După aproape un deceniu de birocrație și amânări, a fost semnat contractul de restaurare și reabilitare generală a Sinagogii din Constanța, singurul templu israelit din România ajuns în stadiu de ruină. Anunțul a fost făcut, luni, de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Info Sud-Est a derulat de-a lungul timpului o campanie pentru salvarea lăcașului de cult, articolele noastre fiind preluate de presa internațională și de ziarele din Israel.
“Astăzi a fost semnat contractul pentru executarea lucrărilor de restaurare și reabilitare generală la Sinagoga (Templul Israelit) din Constanța. Unul dintre cele mai frumoase și emblematice lăcășuri de cult iudaic din România, cu o poveste fascinantă și un adevărat simbol al Municipiului Constanța este salvat și va reveni la viață, urmând să fie redat atât evreilor din România cât și întregii societăți” a anunțat, luni, deputatul Silviu Vexler.
“După lupte seculare care au durat 9 (nouă) ani și în care îmi pierdusem speranța, s-a întâmplat!!!”, a scris pe reteaua de socializare și Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreiești din Constanța.
De lucrări se va ocupa o asociere de firme condusă de CONEST S.A., au confirmat pentru Info Sud-Est reprezentanții Companiei Naționale de Investiții. Firma, cu sediul în Iași, a fost înființată în anul 1992 și este deținută de omul de afaceri Viorel Cozma. Compania a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de 200 de milioane lei, profit de 5 milioane și datorii de 136 de milioane de lei, conform Termene.ro. De asemenea, Conest a raportat 417 angajați. Din asocierea de firme condusă de Conest SA mai fac parte Blueprint Projects, Raichman Studio, Ifma, Imeco, Geoconstruct și Eadgrup S.R.L.
Demersurile de reabilitare a Sinagogii au început în urmă cu aproape un deceniu, iar în ultimii șase ani au stagnat din cauza anulării a trei licitații.
Proiectul de reabilitare are o valoare de aproximativ 2 milioane de euro.
Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană.
A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
