Tema săptămânii: Tinerii fermieri, între fondurile europene și birocrația românească?

INVITAȚI: Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina și Gheorghe Grameni, primarul comunei Mihai Viteazu

Primele sesiuni de finanțare prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 se vor des-chide în februarie 2015. Noul program are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro, conform portalului stiriagricole.ro.

Dincolo de realitatea guvernanților, de vorbele frumoase și de planurile mărețe referitoare la accesarea fondurilor europene de către fermierii și agricultorii români, sunt multe obstacolele cu care se confruntă micii întreprinzători din mediul rural sau oamenii simpli care vor să beneficieze de banii europeni.

Birocrația excesivă, complexitatea ghidului solicitantului, sumele mari necesare cofinanțării, prețurile foarte mici în schimbul cărora sunt vândute către cei care colectează produsele fermierilor, dar și capriciile vremii sunt principalii factori care îi determină pe cei mai mulți dintre tineri să renunțe la încercarea de a-și dezvolta mici afaceri în agricultură.

Pentru a înțelege mai bine de ce nu funcționează acest lanț al slăbiciunilor din mediul rural și care ar fi soluțiile pentru ca agricultura și creșterea animalelor să asigure, precum odinioară, un trai decent localnicilor din comunele românești, dar și cum ar putea să pună bazele unor mici afaceri de familie tinerii interesați de fondurile europene, i-am invitat să răspundă întrebărilor noastre pe Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina, și Gheorghe Grameni, primarul comunei Mihai Viteazu.

info-sud-est-iacobici
Gabriela Iacobici este la al doilea mandat în fruntea administrației locale din comuna Grădina și se mândrește cu faptul că provine dintr-o familie de fermieri tipic dobrogeană. Aceasta ne-a explicat în detaliu care sunt principalele rotițe care nu funcționează în sistemul accesării fondurilor europene, care sunt principalele motive din cauza cărora produsele românești nu își fac loc pe rafturile magazinelor și de ce nu sunt încurajați tinerii să continuie munca predecesorilor.

Gabriela Iacobici: „Produsele românești nu mai sunt promovate, iar în hypermarketuri găsim doar produse cu chimicale”

„În primul rând, unul dintre principalele obstacole din cauza cărora tinerii nu pot accesa fondurile europene este complexitatea ghidului solicitantului. Ghidul este foarte greu, neinteligibil mai ales pentru localnicii din mediul rural. Nu înțeleg de ce l-au făcut atât de complicat. Trebuiau să-l facă mai simplu, să poată fi accesate fondurile și de oamenii simpli. În Spania s-au accesat toate fondurile, pentru că ghidurile sunt foarte simple. Să fie criterii simple, spre exemplu: să stai la țară, să ai teren și să te ocupi cu agricultura. Dă-le țăranilor fondurile necesare să își ia utilaje, răsad, să își dezvolte o mică afacere și să trăiască decent, să crească nivelul de trai în mediul rural. De ce să îi pui bețe în roate? Pentru ce atâta birocrație? Că oamenii de-aici vor să muncească, nu să fure! Dar, iată, birocrația blochează totul. Fondurile europene ar reprezenta o variantă perfectă de dezvoltare a localităților din mediul rural, ar fi perfectă și o bancă agricolă cum e în Franța. Acolo, în fiecare comună există câte o bancă agricolă unde oamenii se duc și își iau credite pentru fermieri, cu dobânzi mici. Produsele noastre, românești, sunt cele mai bune. Noi avem și solul foarte bun, nici nu folosim atâta îngrășământ, avem umiditate suficientă, pământ roditor. Dar am impresia că nu se mai dorește promovarea produselor noastre care ajung numai la export. Auzim tot mai des că produsele românești nu sunt conforme cu standardele europene. Dar sunt conforme cu standardele europene produsele cu chimicale pe care le găsim pe rafturile hypermarketurilor? Altceva nu avem ce să cumpărăm din magazine, pentru că produsele românești nu își mai au locul acolo. Pe de altă parte, țăranii mai sunt descurajați și de faptul că prețurile la produsele agricole sunt mici. Pe de altă parte, spre exemplu cășarilor le cer foarte multe avize, documentații și tot felul de alte hârtii. Nu mai au unde să vândă brânza, le cer tot felul de chestii și o să ajungem să mâncăm brânză cu aracet. Noi nu am crescut cu aceleași produse? Și am crescut sănătoși și zdraveni, nu ca acum. Acum nu mai sunt conforme cu standardele. Noi mâncăm produse sintetice, iar produsele bune sunt date pe bani puțini pentru că, spun ei, nu sunt bune. Oamenii din România pare că nu vor să își mai promoveze propriile produse. Noi în comună avem o cășerie care colectează laptele, dar nu are unde să vândă produsele lactate. Ar trebui să promovăm brânza românească, laptele, tot ce este românesc, pentru că este bun. Oamenii de la oraș sunt și îndoctrinați de tot ce văd pe la televizor toată ziua și care nu întotdeauna este de bun augur. Eu, ca primar, aș susține orice strategie de dezvoltare a proiectelor care ar veni în sprijinul țăranilor, aș face tot ce mi-ar sta în putință pentru că m-am născut și am crescut aici și știu exact ce înseamnă agricultura și zootehnia și cât de necesare sunt în mediul rural”.

info-sud-est-grameni
Gheorghe Grameni se află la al patrulea mandat de primar al comunei Mihai Viteazu. Așa cum îi stă bine unui aromân din mediul rural care se vrea a fi gospodar, Gheorghe Grameni s-a ocupat, din tată-n fiu, cu agricultura și creșterea animalelor. Primarul este mâhnit însă din cauză că, deși tinerii au, teoretic, mai multe oportunități de modernizare și dezvoltare a fermelor, cu toate acestea, se anunță vremuri grele pentru noile generații de agricultori.

Gheorghe Grameni: „Statul încurajează doar mafia din agricultură! Hoție pe spinarea țăranului!”

„Având în vedere umiditatea din sol, sunt perspective optimiste pentru anul acesta. Și temperatura, și cantitatea de apă necesară au fost optime. Dacă în martie și aprilie o să fie îngheț, atunci nu o să mai fie bine. Să știți că înghețul este mai rău decât seceta. Oricum, s-ar putea ca până la 30% din culturile de rapiță și orz să fie compromise, să fie înghețate pentru că temperatura în sol a ajuns până la -17 grade. Dar sper că până la 30% maxim să fie distrus, la rapiță. Oricum, mai avem un hop de trecut, în martie, atunci când e cel mai periculos pentru că înghețul este puternic, așa cum am văzut în anii trecuți. Dar chiar dacă o să avem producție bună, oricum nu mai este ca în alți ani. Chiar și cu fondurile astea europene, eu nu știu câți dintre tineri vor putea să le acceseze. Păi, de unde bani? Faci credit la bancă? Păi și de unde îl plătești dacă e sezon prost, dacă nu scoți cât trebuie sau dacă nu vinzi la preț bun? La prețurile la care se vând cerealele acum și la ce taxe sunt, agricultorii muncesc doar ca să dea taxe și impozite la stat! La 5 tone de grâu, cu 63 de bani kilogramul, înseamnă 3000 de lei și nu știu dacă ne scoatem cheltuielile la banii ăștia. Motorina e scumpă, sunt o groază de alte cheltuieli. Pe vremuri mai era cum era, aveam utilaje, aveam de toate și tot era greu. Dar, oricum, era mai bine decât situația în care sunt tinerii din mediul rural acum. E hoție mare, cre-ditele te forțează să vinzi, te obligă hoții să vinzi cu 63 de bani, apoi se duce la export și tu îl imporți după aia cu 1 leu și ceva. Mafie curată! Statul încurajează doar mafia din agricultură, pe mafioți, nu pe agricultorii simpli. Subvenția pe care ne-o dă statul, ne-o ia înapoi prin taxe și impozite! De-aia e foarte greu pentru tineri să se apuce. Din cauza prețurilor care nu îi dau curaj. Apoi, din cauza costurilor și a cheltuielilor. Îți trebuie mult curaj azi să te apuci de agricultură. Îți trebuie bani de investit, nu glumă. Și apoi îți trebuie și noroc de vreme bună pentru că la noi, în Dobrogea, rare sunt zonele unde poți să atingi 5 tone pe hectar. Și dacă ai 15 ha, mori de foame, nu faci nimic. Unui mic agricultor îi trebuie undeva la 50-80 de hectare minim. Dar nu știu dacă generația tânără de agricultori va mai reuși să facă lucruri de calitate, să se întrețină din agricultură. Dar nu vorbesc de mafioții care au afaceri în agricultură, ăia or să se descurce tot timpul!”.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: