni: schimbarea legii.

• RISE Project vă prezintă, pas cu pas, cum s-a înșurubat Cumpănașu la masa unde PSD a împărțit discreționar banul public și cum a luptat pentru a schimba, în folos propriu, regulile care guvernează alocarea fondurilor publice.

Anticorupție la purtător

Contractul întrerupt în 2018 nu a fost prima incursiune a lui Cumpănașu în bugetul statului. Până la acordul-cadru din 2015, Cumpănașu și-a primit partea în alte patru contracte cu același minister. Potrivit datelor oficiale furnizate de minister, între 2012 și 2015 a fost partener cu Dezvoltarea în proiecte cu o valoare totală de aproximativ 8,3 milioane de euro.

Contractul la care ne referim în acest material, adică cel încheiat în 2017, a dus suma totală alocată de Ministerul Dezvoltării pentru lupta anticorupție la 11 milioane de euro. O parte din acești bani a ajuns la AID, organizație care a contribuit la inițiativele anticorupție ale PSD, inițiative de tip copy- paste după cum se poate vedea AICI.

În intervalul de timp în care Cumpănașu a gândit și implementat strategii anticorupție, România și-a consolidat locul în topul țărilor UE în care s-au dat cele mai multe tunuri cu bani europeni. În 2018, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a constatat că țara noastră este pe primul loc la numărul de cazuri trimise în judecată pentru fraudarea banilor UE. În perioada 2012-2018 au fost trimise în judecată 25 de astfel de dosare, următoarea clasată fiind Italia cu 11. Rapoartele anuale ale OLAF pot fi consultate AICI, iar analiza din 2018 poate fi accesată AICI.

Unul dintre subiecții acestor anchete este chiar Liviu Dragnea, fostul șef de la Dezvoltare, aflat acum în spatele gratiilor.

În aprilie 2015 însă, Liviu Dragnea era liber și conducea ministerul Dezvoltării. În paralel, funcționarii din subordinea sa puneau bazele unui proiect național anticorupție. Conceptul a fost scris de Andreea Grigore, directoarea departamentului de etică și integritate a ministerului. Ea a explicat, în patru pagini, cum urmau să devină funcționarii publici imuni la șpăgi.

Ingredientul cheie al noii strategii era cooptarea unei organizații non-guvernamentale drept partener exclusiv pentru eficientizarea luptei împotriva corupției. Asta însemna că ONG-ul ce urma a fi selectat primea un loc la masa banilor europeni alocați ministerului.

Documentul intern redactat de Andreea Grigore menționa că “În vederea scrierii și implementării unor proiecte finanțate din POCA, vă rugăm să aprobați realizarea unui parteneriat cu o asociație non-guvernamentală“. Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) este un program european prin care UE a pus la dispoziția României un fond de peste 550 de milioane de euro, bani administrați de Ministerul Dezvoltării. Misiunea POCA era ca în perioada 2014 – 2020 să modernizeze și să dinamizeze  administrația publică.

Acțiunea anti-corupție se desfășura în circuit închis: un departament al ministerului formula cereri de finanțare și urma să cheltuiască bani aprobați și alocați de un alt departament al instituției. ONG-ul avea dreptul la o parte din acești bani.

Cererea de finanțare pentru primul proiect demarat sub umbrela strategiei, adică proiectul din care și-a luat Cumpănașu partea, a fost depusă de către Elena Grigore, directoarea departamentului de integritate al ministerului Dezvoltării. Banii au fost solicitați de la Autoritatea de Management a Programul Operațional Capacitate Administrativă care funcționează tot în cadrul Dezvoltării.

Succint, strategia imaginată  la Dezvoltare a fost implementată în patru pași:

1. Ministerul a decis să deruleze proiecte anticorupție cu bani europeni
2. A selectat AID ca partener 
3. Un departament al ministerului a scris cererea de finanțare
4. O altă instituție din cadrul ministerului a aprobat proiectul

Astfel, AID a avut acces privilegiat la fonduri europene.

De două ori Cumpănașu

Actul care autoriza strategia nu a fost însă semnat de Liviu Dragnea, ci de Sevil Shhaideh, secretar de stat în ministerul lui Dragnea. Și-a dat avizul și Ionela Vasile de la direcția juridică. Shhaideh și Ionela Vasile nu au în comun doar semnăturile pe acest document, ele sunt judecate la pachet și pentru corupție. Sunt acuzate că au abuzat de funcțiile publice și au ajutat Tel Drum, compania controlată de apropiații lui Liviu Dragnea, să închirieze ilegal Insula Belina și Brațul Pavel al Dunării. Detalii despre acest caz găsiți AICI.

Documentul a primit și binecuvântarea birocratică a lui Mihai Busuioc, actualul șef al Curții de Conturi, care era secretar general adjunct la Dezvoltare. (Documentul AICI)

Pe 23 aprilie 2015, aceeași Sevil Shhaideh a semnat în locul lui Dragnea un ordin de ministru prin care a înființat comisia ce urma să selecteze ONG-ul partener. Cu 13 zile mai înainte, ministerul publicase pe site un anunț prin care chema ONG-urile să-și depună candidatura.

Textul anunțului era confuz. Prima dată spunea că ministerul selectează un ONG care să fie partener în toate proiectele, deci acces preferențial la banii europeni. Câteva rânduri mai jos spunea că se așteaptă și o estimare a costurilor pe care le va avea ONG-ul “în cadrul proiectului”, asta în condițiile în care proiectul sau proiectele și obligațiile din cadrul acestora nu fuseseră definite.

Pe 22 aprilie, la minister au ajuns trei oferte depuse de către Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), Asociația Centrul pentru Integritate (ACI) și Asociația L&C Consulting. Primele două sunt legate de Alexandru Cumpănașu. AID a fost fondată de către Alexandru Cumpănașu și Mihaela Călin iar ACI a fost înființată de AID într-un alt proiect cu finanțare europeană. În actele ACI, Mihaela Călin este membru fondator. AID a câștigat. Contactat de RISE Project, Alexandru Cumpănașu a declarat că între cele două ONG-uri nu există nici o legătură.

Fonduri europene copy-paste 

Trei ani mai târziu, o autoritate de audit de la Ministerul Finanțelor a constatat că procedura nu a respectat legea. Verificarea experților de la Finanțe a arătat că “selectarea Asociației pentru Implementarea Democrației ca partener privat reprezintă, în fapt, o încredințare directă a unor părți din bugetele viitoarelor proiecte pe care MDRAP urma să le implementeze“. Auditorii au mai constatat că întreaga procedură a fost subiectivă și că asociația lui Cumpănașu a fost avantajată nejustificat. “Ministerul Finanțelor a constatat că Ministerul Dezvoltării nu ar fi respectat procedurile de selecție. Întrebările trebuie să le puneți celor de la Ministerul Dezvoltării pentru că eu am fost victima acestui proiect. Eu am fost selectat și ulterior mi s-a tăiat finanțarea. Eu am fost selectat legal“, a declarat Alexandru Cumpănașu în cadrul unui interviu acordat RISE Project. El a respins toate acuzațiile formulate de către Ministerul Finanțelor.

Conform auditorilor, mulți posibili parteneri eligibili conform ghidurilor POCA – autorități și instituții publice, organizații sindicale, patronale sau instituții de învățământ superior, au fost discriminați pentru că ministerul a organizat selecția doar pentru ONG-uri. Astfel a fost restrâns accesul celorlalte categorii de parteneri eligibili în selecția câștigată previzibil de asociația lui Cumpănașu. (Documentul AICI)

Inspectorii Ministerului Finanțelor au depistat și un plagiat când au analizat dosarele de la Ministerul Dezvoltării. Cele două asociații legate ombilical de Cumpănașu au dat copy-paste în oferta trimisă la minister. În ciuda acestui fapt, ONG-ul lui Cumpănașu a primit punctajul maxim al comisiei, fiindu-i astfel larg deschisă ușa către banii europeni.

L&C Consulting, competitorul lui Cumpănașu în procedura de selecție de la minister, este o asociație din Hunedoara specializată în consultanță pe fonduri europene. Asociația a derulat în general proiecte de reconversie profesională în zonele sărace din Hunedoara și nu avea experiență în domeniul anticorupției. Cu toate acestea, în 2015, L&C Consulting a răspuns anunțului publicat de Ministerul Dezvoltării. De ce? Cristian Neamțu, fondatorul L&C Consulting, susține că asociația lui îndeplinea criteriile ministerului și că a fost atras de posibilitatea de a deveni partenerul preferat al ministerului în proiectele cu finanțare europeană. El ne-a explicat că i s-a părut normal ca ministerul să aleagă mai întâi un ONG căruia să-i faciliteze accesul la fondurile europene fără o țintă precisă. Mai apoi a admis că procedura normală ar fi fost ca ministerul să creioneze o schiță de proiect și abia după aceea să selecteze o asociație drept partener.

Strategia financiară

Banii n-au curs instant pentru că inițiatorii proiectului s-au înglodat în proceduri birocratice. Ghidul solicitantului, publicația care conținea setul de reguli pentru împărțirea fondurilor europene pentru linia de finanțare pe care o vizau cei de la minister și Cumpănașu nu fusese încă publicat. Practic, fără ghid și fără un anunț oficial care să spună că se pot depune cereri de finanțare, ministerul nu avea cum să dea cep proiectului finanțat cu bani europeni. În ghidul solicitantului sunt specificate inclusiv detalii privind eligibilitatea partenerilor.

În mai 2015 a avut loc un nou scurtcircuit, Liviu Dragnea a fost condamnat în dosarul Referendumul și a plecat de la minister. I-a luat locul, ca interimar, Sevil Shhaideh, care a stat în fruntea Dezvoltării până în noiembrie, când a căzut guvernul Ponta. A urmat guvernul tehnocrat, iar AID nu a reușit să se așeze la masa banilor europeni.

Abia pe 6 februarie 2017, sub guvernul Grindeanu, au fost finalizate procedurile prin care linia de finanțare POCA a devenit accesibilă. După o lună, Sevil Shhaideh, revenită la ministerul Dezvoltării de data asta chiar pe poziția de ministru plin, a semnat parteneriatul cu AID. Ministerul a identificat deja un proiect denumit “Cea mai bună strategie anticorupție în administrația locală” și avea deja și o schiță a bugetului estimat la 2,6 milioane de euro. Partea lui Cumpănașu era de peste 1 milion de euro din care 400 de mii reprezentau cheltuieli salariale, iar alte 270 de mii de euro erau bugetate pentru managementul proiectului.

AID urma să deruleze o campanie de conștientizare a funcționarilor publici privind anticorupția. Urmau să fie printate 7000 de flyere cu mesaje pentru funcționari și să fie organizate 41 de seminarii în reședințele de județ.

Pentru alocarea banilor, ministerul urma să formuleze o cerere către Autoritatea de Management a POCA (AM POCA). Această autoritate face parte din cadrul ministerului Dezvoltării și este entitatea care redistribuie banii Comisiei Europene în România. La începutul lui 2017, AM POCA era condusă de către Elena Dobrotă. Am contactat-o și ne-a explicat că ar fi vrut să ne dea un interviu, dar biroul de presă i-a spus că nu-i nevoie de o astfel de discuție. În schimb ministerul a răspuns întrebărilor RISE Project cu un istoric al proiectului în care a menționat că au fost depistate unele nereguli. Răspunsul integral îl puteți găsi AICI.

În plus, Elenei Dobrotă, șefa AM POCA, a avut în februarie 2017 un schimb de adrese cu Alina Grigore, șefa serviciului anticorupție de la Dezvoltare. Una din misive conține și o analiză juridică alambicată a modului în care AID a devenit partenera ministerului. Concluzia juriștilor ministerului a fost că, legal, AID putea să fie selectată doar după 30 august 2015, când a apărut o ordonanță guvernamentală care reglementa situația. Analiza a fost însă ignorată și ministerul a continuat parteneriatul cu AID. (Documentul AICI)

Facturile familiei

Pe 6 iunie 2017, de la cabinetul ministrului a plecat ordinul de finanțare a proiectului anticorupție făcut în parteneriat cu AID-ul lui Cumpănașu. Și așa au început să curgă facturile. AID a cerut spre decontare și a primit, în total, 313.000 euro. Șaizeci la sută din bani s-au dus pe salariile echipei de management și pe onorariile experților. Cumpănașu a încasat 21.000 euro în calitate de expert, Gabriela Baltag, soția sa, a rotunjit veniturile familiei cu încă 35.000 de euro.  Când l-am întrebat ce studii a realizat pentru acești bani, Cumpănașu s-a eschivat și a declarat că ar face o ilegalitate dacă ne-ar spune deoarece materialele aparțin ministerului Dezvoltării.

O sumă aproximativ similară a intrat și în conturile lui Alexandru Ferariu, un colaborator mai vechi al lui Cumpănașu, de la care a luat un împrumut de 300 de mii de euro, conform declarației de avere curente a candidatului la prezidențiale. Ferariu a declarat pentru Centrul pentru Investigații Media că împrumutul a fost stins încă din 2016 și că nu înțelege de ce Cumpănașu a declarat acum acel împrumut. În schimb Cumpănașu spune că a folosit banii primiți de la Ferariu pentru achiziția unor apartamente și că a declarat împrumutul pentru a dovedi transparență maximă în privința averii sale. “I-am returnat în 2016. Eu am trecut acolo (în declarația de avere n.red.) ca să  se vadă că niște apartamente cumpărate în 2013 se bazau pe un împrumut achitat în 2016. Împrumutul nu are legătură cu faptul că a fost angajat în proiect”, a precizat Cumpănașu.

Raluca Elena Bârsaian, fosta directoare de cabinet a secretarului de stat Ciprian Preda de la Ministerul Cercetării, a primit 12 mii de euro din proiect. După ce a plecat din guvern, Preda a devenit în aprilie anul acesta vicepreședinte pentru progres, tehnologie și inovare în cadrul CNMR, o altă asociație controlată de Cumpănașu. Și Raluca Elena Bârsaian, directorul de cabinet al lui Preda la Ministerul Cercetării, a primit 12 mii de euro din proiect. Ambii, Preda și Bârsăian, au fost invitații emisiunii Ambasador România realizată de Cumpănașu la Realitatea TV.

17 mii de euro a primit și Mariana Onorica Abrudanu, consilier evaluare-examinare în cadrul centrului operativ de situații de urgență din cadrul ministerului Dezvoltării. Onorica Abrudanu a fost viceprimar al municipiului Zalău și subprefect al județului Sălaj. În 2013 a devenit inspector în serviciul anticorupție proaspăt înființat în MDRAP. Apoi a trecut prin mai multe poziții în cadrul aceluiași minister dar și prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

Dacă totul ar fi decurs conform planului, pe lângă cei 313.000 de euro, AID urma să încaseze și restul banilor, până la 1 milion de euro, până la finalul luni aprilie 2019 când proiectul urma să se încheie. (Documentul AICI)

În decembrie 2017, funcționarii AM POCA, autoritatea din subordinea ministerului care aviza plățile, a decis să verifice în teren una dintre facturile trimise de AID la decontare. Astfel a apărut prima suspiciune că proiectul are bube.

Factura ciudată privea chiria pentru un spațiu de birouri de peste 200 de metri pătrați închiriat de AID. Angajații ministerului au constatat că asociația a închiriat patru apartamente de două camere la primul etaj al Phoenicia Grand Hotel, parte dintr-un lanț hotelier fondat de către omul de afaceri libanez Mohammad Murad. Cumpănașu le-a explicat că a închiriat camerele de hotel pentru că cei de la Phoenicia i-au oferit la pachet și serviciile de pază și curățenie. Camerele au fost închiriate timp de 49 de zile, în perioada 12.06 – 31.07.2017, iar factura totală a fost de 18.609 lei, dar AID a cerut la decontare doar 16.000 de lei.

Cumpănașu a susținut într-un dintre adresele trimise Ministerului de Finanțe că una dintre camerele de hotel a servit drept sală pentru ședințele echipei de proiect. A fost contrazis de documente, ședințele echipei de proiect desfășurându-se în realitate la sediul ministerului. “E o chestiune penibilă cea legată de camerele de hotel. Ministerul Finanțelor nu a constatat nici un prejudiciu ci doar au cerut explicații cum erau folosite și la ce erau folosite. Atât!”, a declarat inițial în interviul pentru RISE Project. I-am explicat că în final acești bani au fost declarați neeligibili, adică o cheltuială nejustificată. “Așa, și ce, sunt banii dumneavoastră? Eu mă aflu în proces cu ministerul Dezvoltării pentru sume foarte mari cu care m-au prejudiciat“, a replicat candidatul la alegerile prezidențiale.

Printre explicațiile date în scris către minister pentru a justifica factura, Cumpănașu a menționat că a mutat echipa din proiectul anticorupție într-o altă clădire, pe strada Carol Davila la numărul 21A. În 2013, Hotnews.ro a relatat că autorizațiile de construire ale acestui imobil au fost eliberate pe numele omului de afaceri Marius Locic, condamnat într-un dosar de corupție, și a fostului ministru al Justiției, Valeriu Stoica. Locic a fost condamnat într-unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de trafic de influență la nivel înalt din anii 2009-2010. Detalii despre acest caz AICI.

Funcționarii ministerului n-au fost convinși de explicațiile șefului AID, astfel că au decis că această cheltuială nu va fi rambursată. Pe 29 decembrie 2017, constatările experților de la Dezvoltare au fost trimise la Ministerul Finanțelor, către o direcție de audit. Controlul a avut loc în ianuarie 2018 și a constatat că selecția AID nu a respectat legea și că închirierea camerelor de hotel nu a fost justificată. Astfel, Ministerul Dezvoltării a fost obligat să returneze cei 313.000 euro cheltuiți de AID în proiect.

Raportul de audit a dus însă și la suspendarea provizorie a plăților din proiect începând din martie și aprilie 2018.

Lobby pentru schimbarea legii

Cu banii blocați, Cumpănașu a chemat Ministerul Fondurilor Europene la raport la începutul lunii mai 2018 și a anunțat că a stabilit într-o ședință la care a participat și Rovana Plumb că legislația trebuie modificată. “Am stabilit astfel de comun acord mai multe aspecte vitale pentru absorbția banilor europeni: modificarea OUG 66 care este veche și depășită, ba mai mult a condus la nenumărate abuzuri ale statului asupra beneficiarilor prin neclaritatea și interpretabilitatea textelor (…) oprirea abuzurilor asupra beneficiarilor ce pot conduce la o absorbție scăzută etc.“, după cum a declarat pe 4 mai 2018.

În pofida acestei încercări, cinci zile mai târziu, raportul de audit care i-a blocat finanțarea a primit forma finală și a suspendat permanent fluxul de bani către asociația sa. Cumpănașu nu s-a oprit. O lună mai târziu, a redactat amendamentele care i-ar fi salvat proiectul. Le-a împachetat într-o inițiativă de revizuire a Ordonanței de Urgență nr. 66/2011, care reglementează modul în care sunt descoperite și sancționate fraudele pe fonduri europene. Amendamentele sale au fost trimise Ministerului Fondurilor Europene, condus de Rovana Plumb în numele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, una dintre entitățile controlate de actualul candidat la prezidențiale.

Modificările erau croite pe calapodul problemelor AID. Cumpănașu a cerut ca plățile din proiectele europene să nu mai fie suspendate când se constată o neregulă, ci abia după ce există o sentință definitivă care o confirmă. (Documentul AICI)

Acest amendament i-ar fi deblocat imediat proiectul din care mai avea de încasat aproape 700.000 de euro.Apoi a mai propus ca atunci când se constată totuși o neregulă, chiar și printr-un dosar penal, recuperarea banilor să înceapă abia după o hotărâre definitivă. În condițiile actuale, pagubele pot fi recuperate printr-o procedură administrativă directă.

Pe 1 februarie 2019, Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică Ordonanța 66 și a integrat amendamentele șefului AID. Într-un răspuns trimis RISE Project, ministerul a explicat că a preluat aceste propuneri “din considerente ce țin de evitarea blocării implementării proiectelor şi având în vedere durata mare de soluționare a cauzelor datorată de gradul de aglomerare a instanțelor”. Altfel spus, ministerul a fost de acord că banii europeni să fie cheltuiți oricum, chiar dacă sunt suspiciuni de fraudă, iar finanțările să fie oprite și recuperate la capătul unor procese ce durează ani de zile.

Cumpănașu susține că a cerut modificarea legislației pentru că a constatat existența unui fenomen. “Am plecat de la cazul a sute de ONG-uri, primării și mii de companii din țara asta sunt închise ilegal pentru că o instituție constată abuziv fără să fie o instanță de judecată, un raport de control nu înseamnă nimic și după aceea autoritățile de management nu mai plătesc așa cum mi s-a întâmplat  și mie, și altora”, a declarat șeful AID.

În timp ce fondurile erau încă blocate, Cumpănașu a început o campanie intensă de lobby. În mai anul acesta s-a întâlnit cu Bogdan Licu, procurorul general interimar al României, și a anunțat că CNMR, coaliția pe care o prezidează, va începe o colaborare cu procurorii. Obiectivul? Coaliția urma să documenteze printre altele abuzurile instituțiilor publice asupra beneficiarilor de fonduri europene. Pentru asta coaliția sa a înființat un departament special de anchete. Departamentul n-a fost de ajuns și a înființat o nouă coaliție de ONG-uri. Sub sloganul “Stop abuzurilor pe fonduri europene!”, Noua Alianță Națională Împotriva Abuzurilor pe Fonduri Europene, creată de Cumpănașu, urmează să se lupte cu aceleași autorități care constată nereguli în facturile decontate din banii europeni.

Stratagema lui Cumpănașu, schimbarea regulilor jocului cu bani europeni în favoarea celor care fură sau sunt incapabili, nu este nouă. Ea a fost patentată de Liviu Dragnea și documentată de RISE Project într-un material care poate fi consultat AICI.

Cumpănașu nu a fost singur în lupta cu abuzurile la care îi este supus buzunarul. Ministerul Dezvoltării, în calitate de partener al AID, a dat în judecată Ministerul Finanțelor. A cerut anularea procesului-verbal prin care erau consemnate neregulile din proiectul anticorupție. Ministerul și AID au făcut front comun și au încercat să convingă judecătorii că au respectat legislația. Documentele văzute de RISE arată că reprezentanții ministerului Dezvoltării spun în permanență că selecția AID drept partener a fost una cinstită. Judecătorii n-au fost însă impresionați și au respins pe fond cererea ministerului care mai are o cale de atac. Ministerul a explicat într-un răspuns oficial că va recupera banii de la AID când va exista o sentință definitivă.

Portofelul de stat al lui Cumpănașu

Ministerul Dezvoltării n-a fost singurul partener al lui Cumpănașu. Datele publice arată că acesta a accesat fonduri europene și în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul de  Interne, Primăriile Sectoarelor 3 și 5 și alte instituții. În total, am calculat fonduri europene de aproximativ 36 milioane euro pe care asociația lui Cumpănașu le-a accesat împreună cu parteneri guvernamentali sau din administrația locală. Doar o parte din acești bani au ajuns la organizația sa.

În declarația de avere depusă în calitate de candidat la Cotroceni, a menționat că în 2018 AID i-a alimentat contul personal cu 123.000 de euro. Declarația de avere este disponibilă AICI.

Attila Biro și Cristian Andrei Leonte (investigație realizată de Rise Project în colaborare cu Info Sud-Est)