Semnal de alarmă de la operatorii portuari: Muncitorii sunt puși în pericol pentru că vapoarele din zone roșii nu mai stau în carantină la intrare în Portul Constanța

Vapoarele care vin din zone roșii, din Italia sau alte focare din lume, nu vor mai sta în carantină în Portul Constanța. Acestea vor intra direct în dană și vor începe imediat încărcarea sau descărcarea. Mai mulți operatori portuari sunt revoltați și au tras un semnal de alarmă că angajații lor sunt puși în pericol și expuși la infectarea cu COVID-19.

Ordonanța Militară nr. 3, care a intrat în vigoare miercuri, prevede ca vapoarele care vin din zone roșii să nu mai rămână în carantină, în radă, ci să intre în Portul Constanța și să înceapă manevrele de încărcare/ descărcare. Directorul Portului Constanța a declarat pentru Info Sud-Est că este o măsură pentru a nu bloca traficul de mărfuri, însă operatorii portuari se plâng că oamenii care intră în contact cu echipajele acestor nave sunt expuși infectării cu COVID-19, în contextul în care nu știu cât mai pot asigura echipamentele de protecție, mulți furnizori spunând că stocurile sunt epuizate sau rechiziționate de către stat pentru nevoile din sistemul medical. O altă problemă este imposibilitatea docherilor de a respecta recomandările DSP, ținând cont de faptul că echipamentele împotriva COVID-19 sunt incompatibile cu cele folosite de muncitori în manipularea mărfurilor grele.

UMEX, unul dintre marii operatori din Portul Constanța, a transmis o scrisoare deschisă către ANR, DSP, Prefectura și Portul Constanța prin care arată cum oamenii lor sunt expuși infectării cu COVID-19 în condițiile în care navele venite din zonele roșii nu mai sunt obligate să stea în carantină până când se termină cele 14 zile de la ultimul port din care au plecat.

Costel Stanca, directorul CN APMC, a declarat că instituția pe care o conduce face tot ce e posibil să asigure personalului echipamentul de protecție, însă asta nu înseamnă că transportul de mărfuri trebuie limitat și că firmele private din port trebuie să își asigure singure echipamentul de protecție împotriva coronavirus.

“Reglementarea e clară. Bine, e clară pentru piloți, nu e clară pentru operatorii portuari, dar probabil vom reveni și acolo. La piloți e foarte clar: dacă nu li s-a pus la dispoziție echipament de protecție, nava rămâne în carantină. Dar DSP-ul poate să le spună același lucru și operatorilor: câți oameni au și câte echipamente le trebuie. Noi ne străduim, se străduiesc și ei, și când nu avem echipamente facem carantină, ce să facem? Asta e situația. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație. Încercăm să lucrăm pe pași. Dar o părere personală este că nu toată lumea s-a străduit să caute soluții. Rolul administrației portuare este de a administra infrastructura statului. Nu să cumpere măști cuiva. Dar facem și asta, nu e nicio problemă. Dar fiecare, când are un business din care câștigă ceva bani, trebuie să se pregătească pentru ceea ce vine”, a declarat Costel Stanca, directorul Porturilor Maritime.

Pilotul de navă este persoana care se urcă la bordul vaporului și îl ghidează, din larg, până la dana din port, unde acostează.

Pe de altă parte, reprezentanții UMEX susțin că este o penurie de echipamente de protecție și că nu vor mai putea asigura astfel de echipamente oamenilor care manipulează marfa de pe astfel de vapoare venite din zone roșii:

“În aceste condiții, nu știm de unde ar putea fi procurat întregul stoc de echipament de protecție de unică folosință, în condițiile în care acesta de abia se găsește în unitățile spitalicești. Nu putem estima, cantitativ, de câte astfel de echipamente de protecție de unică folosință este nevoie (ca și necesar, prospectat în viitor), deoarece nu știm cât va dura epidemia, nu putem estima câte nave cu astfel de mărfuri generale vor veni din porturi situate în zona roșie de COVID 19, cu ce fel de marfă vor veni, pentru ca, la rândul nostru să putem estima și echipa corespunzător forța de muncă afectată descărcării/încărcării unei astfel de nave”, se arată în scrisoarea transmisă de operatorul portuar către instituțiile statului.

VEZI AICI EXPLICAȚIILE ADUSE DE OPERATORUL PORTUAR

De asemenea, alți operatori portuari au declarat că mulți furnizori de echipamente de protecție împotriva COVID-19 le-au transmis că nu mai există stocuri, multe dintre ele fiind rechiziționate de stat pentru sistemul medical. Aici vorbim de măști, combinezoane sau substanțe dezinfectante.

Dacă pentru traficul maritim nu există măsura carantinării, Ordonanța Militară nr. 3 prevede ca pentru traficul fluvial, navele care ajung în porturi să stea în carantină 14 zile. Explicația directorului APMC este că, la aceste tipuri de nave, piloții care urcă la bord stau mai mult și există posibilitatea infectării:

“Mai e a treia situație, care nu ne privește deloc. Se referă la porturile dunărene, unde există obligația ca toate navele să rămână în carantină până la a 14-a zi. Asta pentru că pilotul stă mult mai mult la bord alături de toți ceilalți. Aceasta este una dintre rațiuni, cea principală. Pentru că stă mai mult la bord, de la Sulina până la Galați să zicem”, a declarat Costel Stanca.

Până la adoptarea Ordonanței Militare nr. 3, toate vapoarele care veneau din zone roșii și intrau în Portul Constanța aveau obligația de a sta în carantină până când se împlineau cele 14 zile de la plecarea din ultimul port. Însă lucrurile s-au schimbat după ce autoritățile au hotărât să nu blocheze traficul maritim de mărfuri:

Se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv, se închid mall-urile. Noile reguli anunțate de Marcel Vela

“De fapt nici înainte nu era o cerință clară să stea în carantină. Stăteau, dar nu era o cerință clară care să spună că trebuie să stea. E adevărat că ele stăteau. Rațiunea este următoarea: este definit la nivel european obligația să avem culoare verzi pentru mărfuri. Nu putem să oprim fluxul de mărfuri. Noi trebuie să punem în siguranță piloții. Oricum, pe comanda vaporului sunt doar doi oameni, nu intră în contact cu tot echipajul. Chiar am cerut ANR să analizeze posibilitatea să facă pilotaj de la distanță. Dar nu putem bloca tot portul. De exemplu, la momentul ăsta sunt blocate două nave petrolier pline cu țiței, necesar pentru rafinărie. Nimeni nu a blocat porturile, nici măcar Italia. Aceasta e practica. Noi luăm toate măsurile necesare pentru a avea oamenii în siguranță. Probabil ar fi o soluție mai simplă să punem în carantină un pilot 14 zile decât o navă întreagă”, a mai precizat Costel Stanca.

Dacă în situația piloților care bagă navele în port reglementările sunt clare, în ceea ce privește personalul portuar, cel care încarcă și descarcă navele, lucrurile nu sunt atât de limpede reglementate. De aici s-a născut ideea dacă operatorii portuari privați pot sau nu să refuze navele în dane:

“Și aici este o discuție. Sigur că, de principiu, există posibilitatea. Au fost situații în care operatorul a spus că dacă nava mai stă trei zile o primește după aceea. Dar întotdeauna contează cine își asumă cheltuielile. Asta este o discuție comercială care este mai complexă. Mai bine discutăm despre reglementări. Reglementarea este cea despre care am amintit. Înainte era un alt ordin de la DSP, dar acum s-a inclus în ordonanța 3, care se aplică la toată lumea, cu claritate după mine. Așa zice: la orice navă poate să urce pilotul, dacă are echipamentul conform DSP”, a mai transmis Costel Stanca.

Directorul Porturilor Maritime recunoaște că, într-adevăr, reglementările din zona portuară se referă la piloții care urcă la bordul navelor și că, în ceea ce privește operatorii portuari, situația încă nu este foarte bine reglementată:

“Același motiv, cel cu echipamentele de protecție, l-au arătat și companiile de pilotaj, deși dumneavoastră ați avut dreptate că navele au stat în carantină, pentru că piloții nu au făcut manevre. Iar companiile s-au înțeles între ele, pentru că piloții doreau să fie în super siguranță, ceea ce este corect, și nu voiau să piloteze. Și atunci au spus că nu au echipamente de protecție. Având în vedere această situație, noi am contactat piloții și am spus că în cazul în care nu au, le dăm noi echipamente, pentru că noi avem. Și ulterior am contactat furnizorii și au spus că ne pot da în continuare. Nu mă întrebați de ce ei nu și-au cumpărat și noi am cumpărat. Că ei aveau obligația și nu au făcut-o. Noi avem obligația să ținem deblocat portul. Cel puțin două companii de pilotaj ne-au cerut punctual combinezoane, măști, și cred că le-am și dat. Și, într-adevăr operatorii portuari ne-au întrebat ce ar face dacă ar cere și ei, și în continuare evaluăm posibilitatea să le dăm și lor. Însă credeți-mă, că furnizorii nu ne dau nouă pentru că suntem deosebiți și lor nu vor să le dea pentru că nu sunt deosebiți. Ci trebuie să faci suficiente demersuri ca să ți le procuri. Pentru că fiecare are treaba lui. Noi nu avem obligația să le asigurăm. Nici la piloți nu avem obligația. Însă dorința noastră este, pe de o parte, toată lumea să fie în siguranță, pe de altă parte în măsura posibilităților, să menținem fluxul de mărfuri”, a mai declarat Costel Stanca.

Însă operatorul portuar care s-a adresat autorităților spune că situația este diferită în funcție de tipul de mărfuri operate. Cei care se ocupă de mărfurile vrac, aici fiind cazul și a celor petroliere, nu intră în contact cu echipajul, însă la mărfurile solide, un număr mai mare de muncitori trebuie să urce la bordul navei pentru a le manipula. Una dintre cerințele făcute este adoptarea de derogări pentru diversele tipuri de mărfuri. Directorul portului spune că este complicat să se adopte o astfel de soluție:

“Cine să facă derogări? Nu au fost făcute solicitări și nu au fost făcute precizări în legătură cu aceste derogări. Probabil că dacă se făcea o astfel de analiză am fi putut… Imaginați-vă că sunt zeci de feluri de mărfuri, nu e deloc ușor să dai o ordonanță militară să stai să spui în funcție de cum sunt împachetate. Că, de exemplu, cerealele sunt vrac, dar cerealele se duc și în container… Nu e deloc ușor să stabilim o regulă. De principiu aveți dreptate. Sigur că pe vapoarele petroliere, acolo am făcut conexiunile și preluăm sau predăm mărfurile într-un anumit fel. Dar regula a fost dată pentru toată lumea. După părerea mea, operatorul portuar trebuia să discute cu cine l-a angajat pe el și să spună că mărfurile trimise pentru a fi operate în mod evident presupun contact între unii și alții și atunci au o anumită caracteristică. Și discuția să fie între ei, în opinia mea. Dar și la mărfurile generale trebuie să înțelegem că nu se duce nimeni să dea noroc, cei de la navă cu cei de la operatorii portuari. Adică sunt puțin mai implicate persoanele de la operatorul portuar în operare. Dar ei sunt în magazii, leagă mărfurile, mărfurile sunt scoase cu macaraua, adică nu vine nimeni din echipaj ca să se ocupe direct de treaba asta. Monitorizarea se face de la distanță. Care este contactul? Nu se dă din mână în mână, în mod evident“, a mai declarat Costel Stanca.

Doar că mulți operatori din Portul Constanța atrag atenția că reglementările DSP intră în incompatibilitate cu echipamentele folosite de docheri în momentul în care operează mărfurile de la bordul navei:

“În situația actuală este imposibil pentru docherii care operează mărfuri generale să respecte regulile de protecție a muncii și folosirea echipamentelor de protecție, și în același timp să respecte recomandările DSP pentru protejarea față de infecția cu COVID-19. Sunt pur și simplu incompatibile între ele în aceste cazuri speciale. Vă dau câteva exemple: manipularea țevilor, a pieselor agabaritice, a oțel-betonului, etc. Uneori, respectarea recomandărilor DSP ar scădea vizibilitatea docherilor, ar putea produce accidente grave de muncă. De exemplu, un docher care leagă țevi sau oțel-beton în sarcină și-ar distruge la primul contact cu marfa echipamentul de protecție recomandat de DSP (combinezon folie de plastic)”, a declarat reprezentantul unui operator portuar.

Directorul Porturilor Maritime a mai adăugat că este conștient că riscul este foarte mare, dar că speră să armonizeze aceste reglementări iar traficul de mărfuri să nu fie afectat:

“Eu am speranța că o să armonizăm puțin ideile acestea și o să funcționeze. Și eu îmi doresc să luăm toate măsurile ca să fim în siguranță. E clar că riscul e foarte mare. Cred că o să reușim”, a conchis Costel Stanca.