România va găzdui următoarea ediție a NATO-Industry Forum, la începutul lunii noiembrie

Înscrierile sunt acum deschise pentru următoarea ediție a NATO-Indusry Forum, cu tema „Reînarmarea NATO – Inovare, accelerare, susținere”, care va avea loc la București la începutul lunii noiembrie, transmite Alianța pe site-ul Comandamentului Aliat pentru Transformare (ACT),

Scopul evenimentului este facilitarea unui „angajament direct și continuu între NATO și industrie”, iar în acest context va reuni la București, în perioada 5-6 noiembrie, directori din industria apărării, înalți comandanți civili și militari ai NATO și oficiali naționali, dar și lideri cheie din alte instituții.

• „Forumul va valorifica decizia luată de șefii de stat și de guvern la Summitul NATO de la Haga, din iunie, de a crește semnificativ investițiile în apărare și își propune să contribuie la modelarea modului în care vor fi investite aceste fonduri, pentru a asigura că Aliații dezvoltă și livrează capabilitățile necesare pentru a continua să descurajeze și să apere în mod credibil împotriva oricărui adversar”, se arată pe site-ul ACT.

Forumul este co-organizat de ACT și Divizia pentru Industria de Apărare, Inovare și Armamente din cadrul Personalului Internațional al Cartierului General al NATO, sub auspiciile Secretarului General al NATO.

Amintim că, în cadrul summitului din iunie, liderii NATO au convenit după presiunile președintelui SUA, Donald Trump, asupra unei creșteri masive a cheltuielilor de apărare și și-au exprimat „angajamentul de neclintit” de a-și veni în ajutor unii altora în cazul unui atac.

Cei 32 de lideri au aprobat declarația finală a summitului, care stipulează că „aliații se angajează să investească anual 5% din PIB în cerințele esențiale de apărare, precum și în cheltuieli legate de apărare și securitate până în 2035, pentru a ne asigura îndeplinirea obligațiilor individuale și colective”, conform The Associated Press.

Spania a refuzat să aprobe creșterea bugetului, iar Trump a criticat și alți membri ai alianței, cum ar fi Canada, pentru „contribuțiile lor slabe”, însă un nivel mai ridicat de susținere pentru aceste noi angajamente a venit din partea statelor aproapiate de Ucraina – Polonia, cele trei state baltice și țările nordice, notează AP.

Acest fapt este puțin surprinzător, dat fiind faptul că declarația summitului identifică Rusia drept amenințarea principală pentru securitatea nord-atlantică și specifică faptul că contribuțiile statelor membre pentru industria de apărare a Ucrainei ar fi contabilizate în atingerea obiectivului de 5%.

Summitul a avut loc în luna iunie, iar de atunci, mai multe state NATO învecinate Ucrainei, inclusiv România, s-au confruntat cu violări ale spațiului lor aerian de către Rusia. În septembrie, în termen de câteva săptămâni, Polonia, România și Estonia s-au confruntat cu incursiuni rusești fără precedent al spațiului lor aerian, care au dus la dezbateri naționale aprinse în ceea ce privește apărarea și la noi apeluri internațiolnale întărirea securității flancului estic. În acest sens, NATO a lansat inclusiv o nouă misiune în Europa.

Pentru mai multe detalii, citește și:

Context

Este important de amintit că, în contextul în care statele europene sunt vizate direct de aceste amenințări, inclusiv Uniunea Europeană a hotărât să joace un rol mai activ în dezvoltarea capacităților de apărare comune: primul pas în acest sens a fost înarmarea programului „Rearm Europe”, în valoare de peste 800 de miliarde de euro, al cărui scop este să pregătească industria de apărare europeană împotriva noilor amenințări cu care se confuntă.

Banii trebuie cheltuiți până în 2030, iar unul dintre primele mecanisme financiare pentru distribuirea acestor fonduri este SAFE, The Security Action for Europe. România este printre principalii beneficiari ai acestui mecanism – țara noastră va primi împrumuturi în valoare de aproape 17 miliarde dintr-un buget total de 150 de miliarde de euro, pe locul al doilea în ceea ce privește finanțarea prin acest plan, după Polonia.

Modul în care au fost repartizate aceste fonduri și filosofia generală a Comisiei Europene în ceea ce privește apărarea colectivă au fost explicate pentru Info Sud-Est și alți reprezentanți ai presei locale și naționale de către Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul comisiei, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, la Bruxelles.

• “Deci avem o industrie de apărare bună, dar ce putem face pentru ca aceasta să se dezvolte? În prezent, există prea multe bariere pe piața internă. Chiar și pentru a înființa o industrie de apărare într-un stat membru, trebuie să soliciți apoi o altă autorizație pentru a te dezvolta într-un alt stat membru. Piața noastră internă pentru apărare este mult prea fragmentată. Așadar, avem nevoie de o abordare europeană comună în acest domeniu”, este problema adresată de instrumente precum SAFE, a explicat Thomas Ringier. 

Pentru mai multe detalii, citește și:

Următorul pas în dezvoltarea capacităților de apărare ale Europei ar putea fi dezvoltarea unui „zid anti-drone” care să poate face față provocărilor continue ale Rusiei. Zece state europene, inclusiv România și Ucraina, au luat parte la o videoconferință pe această temă în luna septembrie. În urma întâlnirii, Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare și spațiu, a declarat că Europa trebuie să învețe din experiența Ucrainei și să-și dezvolte rapid capacitățile în acest domeniu.

În acest context, la începutul lunii octombrie, presa internațională a relatat că au început discuții și la nivelul NATO pentru un răspuns mai ferm la provocările rusești, iar printre opțiunile luate în calcul se numără desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei cu Rusia și relaxarea restricțiilor pentru piloți astfel încât să le permită să deschidă focul asupra aeronavelor ruse.