Parlamentul european a adoptat marți un raport non-legislativ prin care care și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de riscurile cu care se confruntă minorii online și a cerut, printre altele, impunerea unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, transmite PE într-un comunicat de presă.
Raportul a fost adoptat cu 483 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă și 86 de abțineri și urmat de o serie de propuneri din partea eurodeputaților pentru a crește o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online.
Pe lângă limita de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, printre aceste cereri se numără și:
- „să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori („derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și „practicile dăunătoare de ludificare”, etc );
- să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
- să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
- să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
- să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
- să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
- să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor)”.
Raportul a fost adoptat de parlament după ce mai multe cercetări au arătat că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. Alte rapoarte indică faptul că cel puțin 25% dintre minori folosesc smartphone-urile în moduri care „seamănă cu dependența”.
De asemenea, acest vot a venit în contextul în care sondajul Eurobarometru din 2025 a arătat că 9 din 10 dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online.
Impunerea unei limite de vârstă pentru a avea acces la rețelele de socializare este printre cele mai extreme măsuri în această privință, dar nu este unică Uniunii Europene: dar proiecte de lege similare au fost introduse deja în câteva țări din lume, printre care Australia și Malaezia.
În unele state UE, precum Franța și Italia, există deja legi care stipulează că minorii sub o anumită vârstă au acces pe social media doar cu acordul părinților, însă punerea în aplicare a acestor legi este limitată, în practică.
În schimb, la nivelul societății civile din mai multe țări europene, au fost inițiate în ultimele luni mai multe acțiuni colective în instanță pentru protejarea copiilor de unele dintre practicile considerate dăunătoare ale companiilor de social media, în special în ceea ce privește colectarea datelor personale.
Aceste acțiuni au fost deja inițiate, sau sunt iminente, în țări precum Danemarca, Țările de Jos, Germania și Italia, printre altele.
- Pentru mai multe detalii, citește și „Zeci de mii de părinți danezi ar putea intenta un proces colectiv împotriva Meta, în numele copiilor lor„
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
