Doi jurnaliști încarcerați în Georgia și Belarus au câștigat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2025

Jurnalistul bielorus Andrzej Poczobut execută 8 ani pentru acuzații de „subminare a securității”, iar Mzia Amaglobeli, din Georgia, a primit 2 ani după un protest în care a fost acuzată că a lovit un șef de poliție
Colaj ISE (sursa foto: Andrzej Pocobut/Facebook; captură Youtube)

Jurnalișitii Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli, încarcerați în Belarus și Georgia, sunt laureații Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din 2025, transmite Parlamentul European într-un comunicat de presă.

  • „Prin decernarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an jurnaliștilor Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia, onorăm doi oameni al căror curaj strălucește ca o stea călăuzitoare pentru toți cei care refuză să fie reduși la tăcere. Ambii au plătit scump pentru dezvăluirea adevărului în fața unor regimuri autoritare, devenind simboluri ale luptei pentru libertate și democrație. Parlamentul este alături de ei și de toți cei care continuă să revendice libertatea”, a declarat Roberta Metsola, președinta PE, conform comunicatului citat.

Andrzej Poczobut este jurnalist, eseist, blogger și activist din partea minorității poloneze din Belarus. Cunoscut pentru criticile sale dure la adresa regimului Lukașenko și pentru materialele sale despre istorie și drepturile omului, a fost arestat de mai multe ori. Se află în detenție din 2021, după ce a fost condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Sănătatea sa s-a deteriorat de atunci, dar, în ciuda faptului că nu primește îngrijirile medicale de care are nevoie, încă luptă pentru libertate și democrație. Starea de sănătate actuală a lui Poczobut nu este cunoscută, iar familia sa nu are voie să îl viziteze, explică PE.

Într-o rezoluție adoptată pe 15 martie 2023, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a lui Andrzej Poczobut, afirmând că acuzațiile împotriva sa au fost „motivate politic” și „vizau reducerea la tăcere a vocilor independente și suprimarea libertății de exprimare și de asociere”.

Mzia Amaglobeli,jurnalistă georgiană și directoare a canalelor mass-media online Batumelebi și Netgazeti, a fost arestată în ianuarie 2025 pentru că s-a alăturat protestelor antiguvernamentale din Georgia. În august, ea a fost condamnată la doi ani de închisoare din motive politice. Fiind prima femeie devenită prizonier politic din Georgia de la independența țării și o apărătoare a libertății de exprimare, Amaglobeli a devenit figura principală a mișcării de protest pro-democrație din Georgia, opunându-se regimului partidului de guvernământ „Visul georgian” de la alegerile contestate din octombrie 2024.

În rezoluția adoptată la 19 iunie 2025, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a jurnalistei Mzia Amaglobeli, condamnând „atacul sistemic al regimului partidului „Visul georgian” împotriva instituțiilor democratice, a opoziției politice, a mass-mediei independente, a societății civile și a independenței sistemului judiciar”.

Ce este Premiul Saharov

Înființat în 1988 și numit după fizicianul sovietic Andrei Saharov, laureat în 1975 cu Premiul Nobel pentru Pace pentru promovarea drepturilor omului și libertății individuale, Premiul Saharov este cea mai înaltă distincție care poate fi acordată de Parlamentul European pentru activitățile desfășurate în domeniul drepturilor omului, cu accent pe apărarea libertății de gândire, conform site-ului instituției.

Alți câștigători notabili ai premiului în valoare de 50.000 de euro sunt politicianul și activistul sud african Nelson Mandela și scriitorul și disidentul rus Anatoli Marcenko, care a murit în 1986 într-o închisoare din Chistopol, după o grevă a foamei care a durat trei luni.

În 2023, premiul a fost câștigat de Jina Mahsa Amini și mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” din Iran, după luni de zile în care milioane de oameni din întreaga țară au protestat împotriva guvernului aerian după arestarea și moartea în închisoare a Mahsei Amini, pentru că nu ar fi respectat legea strictă a hijabului din țară.

În 2024, premiul a revenit liderilor opoziției din Venezuela, Maria Cornia Machado şi Edmundo Gonzalez Urrutia, „pentru lupta lor curajoasă de a restabili libertatea și democrația în Venezuela„, la un an după ce María Corina Machado a fost aleasă drept candidată la președinție din partea opoziției venezuelene, „Platforma Democratică a Unității”, în 2023, dar ulterior a fost descalificată de Consiliul Electoral Național, controlat de regimul autoritar al lui Maduro.

Ea a fost succedată de către Urrutia, un diplomat care a denunțat eșecul guvernului de a publica rezultatele oficiale de la alegerile prezidențiale și a contestat victoria declarată a lui Nicolás Maduro, apoi a fost nevoit să părăsească țara, după ce autoritățile au emis un mandat de arestare pe numele lui.

Machado, care a refuzat să părăsească țara și coordonează până în prezent activitățile opoziției venezuelene, a primit în 2025 și Premiul Nobel pentru Pace.

Pentru mai multe detalii, citește și:

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții:

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.