Război nou, protagonişti vechi: Armenia şi Azerbaidjan au deschis ostilităţile militare în Nagorno Karabah

Armenia a decretat mobilizarea generală a armatei şi a rezerviştilor şi a proclamat legea marţială în dimineaţa zilei de duminică, 27 septembrie, după ce armata Azerbaidjanului a atacat obiective de pe teritoriul regiunii disputate Nagorno Karabah, autoproclamata Republică Arţah.

Citește și Nagorno-Karabah: 30 de ani de război în aşteptarea păcii. Ce se întâmplă la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan

Prim- ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, a cerut militarilor şi rezerviştilor să se prezinte „imediat” la comisariatele militare de pe teritoriul ţării şi a vorbit populaţiei despre „apărarea teritoriului sacru al patriei” în războiul ce a izbucnit pe 27 septembrie dimineaţa. Ministerul Apărării de la Erevan a emis un comunicat de presă în care susţine că este vorba despre „o contraofensivă armeană”, deschisă după ce armata Azerbaidjanului a lansat un atac asupra autoproclamatei Republici Arţah (Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah), mai precis asupra capitalei acesteia, Stepanakert.

În aceeaşi dimineaţă de 27 septembrie, Parlamentul autoproclamatei Republici Arţah a decis instituirea legii marţiale şi mobilizarea generală. Preşedintele ales al autoproclamatei Republici, Araik Harutiunian, a semnat imediat decretele care instituie starea de război. Anterior, la 4 septembrie, într-o declaraţie de presă făcută la Stepanakert şi preluată de media armene, reprodusă de portalul de ştiri „Hye Tert”, preşedintele Araik Harutiunian ceruse locuitorilor autoproclamatei Republici Arţah să fie „pregătiţi pentru război”, după ce a acuzat Azerbaidjanul de „agresiuni repetate”.

La Baku, în Azerbaidjan, preşedintele Republicii, Ilham Aliev, a anunţat la postul public de televiziune, în dimineaţa zilei de 27 septembrie, că armata azeră „apără integritatea teritorială” a ţării. „Cauza noastră este cea justă şi vom învinge” a declarat preşedintele Ilham Aliev.  Oficialii de la Baku vorbesc despre o „contraofensivă” azeră, menită să oprească „incursiunea forţelor armene” şi să „protejeze populaţia civilă”.

Prin urmare, atât Armenia, cât şi Azerbaidjan susţin ideea „contraofensivei”, niciuna din părţi nedorind să îşi asume responsabilitatea agresiunii asupra autoproclamatei Republici Arţah şi a capitalei acesteia, Stepanakert.

Pierderile sunt şi ele amintite de ambele părţi aflate în conflict. Ministerul Apărării de la Erevan a anunţat că azerii au pierdut 2 elicoptere şi 3 tancuri iar oficialii de la Baku susţin distrugerea a 12 sisteme armene de apărare aeriană.

Conflictul militar dintre Armenia şi Azerbaidjan s-a reaprins şi în luna iulie când, în urma unor ciocniri şi-au pierdut viaţa 16 persoane, între care şi un general azer. La puţină vreme, în luna august, în cadrul unor ample materiale de presă, ambasadorii Armeniei şi Azerbaidjanului la Bucureşti au relatat, prin intermediul „Info Sud Est”, că pacea ar fi dorită dar soluţiile de a ajunge la ea sunt precare şi puţine, pe fondul unei memorii istorice deteriorate de conflict, a unei dispute teritoriale foarte vechi şi a unei stări de război care a izbucnit în ultimii ani de existenţă ai URSS.

Între 1988 şi 1994 conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru regiunea Nagorno Karabah a provocat peste 30.000 de morţi şi mai multe sute de mii de refugiaţi. După încetarea oficială a focului şi stabilirea unei aşa-numite „linii de contact” (o linie de demarcaţie), incidentele militare nu au încetat iar relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan au îngheţat, fără a se găsi soluţii de rezolvare paşnică a disputei.

În noul conflict militar izbucnit între Armenia şi Azerbaidjan la 27 septembrie au intervenit imediat şi principalii susţinători ai celor două state. Turcia a anunţat oficial, în dimineaţa izbucnirii războiului, că este vorba despre „una atac al Armeniei împotriva Azerbaidjanului”, pe care îl „condamnă necondiţionat”. Ankara a anunţat public „susţinerea totală a Turciei” pentru Azerbaidjan.

La rândul ei, Armenia a primit ajutorul diplomatic al Federaţiei Ruse. Într-un comunicat de presă emis de Ministerul rus de Externe, Kremlinul cere „încetarea imediată a ostilităţilor” şi insistă ca Azerbaidjanul să respecte „integritatea teritorială” a Armeniei vecine. Federaţia Rusă consideră Armenia drept un partener strategic şi a înfiinţat pe teritoriul acesteia o bazp militară. Rusia este aceea care a şi mediat, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), în 1994, un acord de încetare a focului între Armenia şi Azerbaidjan.

România a intervenit prompt în noul conflict militar dintre cele două state din Caucaz. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a scris în dimineaţa zilei de 27 septembrie: „Evoluţii îngrijorătoare între Armenia şi Azerbaidjan pe linia de contact. România cere ambelor părţi să deescaladeze şi să reia dialogul politic pentru găsirea soluţiilor exclusiv prin mijloace paşnice, în acord cu dreptul internaţional”.