Prefectul își nuanțează declarațiile, după ce directorul Muzeului de Istorie îl contrazice vehement: ”Nu am declarat așa ceva. Dimpotrivă, situl trebuie conservat” / Prefectul: „Poate am înțeles greșit. Revin cu un comunicat“

UPDATE, ora 21:00: Prefectul Constanței a transmis un comunicat de presă pe această temă, pe care îl puteți citi integral la finalul articolului.

Prefectul județului Constanța, George Niculescu, a declarat, luni seară, pentru Radio Constanța, că directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a verificat personal 10 mașini care au transportat pământul excavat din Cetatea antică Tomis (zona Lupoaică) și că nu există niciun element care să facă parte din patrimoniul cultural al Cetății.

Marcel Colesniuc, care a preluat funcția de director al MINAC în aprilie 2018, l-a contrazis pe prefect și a declarat pentru Info Sud-Est că nu a făcut astfel de afirmații și că nici nu ar fi putut să verifice transportul de pământ din cele 10 mașini, ba mai mult i-a transmis prefectului că descoperirile sunt importante și situl trebuie conservat:

„Referitor la cele declarate de domnul prefect George Niculescu în mass media, vă declar cu toată responsabilitatea că nu am urmărit cele 10 mașini care au transportat pământ pe câmp, la marginea orașului Constanța. În urma sesizării formulate de dl avocat Stelian Ion, deputat în Parlamentul României, în ziua de duminică, 27 ianuarie 2020, împreună cu arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Aurel Mototolea și Tiberiu Potârniche, ne-am deplasat în locația pe care dl deputat ne-a indicat-o și am constatat că sunt fragmente ceramice datate în perioada romană.

În cadrul discuției din această seară, i-am explicat dlui prefect că aceste materiale arheologice, scoase din context, din complexul arheologic, nu mai au valoare științifică. Dar, sub nicio formă, nu am declarat că aceste fragmente ceramice nu sunt elemente de patrimoniu și că nu fac parte din patrimoniul cultural. Va reamintesc: de față au fost dna Magdalena Tiță și dl Aurel Mototolea. De asemnea, nici dna Magdalena Tiță nu a declarat că terenul cercetat nu mai este sit arheologic, așa cum apare în articolul publicat în mass media. Domnul prefect a înțeles greșit. Din contra, acest sit arheologic trebuie restaurat, conservat și pus în valoare. (…) Precizez că am preluat funcția de director al MINAC în aprilie 2018, când lucrările erau deja terminate. Responsabil de șantier era fostul director al MINAC, Traian Cliante, care astăzi nu mai are contract cu muzeul“, a declarat Marcel Colesniuc pentru Info Sud-Est.

Bucăți din Cetatea antică Tomis, aruncate la gunoi. Arheolog: „S-au distrus mărturii din istoria Constanței“

Contactat ulterior de Info Sud-Est, prefectul George Niculescu și-a nuanțat declarațiile spunând că trebuie să-și amintească exact ce a declarat pentru jurnaliștii Radio Constanța, dar că există posibilitatea să se fi strecurat o eroare de comunicare în dialogul cu aceștia.

Prefectul a mai precizat că urmează să transmită un comunicat de presă prin care va lămuri detaliile referitoare la întâlnirea pe care a avut-o luni cu directorul MINAC.

Bucăți din Cetatea antică Tomis, aruncate la gunoi. Arheolog: „S-au distrus mărturii din istoria Constanței“

La discuții au participat și Magdalena Tiță, șefa Direcției Județene pentru Cultură Constanța, dar și Aurel Mototolea, unul dintre cei trei arheologi care au participat la cercetarea arheologică a zonei respective.

Arheologul a confirmat spusele directorului MINAC, spunând că nu au declarat că ar fi supravegheat sau verificat descărcările de pământ de la marginea Constanței.

Totodată, Mototolea și Colesniuc au declarat pentru Info Sud-Est că, într-adevăr, i-au explicat prefectului faptul că fragmentele descoperite în tonele de pământ excavat și transportat la marginea orașului nu mai au relevanță și nici importanță materială, tocmai pentru că au fost scoase din contextul respectiv.

Declarația integrală a directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța:

„În această după-amiază (27 ianuarie 2020), am participat la o înâlnire cu dl prefect George Niculescu, dna director a Direcției Județene pentru Cultură Constanța Magdalena Tiță și cu dl arheolog Aurel Mototolea, specialistul în arheologie care a făcut parte din colectivul de cercetare care a efectuat cercetările arheologice în anul 2016, la adresa din b-dul Tomis, nr. 49A, în apropiere de Lupa Capitolină.

Atât eu, cât și colegul Aurel Mototolea, i-am explicat dlui prefect că beneficiarul este obligat să încheie un Contract de supraveghere arheologică pentru lucrările care de desfășoară la adresa mai sus menționată. În acest sens, beneficiarul a formulat două cereri către instituția (nr. 197/20.01.2020 și 240/23.01.2020) prin care solicită încheierea unui Contract de supraveghere arheologică.

În baza acestor cereri, instituția noastră a solicitat Comisiei Naționale de Arheologie și Ministerului Culturii emiterea unei Autorizații pentru supraveghere arheologică, autorizație care a fost deja eliberată. În schimb, beneficiarul refuză să semneze Contractul de supraveghere arheologică, iar noi, arheologiii, fără un contract semnat de beneficiar, nu putem intra pe terenul pe care se sapă, fără supraveghere arheologică, de peste o săptămână.

Referitor la cele declarate de dl prefect George Niculescu în mass media, vă declar cu toată responsabilitatea că nu am urmărit cele 10 mașini care au transportat pământ pe câmp, la marginea orașului Constanța. În urma sesizării formulate de dl avocat Stelian Ion, deputat în Parlamentul României, în ziua de duminică, 27 ianuarie 2020, împreună cu arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Aurel Mototolea și Tiberiu Potârniche, ne-am deplasat în locația pe care dl deputat ne-a indicat-o și am constatat că sunt fragmente ceramice datate în perioada romană.

În cadrul discuției din această seară, i-am explicat dlui prefect că aceste materiale arheologice, scoase din context, din complexul arheologic, nu mai au valoare științifică. Dar, sub nicio formă, nu am declarat că aceste fragmente ceramice nu sunt elemente de patrimoniu și că nu fac parte din patrimoniul cultural. Va reamintesc: de față au fost dna Magdalena Tiță și dl Aurel Mototolea. De asemnea, nici dna Magdalena Tiță nu a declarat că terenul cercetat nu mai este sit arheologic, așa cum apare în articolul publicat în mass media.  Domnul prefect a înțeles greșit. Din contra, acest sit arheologic trebuie restaurat, conservat și pus în valoare. Precizez că am preluat funcția de director al MINAC în aprilie 2018, când lucrările erau deja terminate. Responsabil de șantier era fostul director al MINAC, Traian Cliante, care astăzi nu mai are contract cu muzeul “.

Un sponsor PNL a obținut un spațiu verde retrocedat de Mazăre. Povestea terenului unde buldozerul a ras zidurile Cetății Tomis pentru un bloc de 4 etaje

Context:

Tone de pământ pline cu piese arheologice de valoare au fost excavate din cetatea Tomis și aruncate pe un câmp, la marginea Constanței, fără ca niciun arheolog să supravegheze lucrările. În pământul depozitat la marginea orașului, în zona Oierie, au fost găsite zeci de piese antice. Prezent la fața locului, arheologul Octavian Mitroi, care a participat la cercetarea arheologică de la Lupoaică, a declarat că sunt piese extrem de importante, din perioada elenistică, romană și romano-bizantină și că astfel s-au distrus mărturii din istoria Constanței.

„Oricum este bine că povestea a depășit granițele Constanței în urma intervenției societății civile, s-a aflat și la București, comunitatea arheologilor din România a aflat, a luat act. Acum dacă toată lumea ar fi stat acasă nu mai găseam asta. Nu avem de-a face cu niște simple cioburi, avem material care trebuia recuperat în cadrul unor cercetări făcute după metodele noastre. Dar cel mai mult mă pune pe gânduri apariția materialului de epocă elenistică care indică probabilitatea distrugerii unor morminte. Pe noi ne interesează ca arheologi dobândirea de informații, nu simpla recuperare de elemente din vechime. Ne interesează ceea ce noi numim contextul descoperirii. În felul acesta putem data complet. Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a declarat Octavian Mitroi.

Comunicatul de presă transmis de prefectul Constanței, luni seară:

„Ca urmare a tuturor demersurilor întreprinse de societatea civilă din Constanța, Prefectura Județului Constanța a dispus verificarea, încă de săptămâna trecută, a tuturor avizelor pentru șantierul din proximitatea statuii Lupa Capitolina. Această verificare întreprinsă de George Niculescu, Prefectul Județului Constanța, are drept rol realizarea unui raport cu privire la avizele obținute în vederea autorizării construcției precum și realizarea unui plan de acțiuni, împreună cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și cu reprezentanții Ministerului Culturii pentru a identifica un set de măsuri pentru conservarea vestigiilor locale.

Acest raport va fi publicat și pus la dispoziția constănțenilor pentru a susține abordarea transparentă pe care noul prefect al Județului Constanța a impus-o încă de la preluarea mandatului, la finalul anului trecut. Pentru lucrările de pe Bulevardul Tomis, numărul 49A, care au obținut autorizație de construcție numărul 1552/18.09.2019 și aviz de la Ministerul Culturii înregistrat cu numărul 702/23.04.2019, precum și aviz de descărcare arheologică cu numărul de înregistrare 3/2017, eliberat de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța cu numărul de înregistrare 103/13.03.2017, Prefectura Județului Constanța lucrează îndeaproape cu instituțiile abilitate.

Obiectivul acestor eforturi comune este de a-i asigura pe constănțeni că se iau toate măsurile necesare pentru a fi protejat patrimoniul constănțean. Astfel, astăzi la ora 17:00, Prefectul Județului Constanța a avut o ședință de lucru cu directorul Muzeului de Istorie Națională și de Arheologie, domnul Sorin Colesniuc, cu directorul Direcției Județene de Cultură, doamna Magdalena Tiță, alături de arheologul Aurel Mototolea. Obiectivul ședinței de lucru a fost de a evalua toți pașii necesari astfel încât constănțenii să poată avea acces la toate informațiile corecte și necesare în vederea informării corecte a opiniei publice.

Pe această cale, au fost reiterate concluziile specialiștilor din 2016, când, în urma, excavațiilor arheologice, au fost ridicate din zona cercetată toate obiectele de interes patrimonial, fragmentele rămase neprezentând valoare materială sau patrimonială. „Încă de la preluarea mandatului de prefect, am subliniat importanța transparenței și corectitudinii în ceea ce privește modalitate de comunicare cu cetățenii. Am înțeles acest rol ca un vot de încredere și tocmai de aceea, orice îi preocupă pe constănțeni, automat devine prioritate pentru Prefectura Județului Constanța. Obiectivul meu cu acest demers este a oferi tuturor celor care sunt interesați de cronologia avizelor și oportunitatea acestora, o imagine de ansamblu. Este important să operăm cu date și nu cu emoții și este important să punem interesul pentru patrimoniu, istorie și tradiție mai presus de orice interes și atacuri electorale.

Mă voi implica activ în a aduce lumină asupra acestui caz și îi asigur pe toți locuitorii Constanței că această speță va deschide o amplă dezbatere publică despre dezvoltările sustenabile și conservarea arheologică și îmi voi îndrepta atenția asupra tuturor cazurilor cu precedent comun unde mă aștept ca Primăria Municipiului Constanța, emitentul autorizație de construcție, să fie deschisă să comunice și implicată, trecând peste modul de lucru al administrațiilor precedente, pentru că doar cu o administrație modernă și centrată pe nevoile cetățenilor vom putea să reclădim Constanța ”, declară George Niculescu, Prefectul Județului Constanța.