La 4 mai, cu 134 de voturi pentru şi 101 împotrivă, în Sobranie (Parlamentul) de la Sofia, Boiko Borisov a format noul guvern şi a intrat pentru a doua oară în istoria Bulgariei. În 2013, a ales să devină jucător profesionist, legitimându-se la o echipă de ligă inferioară, Vitoşa Bistriţa. La 54 de ani atunci, a devenit cel mai în vârstă fotbalist din istoria campionatelor din Sudul Dunării.
Acum, prezentându-se pentru învestire în faţa celui de-al 44-lea Parlament de la Sofia, va deveni cel mai longeviv prim-ministru din istoria de aproape 140 de ani a Executivelor bulgare liber alese. Un record care îi aparţinea până acum legendarului Stefan Stambulov (1887- 1894), figura de pe cea mai populară bancnotă, cea de 20 de leva, personajul care a negociat schimbarea prinţului Alexandru de Battenberg cu Ferdinand de Saxa Coburg şi a alianţelor externe ale statului abia moşit de Tratatul de la Berlin (1878).
Boiko Borisov are provocarea unei schimbări radicale a Bulgariei. Aşteptări mari. Realizările nu vor depăşi, totuşi, capacităţile clasei politice bulgare. Cel puţin aşa spune componenţa noului guvern: un cocktail soft după modelul politic din Ungaria, al primului ministru Viktor Orban.
La alegerile parlamentare din 26 martie, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), formaţiunea condusă de Borisov, a întrecut Partidul Socialist, cel care, sub conducerea Korneliei Ninova, obţinuse o zdrobitoare victorie la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2016. Soluţia unei coaliţii guvernamentale a GERB cu Frontul Patriotic, o formaţiune care uneşte trei partide politice radicale naţionaliste, între care şi extremiştii de la Ataka, va detona, însă, pe termen mediu şi lung, eforturile de a moderniza şi reforma instituţiile statului şi de apropiere de nucleele decizionale din Uniunea Europeană şi NATO. Prim- ministrul Boiko Borisov l-a asigurat pe preşedintele Rumen Radev de faptul că noul său guvern va fi „unul stabil” şi care „va funcţiona un mandat integral, de patru ani”. Au spus-o, chiar înaintea votului din Parlament, cei doi lideri vocali ai „Patrioţilor”. O susţinere parlamentară pentru guvern, nu neapărat necesară dar folositoare, va veni şi din partea formaţiunii Volia, a lui Veselin Mareşki, un om de afaceri din Varna a cărui avere, scrie presa bulgară, are destule necunoscute în ceea ce priveşte agonisirea ei. Totuşi, Mareşki a transmis lui Boiko Borisov că deputaţii săi vor o „ţară mai eficientă” şi o „moralitate mai mare” în viaţa publică.
Formarea noului guvern condus de Boiko Borisov vine în contextul unor ample dezbateri în societatea bulgară privind reforma instituţiilor statului, eliminarea sărăciei şi, mai ales, în pregătirea pentru cea mai importantă provocare de politică externă a ultimelor şapte decenii: preluarea conducerii semestriale rotative a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2018.
Şi, de asemenea, a veştii extrem de reconfortante potrivit căreia Biserica Ortodoxă Bulgară este candidată, cu şanse bune, la obţinerea Premiului Nobel pentru Pace. Agenţia de presă BTA informa, la 31 martie, că Patriarhul Neofit s-a întâlnit cu iniţiatorii acestui demers insolit: generalul Efraim Sneh, fost ministru al Sănătăţii în guvernul Israelului, profesorul Moşe Keşet, profesor la Universitatea din Haifa, şi Moşe Aloni, omul din spatele propunerii. Mai bine de 48.000 de evrei bulgari au fost salvaţi din Holocaust, în al Doilea Război Mondial, prin acţiunea Bisericii Ortodoxe de la Sofia iar recunoştinţa pentru aceste gesturi, atât de puţine atunci, a sosit după trei sferturi de veac. În această vastă acţiune de salvare ar mai fi de amintit contribuţiile Ţarului Boris al III-lea (mort în august 1943) şi a Ţarinei Ioana, alungată de comunişti din ţară, în septembrie 1946.
Sărăcia, corupţia, instituţii nereformate şi influenţa Rusiei au fost temele fundamentale care au stat la baza negocierilor de câteva săptămâni necesare pentru formarea noului Executiv. Boiko Borisov vorbea, la Burgas, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, chiar de o luptă pentru putere între „oligarhii roşii” din Partidul Socialist Bulgar, formaţiune care ar fi cheltuit sume imense de bani în alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Dezbaterea a izbucnit cu mai multă acuitate după ce presa bulgară a dezvăluit ingredientele unei întâlniri între Procurorul General al Republicii, Sotir Ţaţarov, şi unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri de la Sudul Dunării, Saşo Doncev, unul dintre finanţatorii socialiştilor. Mass- media vorbeau despre negocierea iertării întreprinzătorului: Sotir Ţaţarov, în treacăt fie spus, este persoana cea mai vocală care se opune proiectului preşedintelui Rumen Radev şi a preşedintelui Curţii Supreme de Casaţie, Lozan Panov, de reformare radicală a Justiţiei bulgare prin implementarea măsurilor din România, inclusiv a înfiinţării unei Direcţii Naţionale Anticorupţie după model românesc. Laura Codruţa Kovesi a călătorit recent la Sofia, fiind primită şi de şeful statului şi de Lozan Panov dar nu şi de Sotir Ţaţarov.
De data aceasta, în prima sa intervenţie în plenul noului Parlament, liderul deputaţilor GERB, Ţvetan Ţvetanov, a vorbit despre prioritatea reformei în justiţie, alături de măsuri reformatoare în sănătate şi educaţie. Rămâne de văzut, însă, câtă voinţă politică este pentru această decizie în urma căreia aproape întreaga clasă politică trebuie să se pregătească de tot ceea ce este mai rău, aşa cum s-a întâmplat în România, după 2012. Ultimul care a încercat modificarea sistemului corupt al magistraţilor şi procurorilor a fost Hristo Ivanov, ministru al Justiţiei care şi-a dat demisia în decembrie 2015, după refuzul explicit al lui Boiko Borisov de a accepta reformarea justiţiei bulgare după modelul românesc. În discursul de învestire, din 4 mai, şeful guvernului a anunţat o amplă reformare a justiţiei bulgare, care ar cuprinde o nouă lege anticorupţie şi, mai ales, înfiinţarea unui departament special care să se ocupe de anchetarea figurilor decidente din politică şi societate.
Catastrofa demografică invocată de preşedintele socialiştilor bulgari, Kornelia Ninova, la întâlnirea cu şeful statului, este una dintre cele mai crude realităţi trăite vreodată de Bulgaria. Dacă imediat după prăbuşirea comunismului, în 1990, trăiau mai bine de 9 milioane de suflete, cotidianul sofiot „Standart”, din 13 aprilie 2017, scria că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, la 31 decembrie 2016 ţara mai avea 7.101.859 locuitori şi că media de scădere este de 52.000 pe an. Agenţia BTA a completat că, din aceşti 7 milioane de locuitori, aproape 75% sunt în mediul urban şi, dintre aceştia, cei mai mulţi în doar trei oraşe: Sofia (cu peste 1,2 milioane de oameni), Plovdiv (aproape 700.000) şi Varna (aproape 500.000). În schimb, aproape 600 de sate din cele peste 5000 aflate în evidenţă sunt complet depopulate, cele mai multe situându-se în Centrul Bulgariei, în zona oraşelor Veliko Târnovo şi Gabrovo.
Al treilea guvern condus de Boiko Borisov, o coaliţie între GERB şi Frontul Patriotic, are puţine nume noi în componenţa sa: portofoliile cele mai importante au titulari cu vechime în politică sau lideri de partid. Patru vicepremieri, câte doi de la fiecare formaţiune componentă, se vor alătura unor figuri precum Vladislav Goranov (la Finanţe), Krasimir Karakacianov (Apărare Naţională), Ekaterina Geceva- Zaharieva (Externe) sau perdanta de la prezidenţialele din toamna trecută, Ţeţka Ţaceva, acum ministru al Justiţiei. Un minister separat, acela al Preşedinţiei Bulgare a Consiliului Uniunii Europene în 2018, va fi coordonat de Liliana Pavlova. În Sobranie (Parlament), noul şef al guvernului a anunţat lista priorităţilor mandatului său: menţinerea şi întărirea alianţelor cu NATO şi Uniunea Europeană (deşi liderii Frontului Patriotic şi, din interiorul lui, formaţiunea Ataka, au solicitat în repetate rânduri o revizuire a lor), securitatea naţională ce trebuie întărită prin protejarea mai bună a frontierelor, sporirea veniturilor, educaţia, sănătatea şi măsuri urgente pentru a stopa catastrofa demografică. Cum se vor întâmpla toate acestea într-o coaliţie în care partenerii tocmai contestă rolul Uniunii Europene şi NATO în angajamentele interne şi externe ale Bulgariei, rămâne ceva ce Boiko Borisov a uitat să spună.
Premierul s-a autointitulat, acum, „gardianul Bulgariei”, al unei ţări pe care vrea să o transforme într-o „insulă de stabilitate”: din această perspectivă vor putea fi analizate şi primele decizii dar, mai ales, marile obiective ale viitorilor patru ani promişi.
Cotidianul „Sega” nota, imediat după învestire, că în actuala echipă nu sunt aşteptări pentru mari reforme, cea mai străvezie fiind străduinţa de a fi aduse „figuri controversate”, lideri de partid şi oameni loiali lui Borisov. „Un compromis obscen” titrează, mai exact, publicaţia sofiotă, în care un politician isteric, anti- NATO, a devenit ministru al Apărării, unde Ţeţka Ţaceva, înfrântă fără drept de apel în alegerile prezidenţiale de anul trecut, va avea pe mână viitorul justiţiei iar necunoscuta Liliana Pavlova a fost „pedepsită” să gestioneze preşedinţia bulgară a Uniunii Europene în primul semestru al anului 2018.
„Standart”, menţionează explicit, în ediţia din 4 mai, prezenţa în fruntea diplomaţiei a Ekaterinei Geceva- Zaharieva, o garanţie pentru viitoarea orientare fermă a ţării către Uniunea Europeană şi NATO, în condiţiile în care au existat destule rumori în spaţiul public privind o nuanţare a relaţiilor cu Rusia, după instalarea preşedintelui Rumen Radev (nu s-a întâmplat) şi în condiţiile în care nu puţine suspiciuni planează asupra noului titular de la Apărare, naţionalistul Krasimir Karakacianov.
Al treilea guvern condus de Boiko Borisov va avea, destul de probabil, o viaţă şi mai complicată decât anterioarele. Promisiunile generoase din campanie poate că nu vor fi îndeplinite dar electoratul bulgar este deja imun la emoţiile fragile ale discursurilor fără acoperire, de câte ori este înşelat. Cea mai mare provocare pentru Boiko Borisov va veni în 2018, când Bulgaria va prelua şefia semestrială a Uniunii Europene şi când soliditatea coaliţiei va trebui nu doar prezentată în discursuri ci probată în foarte multe situaţii complicate. Cum Frontul Patriotic nu-şi ascunde eurofobia şi rezervele faţă de alianţele actuale externe, rămâne de văzut dacă jucătorul de fotbal al Vitoşei Bistriţa va rămâne un simplu coechipier sau dacă va prelua antrenoratul întregului lot. Un guvern care, cel puţin la prima vedere, va conduce Bulgaria spre un status-quo mulţumitor pentru clasa politică, dezarmant pentru viitorul ţării.
Pariul Bulgariei cu viitorul instituţiilor sale şi meciul cu Europa au început.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023