Spovedania lui Decebal Făgădău: De la dreapta lui Radu Mazăre, la întâlnirile cu procurorii DNA (II)

Pe parcursul celor patru ore de interviu, la doar două din cele aproape 50 de întrebări Decebal Făgădău a răspuns monosilabic. Ambele aveau legătură cu Radu Mazăre și făceau referire la cum îl vede actualul primar interimar pe predecesorul său. Când vine vorba de Radu Mazăre, fostul său viceprimar este mai zgârcit în vorbe decât în oricare alt subiect. Cu o privire goală, de cele mai multe ori privind într-un punct fix și cu o expresie mută și rece, ne răspunde sec la întrebările care vizează relația celor doi.

Primarul interimar se lansează într-un lung monolog detaliat și presărat cu multe secvențe din perioada în care a fost viceprimar. Povestește pe larg despre cei șase ani în care a fost adjunctul lui Radu Mazăre. Apoi este rugat să îl descrie pe fostul primar. Nicio urmă din narațiunea de până acum. Își scufundă obrazul în palma stângă, apoi își sprijină bărbia. Privește în gol, se gândește la o descriere succintă și corectă pentru amândoi.

După o pauză lungă și apăsătoare rostește un singur cuvânt: „Temerar”. Oftează, devine agitat. Tăcerea și întârzierea următoarei întrebări începe să-l apese: „Neconvențional”. Bate din piciorul stâng în semn de nerăbdare: „Cred că este suficient”. Atât are de spus după 6 ani petrecuți lângă unul dintre cele mai spumoase personaje politice ale României postdecembriste și cel mai longeviv și controversat primar al Constanței de până acum.

Cum îl descrie Făgădău pe Radu Mazăre

Simte că, dintr-un anumit punct de vedere, răspunsul este de-a dreptul bizar, îndoielnic și că deschide ușa interpretărilor mai mult decât dacă și-ar descrie fostul superior în detaliu. Și continuă:

„Până la momentul în care am fost ales viceprimar nu am avut nici un fel de dialog, nu prea aveam subiecte comune de discutat, pentru că… Relația a fost destul de pragmatică. În sensul că nu am petrecut concedii, vacanțe împreună, iar la birou am discutat numai lucruri legate de serviciu. Sincer, nici nu am stat să mă gândesc cum ar fi să îi fac o descriere lui Radu Mazăre, așa că mă incită oarecum întrebarea dumneavoastră. Dar cred că l-am caracterizat bine”, închide discuția Făgădău.

Capcana lui Făgădău

A doua întrebare la care Decebal Făgădău răspunde monosilabic are legătură tot cu fostul primar și cu trecutul succesorului său. L-am întrebat când i-a fost Radu Mazăre model? „2000-2004”, a venit răspunsul sec însoțit de o privire tăioasă, fără alte comentarii. Pe tot parcursul interviului, Decebal Făgădău a oscilat între a-și separa imaginea de Radu Mazăre și a nu se delimita de acesta. Nu a folosit nici un termen peiorativ, nu l-a condamnat, nu s-a dezis și cu atât mai puțin nu l-a jignit pe Radu Mazăre. Pe de altă parte, prin aluzii și afirmații indirecte a încercat în permanență să-și dezlipească eticheta de „viceprimar al lui Radu Mazăre”.

Decebal Făgădău este prins într-o capcană: Dacă nu face pași înapoi și nu scapă de o parte din balastul trecutului comun, povara acestuia îl va cocoșa într-o campanie electorală dificilă, mai ales prin prisma variantei alegerilor în două tururi. Dacă, dimpotrivă, se dezice vehement de Radu Mazăre, atunci pierde mare parte din electoratul acestuia și va risca să fie disprețuit în spațiul public pentru „trădarea” celui în dreapta căruia a stat timp de șase ani. Momentan, Făgădău încă reușește cu abilitate și diplomație să jongleze cu cele două situații.

Revenind la interviu, dacă Radu Mazăre i-a fost model actualului primar interimar doar în primul mandat al predecesorului său, „pentru că în perioada 2000-2004 lucrurile începuseră să evolueze în orașul Constanța și evoluaseră bine”, atunci de ce timp de 6 ani Decebal Făgădău nu a luat atitudine împotriva lucrurilor care nu au mai „evoluat bine” în perioada următoare? De ce nu a sancționat public derapajele și inițiativele deplasate ale lui Radu Mazăre? Explicația vine repede, dar nu este nici pe departe una satisfăcătoare sau credibilă. Mai degrabă, pare că Decebal Făgădău a vrut să-și continuie cariera politică și în administrație cu orice preț. Chiar și cu prețul tăcerii.

Actualul primar interimar încearcă să ne explice că activitățile și sarcinile erau clar împărțite între viceprimari și primar și că fiecare dintre cei trei se ocupa de „bucățica” lui. Chiar și așa, la fel cum „este o mândrie să fii viceprimar în orașul tău”, este probabil și o rușine să fii viceprimar în orașul tău când urbea devine cimitirul monumentelor istorice, desfigurată de construcții hâde și fără noimă, cu parcuri ciopârțite și cu o asistență socială scăpată de sub control. Toate acestea se petreceau în același timp în care șeful său dănțuia în carele alegorice, răsfățat de mângâierile divelor împănate și întruchipând, culmea, personaje istorice, mimând astfel un soi de viață culturală din lumea a treia.

Șase ani, nicio reacție, nicio demisie:

„Eu m-am ocupat de proiectele din zona peninsulară și el a promovat proiectele din stațiune, astfel încât să asigurăm o complementaritate a planului integrat de dezvoltare care în linii mari suna în felul următor: Avem o stațiune care a ajuns și prin eforturi personale ale lui Radu Mazăre la un nivel mare de notorietate și de atractivitate, dar care are o infrastructură destul de învechită. Și atunci trebuie să îi facem un upgrade acestei infrastructuri – promenada, pasarelele, parcarea supraetajată. Între timp, eu mă ocup de zona centrală, de zona peninsulară a orașului și, ulterior, legăm orașul de stațiune prin șoseaua de coastă, evident în etape, pentru că lucrurile nu se pot face peste noapte, cu atât mai mult într-o Românie în care durează trei ani să obții o hârtie și un an să faci lucrarea (…). Tocmai de aceea, eu voi face eforturi pentru a uni, pentru a suda stațiunea de oraș. Pentru că Mamaia, pe termen mediu, se va afla într-o competiție cu alte stațiuni de pe litoralul românesc. Mamaia are câteva puncte tari pe care trebuie să le conserve sau să le dezvolte (…). Are o notorietate peste medie, reprezintă principala destinație de vară, are în spate un oraș puternic care poate dubla oferta turistică, avem o infrastructură pe care trebuie doar să o conectăm corespunzător (…). Vă spun sincer că și acum, dacă aș fi dat timpul înapoi, probabil că multe investiții le-aș face tot în aceeași ordine (…). Pentru că în economia orașului nostru sunt câteva componente extrem de importante. Economia turismului și a serviciilor adiacente, economia portuară și a serviciilor adiacente și economia de permanență a orașului, care din păcate nu este foarte diversificată. Atunci, normal că tendința oricărui manager este de a maximiza rezultatul fiecărui tip de economie. Aici lucrurile au fost puțin separate. Tot ce aș încerca să fac în momentul de față ar fi să aduc la același nivel și orașul, așa cum arată, spre exemplu, promenada din Mamaia. Și cred că asta se va întâmpla într-un viitor destul de apropiat”.

Insistând pe faptul că în tot acest timp orașul a fost abandonat, adică exact zona Constanței despre care Făgădău susține că era în subordinea sa, iar el nu a semnalat în niciun fel, în spațiul public, prăbușirea orașului sub administrația Mazăre, acesta continuă:

„Înțeleg întrebarea dumneavoastră. Sună în felul următor: Dar de ce spui acum că stațiunea Mamaia a fost pe locul întâi și orașul a fost abandonat și de ce n-ai spus atunci? Pentru că trebuie să vă spun că înțeleg exact contextul în care s-au luat aceste decizii. Iar contextul vi-l spun pe scurt. Constanța a fost într-o permanentă opoziție. Asta înseamnă că nu prea am beneficiat de sprijin financiar din altă parte. Constanța este un oraș care contribuie cu 100 de lei la bugetul național și primește înapoi 14,4 lei. Asta este o statistică din 2015. Au apărut momente în care trebuia să tai de ici, de acolo bugetul și atunci mi-am dat seama că singurii bani de investiții serioși sunt banii europeni. Tocmai de aceea eu m-am ocupat de accesarea fondurilor europene. Nici nu cred că aș fi putut să duc mai multe proiecte decât cele pe care le-am implementat, pentru că în același timp aveam de coordonat și proiecte din zona metropolitană. Gândiți-vă că descărcarea autostrăzii și șoseaua Lumina-Ovidiu-Năvodari, împreună cu drumul Năvodari-Mamaia reprezintă un proiect important nu doar pentru Năvodari, ci este un proiect mai important pentru Constanța. Eu vă spun că, probabil, procentual, aș fi schimbat alocările, dar nu drastic. Cred că aș fi balansat mai mult înspre oraș, dar nu aș fi tăiat foarte mult din stațiunea Mamaia”.

Primarul care știe să delege și viceprimarul care știe să execute

Decebal Făgădău povestește că perioada celor șase ani cât a fost viceprimar în echipa lui Radu Mazăre „a trecut foarte repede, până la un moment dat, când a început să treacă mai greu”. Fostul viceprimar are numai cuvinte de laudă la adresa celui căruia i-a luat locul în Primăria Constanța și care a dispărut din viața politică și publică a Constanței după ce, fiind ministru al Mediului, a refuzat să își dea avizul pentru proiectul de suflet al lui Radu Mazăre: Șoseaua de Coastă:

„Domnul ministru Nemirschi, eu exact așa vorbesc cu domnul ministru Nemirschi, pentru că nu doar că suntem amici, dar e și o persoană pe care o respect foarte mult, o persoană extrem de inteligentă, de competentă și care a muncit mult de tot. Nicu Nemirschi a înființat prima zonă metropolitană din România. Nicu Nemirschi a creionat dacă vreți o strategie de dezvoltare a zonei noastre. El a elaborat împreună cu un colectiv mai larg Agenda Locală 21, un document programatic după care s-au dezvoltat multe dintre proiecte (…) Și pentru mine a urmat o perioadă în care a trebuit să învăț foarte mult, de muncă asiduă, pentru că cine a făcut un proiect, indiferent cât e de mic, știe ce presupune să faci asta. A urmat o perioadă în care municipiul nostru împreună cu țara și cu întreaga planetă au trecut printr-o perioadă de criză financiară și a trebuit să mai tăiem bani pe ici, pe acolo și nu știu cum, dar mereu de la mine se cam tăiau (…). Dar cu toate astea, Constanța, în momentul de față, ca zonă metropolitană, ca pol național de creștere, se luptă pentru locul 2 la absorbția de fonduri europene (…). Da, am învățat destul de multe lucruri, am realizat destul de multe lucruri, timpul a trecut repede, până într-un moment când au început să apară probleme. Probleme cu care sincer nu am fost obișnuit: percheziții, controale. Nu sunt lucruri pe care să ți le programezi sau să fii pregătit pentru așa ceva”.

Revenind la deciziile neinspirate din trecut și la faptul că Decebal Făgădău nu a fost niciodată vocal atunci când a venit vorba de inițiativele fostului primar, Făgădău recunoaște că au fost momente în care ar fi trebuit să fie mai vocal în relațiile cu colegii:

„Probabil că aș schimba ordinea câtorva proiecte și probabil că aș fi introdus câteva proiecte noi. Mi-aș fi dorit să fiu mai perseverent cu două proiecte legate de parcuri, care au fost abandonate. Cred că aș fi putut să fiu mai vocal și cu proiectul pistelor de biciclete care din considerente politice a fost ținut la sertar până în 2013. Numai că atâta vreme cât am fost viceprimar, am preferat ca 99,9% din activitatea mea să fie una administrativă, nu una politică. Sunt și decizii de ordin organizatoric, pe care le-aș lua altfel, acum, încercând să mă întorc în timp. Sunt probabil și lucruri pe care le-aș spune altfel, poate mai curajos, dacă m-aș întoarce în timp, unor colegi de-ai mei (…)”.

Radu Mazăre pare un șef pe cât de complex, pe atât de imprevizibil. În pofida ieșirilor publice, pe alocuri cu accente de isterie, fostul primar nu pare genul conflictual ci, mai degrabă, genul în umbra căruia dispari, fără explicații, fără zgomot. Am fost curioși să aflăm și dacă au existat momente dificile în care Decebal Făgădău a vrut să renunțe la funcția de viceprimar și să plece din Primăria condusă de Radu Mazăre:

„Eu am un mod mai diferit de a privi încercările. Momentele grele pentru mine sunt provocări și consider că dacă Dumnezeu îți dă ceva înseamnă că le poți duce (…). Au fost mai multe momente dificile. Nu aș putea să fac un clasament al lor. Da, am avut și momente în care am vrut să renunț (…). În 2013 a fost pentru prima dată când mi-am luat în viața mea concediu. În 2013, în luna august, mi-am luat concediu și am încercat să stau mai mult cu familia mea pentru că lipsisem destul de mult. A fost un moment în care am încercat să mă reașez puțin. Mi-am luat concediu pentru că simțeam că direcția în care ar trebui să meargă lucrurile și direcția în care mergeau cu adevărat lucrurile nu coincid. Și atunci, de cele mai multe ori, o analiză proprie este binevenită. Așa că mi-am luat acel concediu tocmai pentru a hotărî dacă voi continua în administrația publică sau dacă voi face o reconfigurare de traseu. Nu o să vă spun nici motivele, nici contextul, sunt lucruri care țin de intimitate…”.

Decebal Făgădău a insistat să nu vorbească despre contextul și problema care l-au determinat să reflecteze la posibilitatea „reconfigurării traseului”, dar un scurt exercițiu de memorie ne amintește că 2013 este anul în care derapajele lui Radu Mazăre escaladează și în care primarul deschide cutia penală a Pandorei cu bugetul cheltuit pentru unul dintre videoclipurile de promovare a stațiunii Mamaia: La sfârșitul lunii mai 2013, Radu Mazăre invita constănțenii „să îi ridice statuie” pentru modul în care arată stațiunea Mamaia. În 13 august 2013, un fotbalist de la Petrolul Ploiești a depus plângere penală susținând că a fost bătut de unul dintre bodyguarzii lui Mazăre. Două săptămâni mai târziu, fostul primar i-a numit „milogi și pomanagii” pe revoluționarii care protestau, împotriva anulării unor drepturi, în fața fostului premier Victor Ponta, aflat la Constanța. Sunt doar câteva exemple din ieșirile tot mai dese și excentrice ale celui care încleștase orașul și stațiunea asemenea unor proprietăți moștenite.

Îi amintim lui Decebal Făgădău de o secvență din vara anului 2014, atunci când Radu Mazăre nu putea părăsi țara din cauza problemelor penale și în care i-am surprins, la o terasă din Portul Tomis, în timpul programului, la o „ședință de lucru”: fostul primar, ambii viceprimari, iubita lui Radu Mazăre și alte cunoștințe. Fotografia pare o captură dintr-o comedie proastă, dar Decebal Făgădău pune totul pe seama stilului de lucru al fostului primar și amintește că astfel de secvențe sau zile de lucru similare erau des întâlnite în trecut:

„Radu Mazăre a știut să delege, asta mult mai bine decât o fac eu. Dar așa cum v-am spus, fiind neconvențional, știai de la început că asta e relația de lucru. M-ați surprins pe mine, dar cred că în egală măsură ați putut să surprindeți și alți colegi de-ai mei. De altfel știți că și conferințe de presă se organizau într-un spațiu neconvențional, pe o terasă. Acesta era stilul lui de viață, acesta era stilul lui de a lucra. Nu-l consider neapărat nepotrivit gândindu-mă la Radu Mazăre. Acesta era Radu Mazăre”.

„Ăsta era Radu Mazăre…“

Când vine vorba despre cum arată astăzi Constanța, după 15 ani în care orașul a fost condus de fostul primar și ce nu îi place la „moștenirea” lăsată de Radu Mazăre, fostul viceprimar nu este zgârcit cu descrierile, dar nici nu punctează concret problemele stringente ale orașului, rezumându-se la enumerarea unor teme generaliste:

„Da, poate lucrurile ar fi putut să arate altfel, dacă ar fi fost un echilibru mai mare atât pe raportul de forțe decizionale Constanța-București, cât și pe raportul de forțe politice locale. Nu am ascuns niciodată faptul că atunci când am preluat conducerea interimară a administrației orașul avea un aspect neprietenos, era prăfuit, nu era foarte înverzit și cred că am demonstrat că lucrurile se pot schimba și se pot schimba repede. Ce nu îmi place, e ciudat, pentru că înțeleg și cauzele la ce urmează să vă spun, nu îmi place că pentru cei de generația mea sau mai tineri, Constanța pare un oraș lipsit de perspective. Nu îmi place faptul că nu avem ramuri economice atractive pentru tineri cum ar fi zona de IT, software, tehnologie. Nu îmi place că mulți semeni de-ai noștri se mulțumesc să primească peștele în loc să învețe să îl pescuiască. Nu îmi place că multă vreme ne-am uitat la ceea ce ne separa ca oameni. În schimb, îmi place foarte mult istoria orașului, îmi place foarte mult provocarea pe care ți-o dă Constanța, orice în Constanța este o provocare. Da, și să mergi pe trotuar e o provocare. Da, orice în Constanța este o provocare. Îmi place că este un oraș al provocărilor. Îmi place faptul că orașul Constanța este un oraș sigur în comparație cu media națională. Constanța are în continuare vârfuri și vezi olimpicii noștri și premianții de la NASA, sportivii noștri de performanță și pare oarecum paradoxal pentru că nu avem baze sportive, dar avem niște rezultate excelente. Îmi place că oamenii, ușor-ușor, învață istoria locului și învață să devină constănțeni. Îmi place că, ușor-ușor, oamenii învață să iubească marea și tot ce este legat de mare. Și dacă acum 10-15 ani în Constanța nu cred că găseai un loc decent în care să mănânci pește, astăzi, iată, avem restaurante cu multe specialități de pește. Asta înseamnă că, sociologic vorbind, se produce o schimbare, o apropiere a oamenilor față de ceea ce înseamnă orașul nostru. Aici avem niște modele de succes și niște modele de eșec, de faliment. Avem orașul-port care este un model de succes și avem un model de faliment: oraș și port. Separate. Din păcate astăzi ne separă un gard și nu fructificăm disponibilitatea de dialog de ambele părți pentru că ne e teamă de un moment electoral. Sunt convins că după alegeri un dialog între cei care dau viață portului, nu cei care administrează, ci cei care dau viață portului și cei care dau viață orașului va exista. În sensul că fiecare va încerca să facă un pod și dincolo de gard”, conchide Decebal Făgădău după un monolog generos despre cum vede, astăzi, Constanța.

Făgădău, despre cum arată Constanța

Cât despre activitatea lui Radu Mazăre în cei 15 ani, fostul viceprimar devine, din nou, puțin mai rezervat, dar își asumă drept model primul mandat al lui Mazăre:

„Mi-aș dori ca mandatul 2016-2020 să fie cel puțin la fel de bun ca mandatul 2000-2004. În acel moment Constanța a avut o ascensiune fulminantă, iluminat în tot orașul, drumurile impecabile, autobuze noi, școli refăcute (…). Și a urmat o perioadă de declin pentru că opoziția și criza într-acolo te duc. Așa este viața, așa este orice fenomen gaussian: Are o perioadă de creștere, are o perioadă de vârf și are o perioadă de descreștere. Așa aș descrie și activitatea lui Radu Mazăre, strict legat de administrație (…)”.

„Nu am mai vorbit din ziua în care a fost arestat (…) Radu Mazăre s-a adaptat foarte bine la ce își dorea lumea. Eu nu sunt acel tip de lider”

Decebal Făgădău susține că nu a mai vorbit cu Radu Mazăre din ziua în care acesta din urmă a fost arestat. Inițial, sfătuit de avocați, ulterior ca o măsură de precauție, iar apoi pentru că, spune acesta, nu au ce să își mai spună:

„Nu am mai vorbit cu Radu Mazăre din ziua în care a fost arestat. O vreme avocații mi-au spus că ar fi o interdicție, ulterior am aflat că nu era o interdicție, ci era mai mult o măsură de precauție, iar în momentul de față consider că avem preocupări diferite și mi se pare absolut normal ca eu să mă uit la viitor. Sunt într-o poziție în care construiesc ceva pentru viitor. Știu că nu spun lucruri senzaționale și că în presă nu vinde seriozitatea, ci vând mai degrabă chestiile legate de senzațional, de lucrurile flashy. Radu Mazăre s-a adaptat foarte bine la ceea ce își dorea lumea. Eu nu sunt acel tip de lider. Mie îmi place un proiect, mie îmi place echipa, mie îmi place să păstrez un echilibru între responsabilitatea unei funcții, viața personală și, dacă vreți, un raport gen aisberg între ceea ce arăți și ceea ce ești cu adevărat”.

Relația cu Radu Mazăre, astăzi

În continuare, primarul interimar a refuzat să vorbească despre contractele încheiate între Primăria Constanța și firmele preferate de fostul primar motivându-și decizia prin existența unor anchete aflate în desfășurare. Însă acesta a oferit garanții cu privire la existența unor proceduri foarte stricte de achiziție ulterior episoadelor care fac obiectul anchetelor procurorilor DNA:

„Nu va mai exista pe viitor vreo procedură de achiziție netransparentă sau în care să existe câștigători dinainte știuți”, aprinde fitilul fostul viceprimar. Întrebat fiind dacă prin această replică a confirmat existența unor astfel de situații în trecut, acesta a răspuns sec, dar lăsând loc interpretărilor: „Eu nu am zis asta”.

Acesta a încercat să explice și de ce nu reziliează toate contractele prin care anumite firme au obținut monopolul în diferite zone, încasând sume uriașe de la bugetul primăriei:

„Contractul este lege între părți. Contractul este rezultatul unei proceduri de achiziție. Procedura de achiziție și contractul nu au fost invalidate de nimeni, de nicio instanță. În situația în care există dubii că ar fi un prejudiciu în dauna bugetului municipal, atunci municipiul se va constitui parte civilă (…). Vă spun doar că, în mod cert, cel puțin aș rediscuta aceste contracte. Știu că sună oarecum în neconformitate cu economia de piață, dar mi-aș dori ca mai multe servicii publice să aparțină municipalității. Să se întoarcă la municipalitate”.

Și dacă la strategia de coordonare a serviciilor publice Decebal Făgădău alege, în discurs, să se poziționeze în ringul opus lui Radu Mazăre, în ce privește strategia sa de campanie electorală, aceasta pare o copie fidelă a primei campanii electorale în care Radu Mazăre a intrat pentru a deveni primarul Constanței. În anul 2000, Radu Mazăre a câștigat încrederea electoratului cu un discurs atractiv despre un oraș curat, cu spații verzi și parcuri, despre locuri de muncă și transparență decizională, despre deschiderea orașului către investitori și închiderea tarabelor improvizate din piețe. După 15 ani, moștenirea sa arăta exact opusul: un oraș murdar al asistaților social, închis și fără perspectivă, sufocat de construcții hidoase și așezate haotic, cu un parc tranșat și împărțit grupurilor de interese din jurul fostului primar, dar și cu o primărie-fortăreață din care n-au ieșit niciodată informațiile de interes public. Decebal Făgădău împrumută, astăzi, un discurs foarte asemănător: vorbește despre viitoarele parcuri, despre piețe curate și moderne, despre reabilitarea monumentelor istorice, transparență și investitori. În ansamblul contextului pare că traseul lui Radu Mazăre va fi urmat cu succes și după câștigarea alegerilor. Decebal Făgădău susține, însă, că nu va putea să-l „urmeze” pe Radu Mazăre pentru simplul fapt că își dorește să fie primar doar două mandate. Restul argumentelor curg din „viața relativ simplă” pe care o are:

„Credeți-mă că nu știam lucrurile astea, nu am avut niciun fel de inspirație din campania lui Radu Mazăre. Dacă vreți să mă credeți, ok, eu nu jur, nu fac asta. Dar chiar nu există nicio legătură (…). Nu voi face aceleași greșeli pe care le-au făcut cei dinaintea mea. Pentru că, în primul rând, eu voi opera pe un mandat bine definit. Adică îmi propun să fiu maximum două mandate primar al municipiului Constanța. Acesta este planul meu de carieră (…).Viața mea este relativ simplă. În mod cert nu va exista un al treilea mandat. Nu voi candida niciodată la mai mult de două mandate indiferent de funcție. Și puteți verifica în trecutul meu lucrul acesta. Al doilea motiv este că, indiferent de scorul pe care îl va obține partidul din care fac parte, un post de viceprimar va fi întotdeauna al opoziției. Mai mult decât atât. Chiar dacă vorbim de un candidat independent la funcția de consilier local sau de primar, dar care obține suficient de multe voturi astfel încât să fie o voce a oamenilor, mi-l voi lua consilier personal. Voi încerca să-mi apropii cât mai mult critica cu argumente (…). Mi-e teamă de unanimități, mă sperie majoritățile largi. Nu există putere puternică fără opoziție puternică (…). Faptul că am fost ales de o unanimitate ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru opoziție în primul rând”, a adăugat Făgădău.

Întrebat fiind dacă la Constanța simte existența unei opoziții politice, Decebal Făgădău a replicat printr-un răspuns plin de echivoc:

„Astăzi opoziția, ca și puterea, sunt în afara partidelor”.

Opoziția și Puterea din afara partidelor

În ce privește alegerile din luna iunie, Decebal Făgădău vrea să pară relaxat și împăcat atât cu varianta în care câștigă, cât și cu varianta în care pierde cursa electorală:

„Nici acum nu privesc aceste alegeri încruntat, agățat de rezultat. Sunt extrem de împăcat. Indiferent de care va fi rezultatul alegerilor, sunt un om împăcat (…). Dacă va fi să pierd alegerile, nu-i un capăt de lume pentru mine. Va fi un semnal că până aici am putut. Îmi voi cunoaște limita de competență și probabil că voi face, așa cum mă gândeam în 2013, o reconfigurare de traseu. În mod cert ceea ce eu mi-am propus nu este surprinzător, pentru că eu sunt un tip previzibil. Colegii de partid, cei care mă cunosc, știu că eu am anunțat dinainte ce voi face, și până acum, din tot ceea ce am spus, am făcut”.

Făgădău, despre Mazăre și o posibilă candidatură: „Astăzi, imaginea lui Radu Mazăre nu este aceea a unui om cinstit”

Înainte de a închide subiectul alegerilor locale, Decebal Făgădău a acceptat o parte din provocarea lansată, aceea de a-și imagina cum ar fi să candideze cu Radu Mazăre și, mai ales, cine ar câștiga o competiție desfășurată între cei doi:

„La cum se prezintă agenda cetățeanului astăzi, la cum se prezintă rezultatul cercetărilor sociologice din România, la cum este perceput Radu Mazăre astăzi, cred că indiferent de competiția electorală la care va participa cel mai probabil nu va înregistra un succes. Am văzut în cercetările sociologice că oamenii își doresc să fie conduși de oameni cinstiți, ori, din păcate, astăzi, imaginea lui Radu Mazăre nu este aceea a unui om cinstit. Justiția își va spune cuvântul și sunt convins, așa cum v-am mai spus, că adevărul va ieși la iveală. Nu judec pe nimeni, pot doar să fac o constatare. Dar nu voi răspunde la confruntarea Decebal Făgădău – Radu Mazăre. Știu că orice răspuns aș formula, ar da, așa, o notă de vin spumant, dar nu voi răspunde. Mă limitez la observații pe care le-am făcut din întâlnirile cu oamenii, din ceea ce am văzut că rezultă din cercetările sociologice și dintr-un profil actual al unui posibil candidat”.

Cine ar câștiga alegerile dacă ar candida Mazăre și Făgădău?

Pornind de la confruntarea închipuită dintre cei doi, am deschis un subiect tabu în PSD: fărâmițarea monolitului după retragerea lui Radu Mazăre și a lui Nicușor Constantinescu și polarizarea noilor tabere din partid. Evident, președintele și candidatul PSD Constanța pentru primărie nu ar fi putut, mai ales cu mai puțin de două luni înainte de alegeri, să confirme ruptura partidului după predarea ștafetei, însă recunoaște că organizația a trecut prin momente dificile după anul 2014:

„În momentul de față eu nu am o opoziție în partid (…). După ce organizația și-a pierdut doi lideri, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, care au fost lideri puternici, ne-am reconfigurat, da, și am înlocuit un proiect de lider cu un proiect de echipă. Un proiect în care fiecare are rolul lui, un proiect în care redăm viață organizației de partid (…). Dacă voi câștiga alegerile, îmi voi da demisia din funcția de președinte al organizației municipale. Voi rămâne simplu membru de partid. Dacă voi pierde alegerile, evident că îmi voi da demisia din aceeași funcție. În momentul de față știu că se discută pe la colțuri cum că Decebal Făgădău și Felix Stroe nu ar fi pe același calapod, pe aceeași lungime de undă. Exclus. Noi nu avem probleme în momentul de față, nu suntem într-o opoziție în propriul nostru partid”.

Îi amintim liderului PSD că, pe la colțuri, se vorbește, de fapt, de o echipă Făgădău-Stroe care nu ar fi „pe același calapod” cu tabăra controlată încă de grupul Mazăre-Constantinescu și de interesele omului de afaceri Sorin Strutinsky:

„Astăzi există o singură echipă la PSD”, vine rapid răspunsul gol al viceprimarului.

Discuția curge firesc în zona contextului în care Radu Mazăre a fost scos în afara jocului de procurorii Anticorupție. Printre altele, unul dintre detaliile peisajului de primăvară din Constanța anului 2014, atunci când Radu Mazăre a fost reținut pentru prima dată, era apogeul vehemenței cu care Radu Mazăre cerea ca Portul Constanța să intre în subordinea primăriei. Întrebat fiind dacă împărtășește viziunea predecesorului său, Decebal Făgădău adoptă, de data aceasta, o atitudine categorică, fără însă a renunța la nemulțumirile acestuia referitoare la fondurile alocate Constanței:

„Nu, și din punctul meu de vedere nu cred că există în viitor vreo posbilitate ca municipalitatea să aibă acțiuni la compania care administrează portul, la APMC (…). M-ar interesa mai mult proiectele de dezvoltare ale portului, elaborate sau implementate în parteneriat administrație locală-operatori economici din zona port. Pentru constănțeni, cred că ar fi corect ca la un moment dat, când va fi timpul potrivit, când legislația va fi potrivită și nu cred că se va întâmpla mai repede de câțiva ani de zile, să reluăm discuția legată de Portul Constanța e al Constanței. Dar deocamdată nu cred că este momentul să reluăm această discuție. Constanța este a României. Și asta ar trebui să și-o aducă aminte din ce în ce mai des și cei de la București (…). Eu vă pot prezenta o statistică despre repartizarea inechitabilă pe criterii politice a fondurilor (…). În momentul de față este o repartizare neechilibrată a resurselor României față de Constanța. Sunt de acord că discuția e corectă, că Portul este al României, dar în egală măsură Portul este al Constanței și Constanța este a României (…). În primă etapă, se impune deschiderea unui dialog permanent cu agenții economici din Port și cu conducerea companiei care administrează Portul, pentru că nu avem cum să dezvoltăm Constanța dacă unii o iau „hăis” și alții o iau „cea”, a argumentat Decebal Făgădău.

Portul Constanța

Continuând discuția referitoare la Portul Constanța, fostul viceprimar trece în revistă faptul că, spre deosebire de alte orașe-port, Constanța nu se confruntă cu o rată ridicată a criminalității:

„Asta nu doar pentru că în zonă avem baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Și mă bucură prezența trupelor în această bază. Este un pol de stabilitate pentru că în general zonele acestea de frontieră sau, dacă vreți, punct de trei hotare, sunt cele mai puternice: noi suntem un punct de hotar al UE, al NATO și al României. Sunt cele mai puternice puncte sau punctele care ies în evidență pe orice studiu. Așa că sunt convins că la Constanța partenerii României se uită cu încredere, se uită cu atenție și faptul că noi suntem în același timp și poartă către Europa ar trebui să ne creeze toate premisele unei dezvoltări accelerate și serioase pe termen scurt, mediu și mai ales pe termen lung. Siguranța este un factor esențial în viața oamenilor în contextul actual. Din punctul acesta de vedere, da, mă bucur că noi suntem un oraș sigur, dincolo de mici găinării, pentru că știți, în Constanța nu sunt incidente majore, crime violente, mai știu eu, orice chestii senzaționale. Din punctul acesta de vedere suntem atipici față de orașele port. În orașele port, infracționalitatea este mai mare decât media națională. În Constanța, cifrele arată bine. Mă bucur că noi suntem un oraș sigur și un oraș cu perspective sigure. Siguranța, ușor-ușor, se va transpune și în viața constănțenilor, și în prezența turiștilor, dar și în încrederea investitorilor”, a ținut să puncteze actualul primar interimar.

În jurul subiectelor din zona geopoliticii actualul primar nu lasă loc interpretărilor și oferă tranșant răspunsuri fără echivoc, bifând totodată și formulările politicoase. Unul dintre exemple face referire la varianta apropierii României de Rusia, mai ales în contextul cultivării tot mai adânci a unor bulbi filoruși:

„În momentul de față prefer să fim serioși, responsabili și consecvenți cu apartenența noastră la structurile NATO și UE. Sunt convins că poporul român, care a dat dovadă de înțelepciune de-a lungul istoriei, a simțit momentele importante ale istoriei și că, și de data aceasta, cu toate evenimentele care ne-ar îndemna să fim eurosceptici, noi mai știm ceva: Că adevărata unire se arată în momentele dificile. Eu sunt pro-european și pro-euroatlantic. Mă bucur că în Constanța foarte mulți tineri vorbesc limba engleză, mă bucur că în Constanța va avea loc în curând o conferință legată de studiile americane (ediţia a XXXI-a aconferinţei Asociaţiei Europene de Studii Americane, organizată în colaborare cu Universitatea„Ovidius” din Constanţa, în perioada 22- 25 aprilie. Printre invitaţi vor fi prestigioase figuri din mediul academic din S.U.A., Marea Britanie, România şi din alte ţări precum şi înalţi oficiali americani- n.red.), mă bucur că în Constanța putem să facem în același timp o introspecție a latinității noastre și să aniversăm un moment ovidian (în anul 2017 se împlinesc 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso, la Tomis. Cu acest prilej se vor organiza importante manifestări naţionale şi internaţionale, între altele şi la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, care îi poartă numele- n.red.) și, în același timp, să facem o analiză calitativă a societăților moderne după un model pro-european și pro-euroatlantic”, a conchis succesorul lui Radu Mazăre, cel care fie nu a înțeles noile realități din zona geopoliticii Mării Negre, fie le-a înțeles prea târziu.

Geopolitică la Marea Neagră și relația cu Federația Rusă

Făgădău în dosarele DNA, perchezițiile din primărie și colaborarea cu procurorii Anticorupție

Ultimul subiect pe lista discuțiilor a fost rezervat rolului instituțiilor de justiție, cu precădere prin prisma evenimentelor care au schimbat realitatea din viața politică și administrativă a Constanței. Unele dintre dosarele în care sunt cercetați Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au fost deschise de procurorii DNA în urma unor anchete inițiale desfășurate de inspectorii Agenției Naționale de Integritate. Totodată, în urmă cu trei ani, ANI făcea ravagii în Constanța, declarând incompatibili jumătate dintre primarii și viceprimarii județului. Printre aceștia s-a numărat și Decebal Făgădău, care s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 2009-2012 pentru că a fost, simultan, și viceprimar, și reprezentantul Consiliului Local Constanța în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul RAJA. La fel ca majoritatea celor declarați incompatibili, acesta a acționat în instanță decizia ANI. Dacă va pierde procesul printr-o decizie definitivă și irevocabilă, Făgădău nu va mai putea să candideze timp de 3 ani la nicio funcție publică. Dacă va câștiga alegerile din iunie 2016, iar sentința nefavorabilă va veni ulterior, Constanța va rămâne din nou fără primar. În aceeași situație s-a aflat și actualul președinte al României, Klaus Iohannis, care se judeca în ultimă instanță cu inspectorii de integritate în momentul în care a devenit președintele României. Ulterior învestirii în funcție, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis.

Decebal Făgădău ne-a explicat ce crede că se va întâmpla în situația lui:

„Așa arată o neactualizare a legii. Așa arată un accident. Legea administrației publice locale și legea incompatibilității au apărut cam în același timp. Viceprimarul se alegea din rândul consilierilor locali, nu mai era consilier local era doar viceprimar și urca pe listă… Ulterior legea s-a schimbat și viceprimarul este și consilier local (…). Practic, în momentul în care s-a modificat legea, viceprimarul, care este și consilier local în același timp, are două rânduri de incompatibilități (…). Apărarea pe care mi-am construit-o, plecând de la practici europene, directive europene, acorduri de preaderare și de aderare ale României, ghiduri de finanțare, programe operaționale, definiții ale societăților de interes regional, cum este operatorul regional RAJA, până la ce vreți dumneavoastră, toate astea mi le-am construit singur. Am făcut contestație la Curtea de Apel București și în momentul de față vă pot spune că cel care mi-a făcut sesizarea, cu ghilimele, este o persoană care nu există. Pe cale de consecință, sesizarea, făcându-se de cineva care nu există, are caracter de sesizare anonimă și se clasează. Sesizarea este făcută nelegal. Pe cale de consecință, raportul de evaluare este nul. Dosarul este suspendat atâta vreme cât există o cauză penală pe rol. Vă pot spune cu certitudine că nu sunt incompatibil, nu am luat niciodată nici un fel de bănuț pentru funcția de reprezentare. Indiferent de rezultatul anchetei penale, rezultatul procesului nu poate fi decât unul”, a adăugat Decebal Făgădău.

În declarația de interese semnată în 29 iunie 2012, viceprimarul la acea vreme a notat că era membru al Fundației Fantasio. Într-unul dintre rechizitoriile întocmite de procurorii DNA pe numele lui Nicușor Constantinescu se arată, printre altele, că în perioada 1-10 iunie 2012, această Fundație Fantasio decontase cheltuieli fictive pentru 200 de copii din mediul rural care nu ar fi vizitat, de fapt, parcul acvatic Aqua Magic. Fundația ar fi decontat cheltuieli chiar și în zilele în care parcul acvatic era închis ori ar fi decontat cheltuieli pentru 3400 de copii care ar fi vizitat Aqua Magic într-o singură zi.

Ce presupunea calitatea de membru pe care o avea Decebal Făgădău în cadrul Fundației Fantasio care, astăzi, este trimisă în judecată de procurorii DNA Constanța alături de Nicușor Constantinescu și alți inculpați? Avea cunoștință Decebal Făgădău de activitatea fundației la vremea respectivă și de cheltuielile fictive decontate?

„Așa cum v-am spus mai devreme, nu am ascuns nici o secundă nimic. Nu am avut o activitate propriu-zisă în cadrul Fundației Fantasio. Chiar nu am avut. Rămăsesem membru de pe vremea când eram la Complexul Muzeal. Și nu mi-a trecut prin cap să fac o hârtie de renunțare la calitatea asta. Dar sunt convins că Justiția își va face treaba, că adevărul, așa cum v-am spus mai devreme, va ieși la lumină. Nu am nici un fel de stres, de emoție. Nu am făcut nimic ilegal”, ne mărturisește Decebal Făgădău deschizând astfel subiectul DNA, percheziții, dosare penale.

„Am fost citat ca martor în dosarul ANRP 4. Am fost la DNA, le-am spus tot ce știam și am plecat”

Decebal Făgădău își amintește foarte limpede momentul în care s-au desfășurat primele percheziții ale procurorilor DNA în Primăria Constanța. Acesta a povestit și despre colaborarea cu instituția condusă de Laura Codruța Koveși și a subliniat că nu crede în teoria conspirației conform căreia procurorii DNA, prin arestările și reținerile din anumite momente, ar face politica unui partid sau al altuia:

„Personal, am colaborat întotdeauna cu instituțiile statului atunci când au solicitat înscrisuri, documente legate de activitatea municipalității. Chiar dacă primarul Radu Mazăre a fost subiectul mai multor anchete, întotdeauna am încercat ca instituția primăriei să nu fie percepută așa măcar de organele de cercetare. Tocmai de aceea, de îndată ce primim solicitări le punem la dispoziție înscrisurile, chiar dacă de multe ori asta întârzie restul activităților. DNA are un rol important pentru societatea contemporană, pentru că după 20 și ceva de ani în care altele au fost regulile, altele au fost conjuncturile, trebuia să vină un moment de reașezare. Sunt convins că atât la nivel național, cât și la nivel local activitatea are ca scop înfăptuirea legii și nu o imixtiune în jocul democratic sau în viața partidelor. Nu văd o teorie a conspirației prin care DNA vânează un anumit partid în detrimentul altui partid. Văd că anchetele se desfășoară indiferent de culoarea politică, acolo unde există suspiciuni că s-a întâmplat o infracțiune (…). Pe de altă parte, dacă oamenii au creditat DNA cu un grad ridicat de încredere, înseamnă că ei știu mai bine. Întotdeauna poporul știe mai bine”, își începe Făgădău povestirea referitoare la experiența cu procurorii DNA.

Importanța DNA și colaborarea lui Făgădău cu instituția

Pe parcurs ce răspundea la întrebări, actualul primar interimar rememora privind în gol, printre dosare, documente și hărți, zilele în care era coleg de birou cu jandarmii, polițiștii și procurorii Anticorupție:

„Pot să vă spun că în acest birou a avut loc… hai să-i spunem schimbul de înscrisuri, prezentare de mandate și așa mai departe… Că… la fel ca și acum, biroul arăta la fel… la fel ca și acum… era tot muzică clasică la televizor… La fel ca și acum colegii mei își făceau treaba și după ce persoanele care duceau la îndeplinire mandatul au constatat că nu se opune nimeni, că există oameni civilizați, că nu e nici un fel de opoziție la predarea de înscrisuri, așa cum probabil s-ar fi așteptat, lucrurile s-au desfășurat în liniște, cu decență. Eu le-am adresat rugămintea ca, dincolo de birourile unde urmează să se desfășoare percheziția, prezența jandarmilor, dacă nu este neapărat necesară, să nu existe. Tocmai pentru a nu induce în rândul colegilor mei o teamă”, își amintește Decebal Făgădău, abătut spre finalul interviului.

Cât despre atmosfera din Primăria Constanța în momentul primelor descinderi ale procurorilor, Decebal Făgădău a recunoscut faptul că întreaga instituție s-a cutremurat la auzul veștilor:

„Aș fi neserios să vă spun că nu a fost un șoc. Nu e ceva la care să te aștepți. Cu atât mai mult cu cât eu nu fusesem niciodată prezent la o percheziție, nu știam cum și ce se întâmplă. Aaa, astăzi, situația s-a schimbat față de momentul respectiv”, adaugă Decebal Făgădău râzând. Face haz de necaz amintindu-și de schimbul de documente din biroul său.

Dar de ce s-a făcut schimbul de documente oficiale înaintea percheziției în biroul său și nu al vicelui Stan, al secretarului primăriei sau al primarului? Răspunsul viceprimarului mai adaugă discuției un strop de umor amar:

„Păi, la prima percheziție nu mai era nimeni altcineva în primărie”.

Momentul perchezițiilor din primărie

În ultima vreme s-au vehiculat tot mai des zvonuri referitoare fie la un denunț al lui Radu Mazăre pe numele fostului său viceprimar, fie la cauze disjunse din anumite spețe care l-ar viza pe Decebal Făgădău și activitatea acestuia, fie la încălcarea legii prin semnarea anumitor documente și contracte în perioada în care Radu Mazăre nu mai semna nicio hârtie, iar aceste sarcini le reveneau viceprimarilor săi. Să nu uităm că, în prezent, celălalt viceprimar de pe vremea lui Radu Mazăre, Gabriel Stan, este judecat pentru abuz în serviciu, alături de fostul primar și alți inculpați, în dosarul mitei pentru uriașul contract obținut de firma de salubrizare Polaris.

Cu privire la aceste aspecte, Decebal Făgădău mărturisește că nu știe să aibă calitatea de inculpat, dar că, într-adevăr, este martor în dosarul ANRP 4, cel care face referire la retrocedarea a 25 de hectare dintr-un cartier constănțean. În dosarul ANRP 4, Dorin Cocoș a făcut niște declarații uluitoare la adresa fostului prefect Claudiu Palaz. Fostul soț al Elenei Udrea a povestit procurorilor DNA că Horia Simu ar fi ajuns la acesta prin intermediul consilierului prezidențial Daniel Andrei Moldoveanu. Totodată, Dorin Cocoș a mai povestit procurorilor că fostul prefect ar fi contribuit la retrocedarea ilegală a terenului de 25 de hectare din cartierul constănțean Anadalchioi, în urma căreia fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, prietenă a Elenei Udrea, ar fi primit „recompensa” de 400.000 de euro. În același dosar a fost audiat și fostul primar Radu Mazăre care le-a explicat ironic jurnaliștilor că de profesie este inginer electrician și că semna documentele „ca primarul”. Claudiu Palaz a declarat că, în calitate de prefect, înainta documentele către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și că, cel mai probabil, este martor în dosar.

Referitor la acest subiect, Decebal Făgădău ne-a povestit:

„Nu mi s-a adus la cunoștință că aș avea vreo calitate de suspect, sau învinuit, sau mai știu eu cum, în vreun dosar penal (…). Am fost citat în calitate de martor în dosarul ANRP, cu Horia Simu, le-am spus tot ce știam și am plecat. Asta-i tot. Nu am cunoștință să am vreo calitate de suspect, sau inculpat, sau mai știu eu ce în vreun dosar penal. Din când în când, primesc așa câte un zvon de la câte un binevoitor, că: Băi, urmează, se întâmplă… . Mă rog… Nu sunt genul care să se aplece asupra zvonurilor și nu am nimic de ascuns, nu am de ce să mă tem. Nu, nu am de ce să mă tem, nu îmi fac griji pentru nimic”, mai adaugă acesta.

Decebal Făgădău, martor în dosarul ANRP 4

În finalul întâlnirii, l-am întrebat pe Decebal Făgădău dacă ne confirmă zvonurile conform cărora a fost sau este denunțător în anumite dosare documentate de procurorii DNA:

„Ce să comentez eu la așa ceva? N-am ce să comentez. Dacă ar fi fost așa ceva, ați fi văzut până acum”.

Articolul face parte din Campania „CONSTANȚA CURATĂ“, un demers jurnalistic al ziarului Info Sud-Est, care își propune să facă un bilanț al oamenilor politici din Constanța, prin creionarea profilurilor politice, personale și de afaceri ale acestora.

Citește și „Spovedania lui Decebal Făgădău: Din sătucul minier, la dreapta lui Radu Mazăre (I)“