O treime din navele sub pavilion rusesc care au efectuat transferuri de produse petroliere de la navă la navă (ship-to-ship, sau STS) în Zona Economică Exclusivă a României de la izbucnirea războiului din Ucraina sunt sancționate în diverse jurisdicții din lume. Toate sancțiunile au fost impuse abia în 2025, iar niciuna dintre navele vizate nu a mai raportat un STS după intrarea lor în vigoare, arată o analiză 45North realizată pe baza informațiilor oferite de Autoritatea Navală Română.
Între 14 mai 2022 și 15 februarie 2026, în zona economică exclusivă a țării noastre au fost raportate peste 700 de astfel de operațiuni, cu un volum estimat grosier la 4 – 5 milioane de tone metrice de produse petroliere, în valoare de miliarde de dolari, mai arată analiza citată.
Această analiză vine în contextul în care, în octombrie 2025, 45north a relatat cum o navă de tip petrolier denumită TULU, număr unic de identificare IMO 9313462, navigând sub pavilion Barbados, a stat în zona economică exclusivă a României aproape un an, din 2024, până în 2025. În această perioadă a participat la mai multe transferuri de la navă la navă în care ar fi putut descărca sau încărca petrol rusesc, iar multe dintre aceste transferuri nu se regăsesc în raportul transmis de ANR.
Conform datelor oferite de către ANR jurnaliștilor 45North, aceste transfeuri au fost realizate de peste 400 de nave aflate sub 42 de pavilioane diferite, dintre care cele mai cele mai populare sunt: Liberia (69), Panama (67), Palau (43), Rusia (35), Insulele Marshall (22).
„Am analizat mai atent navele care au fost înregistrate în raport cu pavilion rusesc. Bineînțeles, printre restul de 414 nave există numeroase exemple unde proprietarul final este de origine rusească sau sub control rusesc. Totuși, am ales aceste 35 de nave deoarece nici nu au mai utilizat o metodă de ascundere a identității la momentul în care au intrat în zona economică exclusivă a țării.
Dintre aceste 35 de nave, doar 10 se află sub sancțiuni în una sau mai multe jurisdicții, niciuna mai devreme de 2025. Acest lucru indică caracterul reactiv al sancțiunilor. Niciuna din aceste nave nu a mai raportat un STS după data intrării în vigoare a sancțiunilor„, arată analiza jurnaliștilor 45North.
- Citește analiza completă pe 45North.ro.
Nu doar nave sub pavilion rusesc active în Zona Economică Exclusivă au fost supuse sancțiunilor – în fapt, conform, dintre cele mai active 20 de nave consemnate în raportul ANR despre transferurile STS, 8 8 se află sub sancțiuni în diverse jurisdicții din lume în prezent, deși nu erau sancționate la momentul ultimului STS înregistrat.
Context
Aceste date sunt relevante pentru a înțelege, în parte, ecosistemul folosit de Rusia și alte state pentru a evita sancțiunile internaționale. „Transferurile STS reprezintă un instrument logistic standard și reglementat în transportul maritim de țiței, guvernat de proceduri recunoscute internațional, însă sunt totodată recunoscute și ca o tactică cu risc ridicat pentru eludarea plafonului de preț deoarece pot întrerupe trasabilitatea și facilita „spălarea” încărcăturii prin combinarea petrolului de origine ilicită, cu petrol din surse legitime”.
După cum mai amintește 45North, niciuna dintre navele incluse în raportul ANR nu era sancționată până în 2025, punct din care nu au mai emis niciun STS.
Este greu de estimat, însă, câte astfel de transferuri au loc fără a fi raportate către autoritățile competente. De pildă, Tommy, o navă care nacighează în prezent sub pavilion Guineea-Bissau, apare implicată în 48 de evenimente STS unice, Cu toate acestea, într-o analiză din octombrie 2025, 45North semnala, pe baza datelor MarineTraffic, faptul că aceeași navă fusese implicată în 67 de STS-uri doar în perioada iulie 2024 – iunie 2025, dintre care unele nu apar în raportul ANR.
În acest context, este important de amintit faptul că, cel puțin în privința navelor rusești, o parte semnificativă a sancțiunilor internaționale impuse recent Rusiei au avut ca scop limitarea activităților așa numitei „flote fantomă” pe care Kremlinul o folosește pentru a evita sancțiunile internaționale.
În mai 2025, de pildă, UE și Marea Britanie au anunțat că vor impune noi sancțiuni care vizau în special navele clandestine folosite de Rusia pentru a evita plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de grupul G7 al țărilor industrializate pentru a-i limita veniturile.
Până în septembrie 2025, 560 de nave identificate ca parte a acestei flote fantomă au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.
Citește și:
- UE și Marea Britanie impun noi sancțiuni Rusiei fără sprijinul SUA, după discuția dintre Trump și Putin;
- UE anunță al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/ Gazele naturale rusești vor fi interzise pe piețele europene;
În acest context, amintim și că, în ianuarie 2026, marina franceză a reținut, în Marea Mediterană, un petrolier suspectat că ar face parte din flota fantomă a Rusiei.
Inclusiv România a înăsprit recent legislația împotriva evitarea sancțiunilor internaționale, act care a devenit faptă penală pedepsită cu până la 12 ani de închisoare în țara noastră în octombrie 2025.
- Marina franceză a reținut un petrolier suspectat că ar face parte din „flota fantomă” a Rusiei în Marea Mediterană;
- Evitarea sancțiunilor internaționale devine infracțiune în România, anunță Oana Țoiu / Cum a ajuns țara noastră un loc sigur pentru oligarhii ruși luați în vizor de Occident
În ciuda eforturilor recente, această flotă a devenit un pilon esențial al capacității Rusiei de a rezista sancțiunilor și de a susține efortul de război în Ucraina. Estimată la aproximativ 1.300 de nave în 2025, flota fantomă a transportat 65–70% din exporturile maritime de petrol ale Rusiei de la începutul războiului, arată o analiză din ianuarie 2026 a Royal United Services Institute.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
