Nimic fără Dumnezeu. Epopeea celor 13 biserici neterminate din Constanța

În ultimii ani s-a vorbit mult despre construirea Catedralei Mântuirii Neamului și a altor lăcașe de cult în restul țării. În urmă cu câteva zile, Primăria Capitalei a alocat un milion de euro pentru continuarea lucrărilor la construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Această discuție, alături de impozitarea Bisericii, Coaliția pentru Familie și scandalurile sexuale în care au fost implicați clerici, s-au cristalizat în teme controversate care au rupt societatea românească în două tabere înverșunate, una pro și alta contra Bisericii, fiecare apelând la discursuri agresive, purtate în termeni absoluți. Foarte puțini au fost cei care au putut să rămână moderați și să identifice calea de mijloc, drept pentru care propunem o dezbatere lipsită de patimă, pornind de la situația în care se află municipiul Constanța: Un oraș cu 260.000 de ortodocși, 12 biserici și o catedrală aflate încă în construcție – cele mai multe dintre acestea tocmai de la începutul anilor 2000. Biserici ridicate fără toate avizele necesare. Biserici ridicate în parcuri, pe trotuare, în parcări și intersecții. Biserici care costă de la un milion la 10 milioane de euro fiecare. Biserici ridicate în proporție covârșitoare cu bani din buzunarele enoriașilor care vor să le vadă finalizate. Și chiar plătesc pentru asta.

***

Municipiul Constanța are 44 de biserici ortodoxe, dintre care 13 sunt încă neterminate. La cele mai multe dintre aceste lăcașe de cult sfințirea locurilor a fost făcută la începutul anilor 2000, imediat după venirea lui Radu Mazăre la Primăria Constanța și înscăunarea Înalt Prea Sfințitului Teodosie în fruntea Arhiepiscopiei Tomisului.

Doar pentru finalizarea a două dintre cele 13 biserici neterminate mai este nevoie de cel puțin 10 milioane de euro – o catedrală cu amprenta la sol de 1344 mp și pentru care s-a decupat o bucată de 6000 de mp dintr-un parc din centrul Constanței și o biserică foarte mare, cu o amprentă la sol de 400 mp, construită pe un teren de 1000 de mp la marginea cartierului de asistați social.

Am vrut să înțelegem de ce aproape o treime din bisericile Constanței nu sunt finalizate. Fundațiile săpate necorespunzător în raport cu proiectul, alegerea unor terenuri nepotrivite pentru construcția unei biserici (parcul, spațiul verde, trotuarul, parcarea, un spațiu mic între două case etc), nerespectarea planului urbanistic zonal, ori lipsa avizelor sau autorizațiilor de construcție sunt câteva dintre explicațiile pe care le-am găsit în teren, după ce am mers la toate lăcașele de cult neterminate și în urma discuțiilor cu preoții care slujesc în ele.

În situațiile unde nu există astfel de probleme, ori au fost rezolvate între timp, construcțiile nu sunt finalizate pentru că preoții nu au strâns suficienți bani de la enoriași sau sponsori. În puține cazuri bisericile au primit bani de la primărie și în și mai puține cazuri de la Ministerul Culturii. În toate situațiile, însă, întrebați fiind de ce Arhiepiscopia Tomisului nu contribuie la finalizarea lucrărilor, preoții cu care am stat de vorbă au intrat în defensivă: ”De unde bani? Arhiepiscopia n-are bani!”, ne asigură un preot. ”Păi, noi suntem Arhiepiscopia”, ne răspunde un altul râzând. ”Cum de la Arhiepiscopie? Primăria ar trebui să ne dea bani. Sau Ministerul Culturii”, se enervează pe noi un alt slujitor al Domnului. ”La țară, primăriile construiesc biserici”, ne aduce la cunoștință un altul.

Ultimele terenuri pentru construirea unor biserici noi au fost cedate de Primăria Constanța către Arhiepiscopia Tomisului în 2014, atunci când Radu Mazăre spunea că e bine să fie biserici în stațiunea carelor alegorice pentru că ”fetele sexy zăpăcesc băieții și îi duc la biserică să se căsătorească și apoi, când divorțează, merg la club de bucurie”.

***

În timpul documentării, am trecut în revistă cele mai importante aspecte cu privire la fiecare dintre cele 13 lăcașe de cult neterminate sau, în unele cazuri, încă neîncepute, din municipiul Constanța. La completarea documentării a acceptat să ni se alăture și Arhiepiscopia Tomisului prin vocea preotului Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al instituției. Acesta a răspuns întrebărilor noastre în scris.

Biserica înghesuită între două case

• Biserica „Așezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului” și „Sf. Cruce” – Str. Merișor, nr. 13, Coiciu

În iulie 2013 a fost ridicat paraclisul cu hramurile ”Așezarea în raclă a Brâului Maicii Domnului” și ”Sfânta Cruce”. Lăcașul, de dimensiuni foarte mici, este înghesuit între două case din cartierul Coiciu, pe strada Merișor, nr. 13, însă construcția nu este definitivă. Așezământul provizoriu va fi demolat, iar biserica ce urmează a fi construită va fi și mai mică decât actuala construcție, pentru a putea respecta Planul Urbanistic Zonal, care nu permite construcții mai mari în respectivul cartier de case. Nu este cunoscut momentul în care va începe construcția bisericii și cu atât mai puțin data finalizării acesteia.

După ce am vizitat biserica de pe strada Merișor ne-am întrebat încă o dată cum se aleg locurile unde se vor construi așezămintele spirituale provizorii sau viitoarele biserici? Cine hotărăște unde se ridică un lăcaș de cult și după ce criterii? Altfel spus, de ce să înghesui o biserică între două case? Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, ne-a răspuns:

”Acolo unde identificăm sau ni se aduce la cunoștință că există o comunitate de credincioși care fie străbat distanțe mari până la un lăcaș de cult, fie au un lăcaș de cult care a devenit neîncăpător, se demarează o procedură de dialog cu autoritățile pentru a se studia posibilitatea înființării unei noi parohii. Decizia atribuirii terenului aparține, evident, autorităților locale. Există și situația când terenul a fost un teren privat, fiind donat de cineva”.

Cu biserica la judecată

• Biserica „Izvorul Tămăduirii” – Bulevardul Tomis, zona Macul Roșu

Așezământul provizoriu a fost amenajat în anul 2002 pe unul dintre trotuarele bulevardului Tomis, iar în anul 2014 Primăria Constanța a eliberat autorizația de construire pentru ridicarea bisericii pe un spațiu din imediata apropiere, între blocuri. Hotărârea primăriei a stârnit revolta locatarilor care s-au arătat nemulțumiți pentru că nu au fost consultați cu privire la destinația terenului. Aceștia au spus că nu își doresc niciun fel de construcție în zona respectivă și au cerut primăriei ca spațiul de 600 de metri care a fost dat în folosință Arhiepiscopiei să rămână parcare ori să fie transformat în loc de joacă pentru copii. La începutul acestui an, locatarii blocurilor O1, O2 și O6 s-au adresat instanței, cerând să se constate că termenul de valabilitate al documentelor necesare construcției a expirat. Biserica va fi construită din lemn și va avea o amprentă la sol de 200 mp.

Ceea ce locatarii respectivi reproșează este și faptul că în Constanța există prea multe biserici în raport cu numărul de locuitori și că ridicarea unor noi lăcașe de cult ar trebui oprită. Eugen Tănăsescu susține că municipiul nostru se situează undeva la mijlocul unui clasament întocmit la nivel național:

”Municipiul Constanța e undeva la mijloc. Din datele noastre, combinate cu cele ale INS, avem o medie de 4500 de credincioși ortodocși arondați unui lăcaș de cult (Arhiepiscopia Tomisului a folosit datele furnizate de recensământul din anul 2011 și a luat în calcul și cele 8 capele arondate anumitor instituții din oraș, n.red.). Credincioșii din Iași și Cluj, de pildă, au la dispoziție mai multe biserici decât au constănțenii, statistic vorbind (cam 2500 credincioși la o biserică în Iași și cam 3000 în Cluj). Așadar, ai noștri stau mai înghesuiți, dar mai bine ca în București (6000) sau Timișoara (cam 7000). Considerăm, totuși, că este insuficient un lăcaș la 4500 de credincioși, în condițiile în care încap, fizic, maxim câteva sute. Se poate constata cu ușurință că, la marile sărbători și în duminici, la multe biserici rămân pe afară mai mulți credincioși decât sunt în interior. Mulți dintre ei ne-au mărturisit că, din această cauză, mai ales pe vreme nefavorabilă, sunt nevoiți să plece în timpul slujbei, ceea ce le creează o stare de nemulțumire”, a mai adăugat acesta.

Biserica în biserică

• Biserica „Sf. Haralambie” – Bulevardul Tomis, zona Boema

În 2010, pe cealaltă parte a bulevardului Tomis și puțin mai sus de Biserica ”Izvorul Tămăduirii”, dar tot pe trotuar, a fost ridicat un alt așezământ provizoriu, al Bisericii ”Sf. Haralambie”. În martie 2016, reprezentanții Primăriei Constanța împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții au făcut publică situația în care a fost ridicat așezământul (fără autorizația de construire, pe un teren care nu aparținea bisericii), iar în spațiul public s-a vehiculat varianta demolării bisericii. Primarul Decebal Făgădău a spus că în mandatul său nu va fi demolată nicio biserică și că se caută soluții pentru relocarea acesteia. Urmele construirii haotice și fără noimă a lăcașului de cult se văd cu ochiul liber la Biserica ”Sf. Haralambie”: așezământul provizoriu a fost practic ”îmbrăcat” în pereții viitoarei biserici, iar după finalizarea construcției definitive, așezământul ar fi urmat să fie dărâmat.

Am fost curioși cine a permis ridicarea unei biserici fără toate avizele necesare și, mai ales, pe un teren care nu aparține Arhiepiscopiei. Aflăm că lăcașul de cult a ajuns subiect de scandal în actualul Consiliu Local și va fi necesară relocarea lui din cauza unor dispoziții aberante ale fostei administrații, stabilite prin acorduri verbale:

”Acolo a fost inițial înființată o parohie pentru zona Boema, dialogul cu autoritățile ducând la identificarea terenului pe care acum este benzinăria OMV. Terenul nu a mai fost atribuit, a fost dat benzinăriei (deși peste drum era, deja, o altă benzinărie), iar credincioșii au rămas nemulțumiți. Apoi ni s-a spus că există o altă posibilitate, vizavi, fără a se mai desființa parohia, pentru a se reda credincioșilor speranța. Așa s-a ridicat, cu acordul Consiliului Local, un lăcaș temporar de cult, pentru funcționarea parohiei, în așteptarea atribuirii terenului. Între timp, s-au descoperit niște conducte în subsol, așa că a apărut un impas. Soluțiile vor veni de la Comisia special înființată de Consiliul Local”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

O biserică uriașă în cartierul asistaților social

• Biserica „Sf. Antonie” – Galeriile Soveja, lângă cartierul Henri Coandă

Biserica cu hramul ”Sfântul Antonie” este foarte mare prin comparație cu celelalte lăcașe de cult neterminate din oraș. Cu o amprentă la sol de 400 mp, biserica se înalță până la 27 de metri și beneficiază de un spațiu de 1100 mp pe care Arhiepiscopia Tomisului i-a primit de la primărie în anul 2001. Este construită, la fel ca multe dintre lăcașele de cult aflate în construcție, doar din cărămidă pentru că, ne-au explicat preoții, cărămida garantează că bisericile vor rezista de-a lungul secolelor. Până la finalizarea bisericii, slujbele se țin în subsolul acesteia, unul imens, îngrijit și cu multe obiecte valoroase, material și spiritual. Locul a fost sfințit în 2004, iar construcția bisericii a început în anul 2006. Preotul spune că nu poate aproxima valoarea investiției până acum și nici nu poate estima cât va mai costa de-acum încolo. Încercăm să aproximăm împreună și ajungem la concluzia că întreaga lucrare va ajunge, în final, la câteva milioane bune de euro – bani pe care parohia i-a strâns și îi va strânge, din nou, exclusiv de la enoriași.

Având în vedere costurile enorme necesare ridicării bisericii din cartierul asistaților social am vrut să înțelegem care sunt resursele din care poate fi ridicat un lăcaș de cult și dacă și Arhiepiscopia Tomisului contribuie financiar la plata cheltuielilor:

”Datorită caracterului de interes public al unei biserici, sursele construirii pot fi de două tipuri: finanțări din buget public (local sau național) și fonduri proprii ale cultului (donații ale credincioșilor, surse proprii ale parohiei și, în situații bine determinate, stabilite de la caz la caz, pot fi și contribuții ale Centrului Eparhial)”, ne-a declarat Eugen Tănăsescu.

Cea mai mare catedrală din Dobrogea, construită într-un parc

• Biserica „Sf. Treime” – Parcul de la Casa de Cultură

Cel mai vechi lăcaș de cult nefinalizat din municipiul Constanța este Catedrala Eroilor ”Sfânta Treime” din parcul Casei de Cultură. Locul a fost sfințit în 1990 de ÎPS Lucian, a fost ridicat paraclisul unde se țin slujbele în prezent, însă construcția catedralei a început abia în anul 2007. Pentru ca viitoarea catedrală să fie ridicată, a fost nevoie ca o bucată de 6000 de mp din spațiul verde al parcului de la Casa de Cultură să dispară. Catedrala va fi uriașă, construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol, și, odată finalizat, va fi cel mai mare lăcaș de cult din Dobrogea, înregistrând dimensiuni impresionante: o amprentă la sol de 1.344 mp, o lungime de 50 de metri, lățime de 40 metri, o înălțime de peste 35 de metri și două balcoane, la 5 metri și la 10 metri înălțime, de 400 mp, respectiv 189 mp. Acest lăcaș de cult nu este finalizat de mai bine de un deceniu pentru că preoții care slujesc acolo n-au strâns încă toți banii necesari lucrărilor. Și, cel mai probabil, nici nu-i vor strânge nici în următorul deceniu. Construcția acestei catedrale va costa minimum 8 milioane de euro, conform devizului lucrărilor.

Pentru construcția acestei catedrale, cel mai mare lăcaș de cult din Dobrogea, a fost nevoie să fie ras jumătate de hectar dintr-un parc. Ne-am întrebat deci, cine stabilește, și în funcție de ce criterii, mărimea viitorului lăcaș de cult? De ce nu se construiesc biserici mai mici, cu bani mai puțini, în locul construcțiilor, uneori, de-a dreptul uriașe? De asemenea, în funcție de ce criterii se stabilește cărui preot îi va reveni misiunea să se ocupe de ridicarea viitorului lăcaș de cult:

”Detaliile viitorului lăcaș de cult se stabilesc în cadrul dialogului cu credincioșii și cu autoritățile locale, deoarece trebuie respectate anumite condiții ce țin de amplasarea în zonă, arhitectură, structură de rezistență etc. Alegerea preotului este stabilită de către Arhiepiscopia Tomisului, conform Legii Cultelor nr. 489/2006, art. 23: “Cultele îşi aleg, numesc, angajează sau revocă personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementări.” Criteriile sunt stipulate în Statutul BOR, secțiunea “Numirea personalului bisericesc din parohii”, art. 122-125 (fiind foarte mare, o puteți studia aici: http://patriarhia.ro/images/documente/statutul_bor.pdf)”, a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Biserica din câmp

• Biserica „Sf. Epictet și Astion” – Aleea Veteranilor, nr. 11, granița cu localitatea Cumpăna

Construită într-un câmp de la marginea Constanței, la graniță cu localitatea Cumpăna, Biserica ”Sf. Epictet și Astion” este departe de finalizarea lucrărilor. Aici nu există probleme legate de terenul pe care este construită biserica ori de avizele și autorizațiile de construire, ci exclusiv de lipsa banilor. Iar această problemă este cu atât mai stringentă cu cât comunitatea arondată bisericii face parte dintr-un cartier mărginaș și sărac, cu multe familii nevoiașe care nu au putere să contribuie la construirea unei biserici – singura variantă a preoților care slujesc aici rămânând sponsorii. Înființarea parohiei a fost aprobată de ÎPS Teodosie în 2001, în același an a primit avizele necesare de la primărie, iar în anul 2005 a început construcția bisericii.

Eugen Tănăsescu ne-a declarat că, înaintea ridicării unui lăcaș de cult, sunt studiate ”posibilitățile financiare ale zonei”, ceea ce înseamnă că Arhiepiscopia Tomisului analizează și încearcă să aproximeze media veniturilor enoriașilor din cartierele respective. Se pare că Arhiepiscopia a calculat greșit potențialul financiar al zonei în cazul bisericii de la marginea Constanței, la granița cu localitatea Cumpăna. Parohia este una săracă, cu multe probleme și, cel mai probabil, vor mai trece mulți ani până la finalizarea bisericii. Ce se întâmplă, însă, în situația în care trece o perioadă foarte lungă de timp în care un lăcaș de cult nu este finalizat din motive obiective: parohie cu familii fără posibilități materiale sau care nu vor să contribuie la construcția bisericii ori lipsa sponsorilor:

”Înainte de înființarea unei noi parohii se studiază posibilitățile financiare ale zonei respective. Nu e înțelept să te apuci de zidit o casă, chiar și a Domnului, fără a avea certitudinea că o poți duce la bun sfârșit. E drept că pot fi sincope în continuitatea finanțării, viața economică ne-a demonstrat că sunt și crize financiare care nu se anunță, nici când vin, nici când pleacă. În aceste situații de incertitudine, soluția e să intensifici rugăciunea către Dumnezeu să nu lase neterminată zidirea închinată Lui. De regulă nu rămâne un lăcaș de cult nefinalizat, cu excepția unor calamități (război, ocupație străină, dezastre naturale), chiar dacă durează mai mult. Răbdarea e o virtute creștină, deși “secolul vitezei” vrea să devină “mileniul instantaneului”, adică totul să se întâmple instant, la un click distanță”, a mai adăugat Eugen Tănăsescu.

Biserica, la răscruce de drumuri

• Biserica „Sf. Filofteia” – Șoseaua Mangaliei, la piciorul podului din zona Billa

Construcția provizorie a Bisericii ”Sf. Filofteia” a fost ridicată tot pe un spațiu verde, la intersecția de la piciorul podului, din zona Billa. În anul 2012, 1100 mp au fost cedați de Primăria Constanța pentru construirea unei noi biserici. Însă accesul enoriașilor la viitorul lăcaș de cult nu va fi unul facil, din cauza lipsei locurilor de parcare și a zonei în care aceasta se află – într-o intersecție de la capătul unui pod. Dacă s-ar găsi cei 9000 de euro necesari devierii unui cablu al ENEL care traversează terenul, problema avizelor și a documentelor ar fi ca și rezolvată în cazul Bisericii ”Sf. Filofteia”, preoții de-aici rămânând cu grija banilor de care au nevoie ca să ridice biserica din lemn stratificat, conform proiectului. Prelungirea concesionării terenului acestei biserici a făcut obiectul mai multor dispute politice din Consiliul Local Constanța.

Biserica ”ctitorită” de Radu Mazăre va fi reconstruită

• Biserica „Sf. Ștefan” – Parcul de la Gară

În 2002, Primăria Constanța decupează o porțiune de 1500 mp din parcul de la Gară și o dă în folosință Arhiepiscopiei Tomisului pentru construirea Bisericii cu hramul ”Sfântul Ștefan”, al cărui ctitor trebuia să fie chiar fostul primar Radu Ștefan Mazăre. Începe în forță construirea bisericii, cu un subsol mare, asemănător celui de la Biserica ”Sf. Antonie”, din zona Galeriilor Soveja. În iarna anului preelectoral 2003, primarul Mazăre a participat la slujba de Crăciun și și-a serbat onomastica odată cu hramul Bisericii ”Sfântul Ștefan”. Ulterior, lucrările s-au oprit și nu au mai fost reluate. În lipsa unei protecții suplimentare, construcția a fost afectată de vicisitudinile vremii, subsolul a mucegăit, iar astăzi nivelul de degradare al lucrării este avansat. Motivul pentru care lucrările stagnează nu este neapărat lipsa banilor, ci schimbarea proiectului bisericii, dat fiind faptul că fundația turnată nu suportă construcția bisericii conform proiectului inițial. Așa se face că, odată ce toate problemele de ordin tehnic vor fi rezolvate, viitorul lăcaș de cult va fi construit din lemn stratificat.

Biserică la a doua încercare

• Biserica „Sf. Nectarie” – Zona Meconst, strada Spiru Haret, lângă sediul Polaris

Pe locul actualei Biserici ”Sf. Nectarie”, inițial, în 2001, începuse construcția Bisericii ”Nașterea Domnului”. Preotul care a avut în grijă ridicarea lăcașului de cult nu a respectat nicio prevedere legală, iar în anul 2008 biserica a fost demolată pentru că s-ar fi putut prăbuși oricând peste enoriași. Preotul a fost înlocuit și, începând cu anul 2008, pe locul fostei Biserici ”Nașterea Domnului” a început construcția Bisericii ”Sf. Nectarie”. Și această biserică are dimensiuni considerabile, însă construcția ei se apropie de stadiul final. Cu privire la situația bisericii demolate și reconstruite, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului ne-a declarat:

”La acel moment, presa a relatat cazul. Construcția inițială nu a respectat normele legale din construcții, așa că se impunea refacerea ei. Nu a fost o demolare în sensul clasic al cuvântului, a fost o reconstruire, conform legilor în vigoare. La rezidire însă, se poate schimba hramul, așa că e aceiași parohie, doar hramul diferă”.

Biserica din garaj

• Biserica „Întâmpinarea Domnului” – într-un garaj din zona Palas

Poate cea mai bizară situație a unui lăcaș de cult din Constanța este cea a Bisericii ”Întâmpinarea Domnului”. Așezământul provizoriu a fost amenajat în anul 2001 într-un garaj din cartierul Palas. În anul 2001, Primăria Constanța a dat în folosință un teren pentru construirea bisericii, însă ridicarea lăcașului de cult a fost amânată ani de zile din cauza persoanelor care îl ocupau ilegal. Radu Mazăre a refuzat să mute persoanele care își improvizaseră locuințele pe spațiul primăriei și așa se face că biserica a rămas în garajul unei femei care a fost de acord să găzduiască lăcașul de cult timp de câteva luni. Au trecut 16 ani și slujbele se țin tot în garajul de pe strada Moților. Preotul paroh, venit la biserică în 2008, ne-a spus că a găsit înțelegere la actualul primar, care i-a promis că va debloca situația. Coincidența face ca a doua zi după ce am purtat discuția cu preotul paroh, Primăria Constanța a evacuat familiile de rromi care locuiau ilegal pe terenul respectiv, iar locuințele improvizate au fost demolate. În urmă cu câțiva ani, acestora li s-a oferit posibilitatea să locuiască în cartierul Henri Coandă însă au refuzat să respecte condițiile impuse de administrație pentru a beneficia de locuința socială și s-au întors în ”libertate”, pe terenul care aparținea Arhiepiscopiei.

Cu toate acestea, este greu de înțeles cum a fost posibil ca timp de 16 ani să nu fie rezolvată situația familiilor respective și, mai ales, cum a permis Arhiepiscopia ca o biserică să funcționeze în garajul unei familii:

”Doar ce s-a relatat în presa locală despre ocuparea ilegală a terenului de către 18 familii de rromi. Pe acel teren trebuia ridicat lăcașul de cult, deoarece cartierul Palas nu dispunea decât de un lăcaș de cult, pe str. Bradului, neîncăpător pentru numărul mare al credincioșilor din zonă. Inițial, am crezut că eliberarea terenului va dura puțin, așa că am apelat la soluția unei locații temporare. Mai departe, vedem ce vor decide autoritățile în legătură cu ocupația ilegală. Înțeleg că soluția ar fi mutarea lor în noile clădiri din campusul Henri Coandă. Așadar, să avem răbdare până la finalizarea noilor clădiri”, a precizat Eugen Tănăsescu.

Biserica norocoasă

• Biserica ”Sf. Ecaterina” – cartier Boreal, Tomis Plus

La fel ca Biserica ”Sfinții Epictet și Astion”, Biserica ”Sf. Ecaterina” este construită în câmp, la ieșire din oraș, doar că, spre deosebire de primul lăcaș de cult, acesta din urmă este situat într-un cartier nou construit, cu locatari care au venituri peste medie, iar acest lucru se vede în ritmul în care au avansat lucrările de ridicare a lăcașului de cult. Construcția bisericii a început în anul 2009 și se apropie de final.

Situația bisericii din cartierul Boreal este una fericită și prin prisma construcției relativ rapide, dar și prin lipsa problemelor de ordin administrativ, birocratic. De cele mai multe ori, construirea bisericilor a avut de suferit, ori biserica a fost blamată din cauza acțiunilor Primăriei Constanța ori din cauza problemelor ulterioare cauzate de atribuirea proastă a terenurilor destinate viitoarelor lăcașe de cult. După schimbarea conducerii administrației constănțene, relația instituțională dintre primarul Constanței și arhiepiscopul Tomisului a cunoscut oarecare schimbări, fapt care nu este recunoscut și de instituția bisericească:

”Relația Arhiepiscopiei cu autoritățile locale a fost una firească, de dialog, în interesul celor pe care îi reprezentăm fiecare. Traseul este cel prevăzut de legile în domeniu (cam birocratice, cu toții o știm). Nu am sesizat schimbări în dialogul firesc dintre instituții, pentru că, în fond, și unii, și alții slujim comunitatea. Ca în orice relație, există și momente de împlinire, și momente de stagnare. Noua conducere a fost percepută de noi ca fiind o echipă dornică de a rezolva problemele orașului, desigur, cu un timp necesar de acomodare cu ele. Sperăm ca, la finalul mandatului lor, cetățenii să fie mulțumiți de această echipă (deși niciodată nu-i poți mulțumi pe toți). Iar noi, ca slujitori ai lui Dumnezeu, sperăm ca la finalul mandatului nostru preoțesc să primim răsplata celor ce bine au lucrat în numele credinței”.

Biserica inspirată de Palatul Regal

• Capela „Adormirea Maicii Domnului” – stațiunea Mamaia, zona hotel Ovidiu

În anul 2014, Arhiepiscopia Tomisului, sprijinită de Primăria Constanța care era condusă încă de Radu Mazăre, a decis construirea a două biserici în stațiunea Mamaia. Pe de-o parte, decizia a fost criticată de cei care susțineau că nu poți ridica lăcașe de cult printre care alegorice, cluburi și baruri de streaptese și, pe de altă parte, de constănțenii care susțineau că sunt suficiente biserici în oraș și că nu este nevoie de construirea altora. Mulți au fost și cei care au lăudat inițiativa celor două instituții și au considerat oportună ridicarea a două capele într-o stațiune în care există tot mai mulți oameni care locuiesc permanent, nu doar pe durata verii. Așadar, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a fost amplasată pe spațiul verde dintre Hotelul Ovidiu si bulevardul Mamaia, iar conform planurilor arhitecturale, construcția finală va include elemente arhitecturale din Cazinoul și Palatul Regal din Mamaia, iar acoperișul bisericii va fi din lemn cu ceramică tip olană.

Biserica studenților

• Capela Tinerilor „Buna Vestire și Sfânta Maria Egipteanca” – lângă terenurile de tenis de la intrare în stațiunea Mamaia, zona Telegondolă

Piatra de temelie a Capelei „Buna Vestire și Sfânta Maria Egipteanca” a fost pusă tot în anul 2014, odată cu cea a Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”. Această capelă a fost construită aproape de Universitatea ”Ovidius” din Constanța, lângă terenurile de tenis de la intrare în stațiunea Mamaia. Lăcașul de cult din vecinătatea universității a fost ales de Arhiepiscopia Tomisului ca loc de întâlnire pentru studenți, liceeni și mai ales pentru tinerii din ASCOR Constanța (Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români).

Lăcașele de cult din stațiunea Mamaia sunt cele mai recent construite însă nu și ultimele. Arhiepiscopia Tomisului are în plan construirea altor biserici, odată cu extinderea orașului:

”Orașul se va extinde. Sunt zone unde se proiectează cartiere rezidențiale noi. Dacă acolo vor exista credincioși care vor dori și biserică, noi ne vom face datoria față de ei și vom iniția demersurile pentru noi parohii, așa cum este firesc. O comunitate de creștini-ortodocși are nevoie nu doar de cele materiale, ci și de cele spirituale, iar fiecare instituție este chemată să împlinească cele necesare. Teoria exclusivismului comunitar, că e nevoie doar de autostradă, doar de spital etc. este nefuncțională. Dacă însă vor veni imigranți (cum datele demografice atrag atenția), probabil că vor apărea moschei în locul bisericilor. Uitați-vă la Europa și veți înțelege…”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Pe lângă cele 13 biserici neterminate din municipiul Constanța a fost ridicată și o troiță în parcul Universității ”Ovidius”. Lăcașul de cult este semnul unui dialog deschis între Arhiepscopia Tomisului și conducerea instituției de învățământ pe vremea când ÎPS Teodosie era și prorector al universității. Între timp, discuțiile au fost suspendate și dorința Arhiepiscopiei de a ridica o biserică în parcul Universității ”Ovidius” a fost amânată. Cu privire la aceste planuri, preotul Eugen Tănăsescu ne-a declarat că prin ele se urmărea și asigurarea orelor de practică pentru studenții Facultății de Teologie:

”Troița marchează locul unde un parteneriat dintre Universitate și Arhiepiscopie a prevăzut existența unui paraclis universitar atât pentru studenții campusului, cât și ca laborator pentru Facultatea de Teologie. Criza financiară, schimbarea conducerii Universității și alte priorități ale vieții studențești n-au permis până acum demararea lucrărilor. De altfel, nici proiectul campusului nu este finalizat. Pe lângă cele două corpuri existente, mai există în plan alte trei corpuri, plus cămine studențești și anexe. Probabil că paraclisul mai poate aștepta, dar noi ne exprimăm speranța că nu prea mult timp. Facultatea de Teologie îi simte lipsa, studenții fiind nevoiți să apeleze la parohiile din oraș pentru practica necesară studiului teologic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

În loc de concluzii

Un argument frecvent folosit de cei care se împotrivesc ridicării noilor lăcașe de cult este că în Constanța există prea multe biserici comparativ cu, spre exemplu, numărul spitalelor, ori că banii folosiți pentru construirea lăcașelor de cult ar putea fi investiți în școli. Arhiepiscopia Tomisului nu consideră că avem suficiente biserici și își argumentează spusele amintind de zilele sărbătorilor importante, atunci când bisericile sunt neîncăpătoare, iar credincioșii ascultă slujbele în afara bisericilor:

”Am spus că teoria exclusivismului comunitar nu este funcțională, cred că amintește mai degrabă de totalitarismul ateist decât de democrație. Apoi am arătat că cifrele nu-i sprijină. Însă, dacă ne gândim la câți oameni încap într-o biserică și la faptul că uneori se mai stă și pe afară, nemaifiind spațiu liber, aș spune că mai trebuie biserici. Dar poate că ar fi mai bine să afle mesajul de la cei ce merg la noile lăcașe de cult. Să-i întrebe pe ei, că sunt făcute pentru ei. Și remarcați că toate bisericile noi sunt pline la slujbele duminicale și în sărbători. Noi atât am spune, conform Scripturii: dacă ne-am făcut datoria, pentru ce ne certați?”.

O altă controversă din jurul construirii bisericilor este legată de numărul mare al absolvenților de Teologie care ies anual de pe băncile Universității ”Ovidius”. Mulți dintre cei care se opun finanțării lăcașelor de cult din bani publici susțin că Arhiepiscopia Tomisului caută să ridice noi biserici pentru a asigura parohii pentru toți absolvenții de Teologie care aleg să ia calea preoției și care, în lipsa acestora, ar ajunge șomeri. Arhiepiscopia contrazice această teorie, spune că nu există o repartiție obligatorie a viitorilor preoți și că, la fel ca în orice domeniu, absolvenții de Teologie pot activa în alt domeniu decât cel studiat în facultate:

”Moda repartițiilor din comunism a murit de mult. Astăzi, intră la Teologie cine trece examenul, iese cine poate învăța, primește parohie cine decide conducerea Arhiepiscopiei și duce la bun sfârșit preoția cine e în stare. Absolvirea unei facultăți, în orice domeniu, nu obligă la practicarea în acel domeniu, câtă vreme oferta educațională a lumii universitare nu ia în calcul acest criteriu. Lucrurile sunt similare și la Teologie. Cei care absolvă Teologia și se încadrează în alte domenii devin luminători în credință pentru cei de acolo. Nu de puține ori ei au atras către Teologie colegi de-ai lor, care deja au o carieră în domeniu (medici, ingineri, profesori, cercetători). Prin urmare, studierea Teologiei poate îmbrăca și o formă de studiu personal, din motivație religioasă”, a conchis Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului.

Municipiul Constanța avea, la 1 ianuarie 2016, 317.000 de locuitori conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dintre care 83% sunt ortodocși, și 44 de biserici ortodoxe în care slujesc 140 de preoți conform informațiilor furnizate pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului. O medie arată că există un preot la 1.879 de constănțeni, adică aproximativ 470 de familii sau 25 de scări de bloc, și o biserică la aproximativ 6000 de constănțeni. Există parohii care sunt împărțite de 5-7 preoți (Biserica Sf. Ștefan, de la Gară, Biserica Sf. Mina de pe malul lacului Tăbăcărie, Biserica Sf. Nicolae din cartierul Coiciu etc) și parohii unde slujește un singur preot (Capela Adormirea Maicii Domnului din Mamaia sau Biserica Întâmpinarea Domnului din cartierul Palas). Este prea mare numărul de preoți pentru cei 260.000 de constănțeni ortodocși? Sunt suficiente cele 44 de biserici pentru aceștia? Ar trebui ca Primăria Constanța să direcționeze mai mulți bani pentru finalizarea celor 13 biserici neterminate? Este normal ca Arhiepiscopia Tomisului să înceapă construirea altor biserici până când cele 13 lăcașe de cult nu sunt terminate? Primăria Constanța ar trebui să accepte construirea altor biserici și să dea în folosință alte terenuri până când cele 13 biserici nu sunt finalizate?

Dezbaterea trebuie să continuie.