Luni, judecătorii și procurorii constănțeni au continuat protestele care au început în 21 februarie, în toată țara. Procurorii DNA Constanța au plecat în București, pentru a se alătura protestului magistraților de pe treptele Curții de Apel din capitală, începând cu ora 18:00. La aceeași oră, judecătorii constănțeni protestau pe treptele Judecătoriei Constanța, iar lor li s-au alăturat procurorii de pe lângă Judecătoria și Tribunalul Constanța. Este pentru prima dată în România când magistrații din toată țara protestează de aproape 3 săptămâni consecutiv împotriva unor schimbări aduse în Justiție.
Prim-procurorul Viorel Teliceanu (PJC), despre demersurile șefilor de instanțe: ”Este inacceptabil să mergi atât de departe/ Aș vrea să văd un președinte de instanță care e dat afară din magistratură pentru că cineva îi spune că nu are o bună reputație”
Viorel Teliceanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, susține că este inacceptabil demersul șefilor de instanțe care se îndepărtează astfel de la valorile europene. Teliceanu susține că și Comisia de la Veneția acceptă ca magistrații să protesteze atunci când există derapaje ale puterii politice și că acum ne confruntăm cu un astfel de episod. Totodată, prim-procurorul crede că acum ”se naște magistratul european”:
”Spre deosebire de judecătorii care protestează și au luat decizii în cadru instituțional, democratic, prin vot, în urma deciziilor din adunările generale, șefii de instanțe se reprezintă doar pe ei și au valoare de reprezentativitate la fel ca oricare alt judecător. În Constanța sunt 3, iar cei care au protestat în fața Judecătoriei Constanța au fost 90. Cam asta e diferența. Eu înțeleg că pot să nu fie de acord cu modul de manifestare însă chiar Comisia de la Veneția acceptă că magistrații pot protesta pentru a atrage atenția asupra derapajelor puterii politice (fie că vorbim de guvern sau parlament). Să mergi totuși atât de departe ca magistrat, să faci orice să împiedice votul într-o adunare generală sau exprimarea unei păreri, lucru pe care l-au făcut președinții de instanțe, mi se pare inacceptabil și, oricum, o îndepărtare de la valorile europene. Tare aș vrea să văd ce părere are un astfel de președinte de instanță dacă ar fi dat afară din magistratură pentru că cineva îi spune că nu are o bună reputație. Să vezi atunci ce deranjați ar fi. Eu am mai spus: acum se naște magistratul european în România. Sper să nu aibă niciun efect întrucât magistrații care au protestat nu au încălcat cu nimic legea”, a declarat Viorel Teliceanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Gabriel Mustață, Judecătoria Constanța: ”Se urmărește intimidarea magistraților care protestează/ Demersurile șefilor de instanțe par încercări de discreditare a miilor de magistrați care au înțeles gravitatea situației”
Judecătorul Gabriel Mustață (Judecătoria Constanța) a făcut mai multe declarații cu privire la apelurile președinților și vicepreședinților de tribunale și curți de apel prin care aceștia cereau ca judecătorii să nu mai protesteze:
”Legat de apelurile publice ale unor președinți și vicepreședinți de tribunale și curți de apel, care dezavuează manifestările a sute sau mii de magistrați români, organizate în scopul apărării independenței sistemului judiciar și respectării principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, acestea apar ca niște încercări de discreditare a colegilor lor care au înțeles gravitatea situației actuale. De ce încercări de discreditare? Pentru că, folosindu-se de funcțiile de conducere ocupate, semnatarii clamează evoluția îngrijorătoare și neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care ar aduce grave prejudicii de imagine justiției în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiții care nu mai poate rămâne imparțială. De asemenea, se invocă respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea și exacerbarea protestelor în afara instanțelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/ instanțelor iau parte la aceste forme de manifestare”, a declarat Gabriel Mustață.
Totodată, judecătorul constănțean consideră că se ignoră faptul că magistrații au cerut consultări reale pentru modificările legilor justiției, consultări care nu au existat:
”Se ignoră însă faptul că magistrații care au înțeles a atrage atenția opiniei publice asupra ultimelor evoluții ale legilor justiției, protestând sub diverse forme în ultimele două săptămâni, au solicitat tocmai ca modificări atât de importante pentru sistemul judiciar și pentru societate, în general, să fie făcute după o consultare reală și efectivă a corpului de magistrați, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, recunoscut unanim drept garantul independenței justiției, conform legii fundamentale a țării noastre”, a mai precizat judecătorul.
Gabriel Mustață subliniază că cei 60 de judecători cu funcții de conducere în instanțele românești nu sunt mandatați de alți judecători și nu reprezintă un punct de vedere solid al magistraților:
”Pe de altă parte, cei 60 de judecători cu funcții de conducere în sistemul judiciar care au lansat acest atac împotriva celor care protestează, nu s-au prezentat ca fiind mandatați de alți judecători, prin prisma funcțiilor deținute aceștia reprezentând instituțiile unde ocupă funcțiile respective, nu însă și pe judecătorii care funcționează în acele instanțe. Reprezentativitatea judecătorilor se reflectă în primul rând la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, iar la o scară mai mică, prin adunările generale (care cuprind totalitatea judecătorilor dintr-o anumită instanță) și prin asociațiile profesionale. Or, în cazul acesta, se observă că luările de poziție nu s-au bazat pe decizii luate în adunările generale”, a mai adăugat judecătorul Gabriel Mustață.
”Se urmărește intimidarea magistraților care protestează”
”Efectele scrisorilor publice astfel apărute în spațiul public nu cred că pot fi estimate acum. Este însă evident că prin aceste luări de poziție se urmărește intimidarea magistraților care protestează, dat fiind că se solicită, printre altele:
– Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ca, „în virtutea atribuțiilor constituționale și legale pe care le are, să restabilească, de urgență, cadrul și limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public și implicare revendicativă, în condițiile în care în țara noastră există instituția constituțională reprezentativă a Consiliului Superior al Magistraturii”;
și
– Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători „să adopte în regim de urgență măsuri de natură să conducă la restabilirea autorității și prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolului și statutului judecătorilor”, a mai precizat judecătorul Gabriel Mustață.
Ciprian Coadă, judecător Curtea de Apel Constanța: ”Sunt înfierați magistrații care cu disperare încearcă să mai salveze ce se mai poate salva dintr-o țară care se îndepărtează de la valorile europene”
Judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța, a participat la protest alături de colegii săi și, ulterior, a făcut declarații cu privire la demersurile șefilor de instanțe care încearcă să descurajeze protestele magistraților. Ciprian Coadă consideră că șefii de instanțe nu au fost la fel de vehemenți și în momentele în care prestigiul Justiției era subminat și nici nu au descurajat actele de manipulare din spațiul public referitoare la schimbarea legilor și codurilor:
”Chiar dacă poziția comună a conducerilor unor tribunale și curți de apel stârnește ecouri de derută și chiar nemulțumire în rândul magistraților, ea nu trebuie comentată mai mult decât este cazul pentru că, în fond, într-o societate democratică, orice magistrat se bucură de libertatea de exprimare. Ar fi fost de preferat, însă, ca această poziție să fie exprimată în nume personal și nu în numele instituției pe care conducătorii de instanțe o reprezintă, pentru că aceste opinii riscă să fie privite ca păreri colective și să fie atribuite corpului de judecători ai instanțelor respective. În măsura în care prin aceste poziționări se pune în discuție legitimitatea unor demersuri colective sau calitatea de reprezentanță a unor magistrați ar fi fost de asemenea firesc ca și aceste poziții asumate de o parte dintre conducătorii de instanțe să se bucure de aceeași legitimitate în rândul corpului profesional al judecătorilor. Faptul că această poziție nu are la bază un asemenea mandat exprimat în cadrul adunărilor generale, personal mă dezamăgește pentru că ar fi fost de așteptat ca situația din Justiție să nu escaladeze, iar proteste precum cele deja inițiate să nu fie foarte vizibile într-un stat care se pretinde a fi unul democratic și ancorat în valorile europene. Ceea ce surprinde în cadrul acestui demers este tocmai faptul că poziții ferme din partea conducătorilor instanțelor nu s-au exprimat în spațiul public atunci când prestigiul Justiției a fost subminat prin numeroasele modificări legislative și desele atacuri constatate la adresa modului de înfăptuire a actului de Justiție. De asemenea, dacă se face trimitere la răspândirea de informații neadevărate de către diferiți reprezentanți ai corpului profesional cu care conducătorii instanțelor nu se identifică firesc ar fi fost ca aceste derapaje să fie arătate cu o mai mare precizie și nu prin afirmații cu caracter de generalitate prin care ar putea induce o doză de neîncredere în rândul opiniei publice cu privire la o serie de manifestări care nu au urmărit decât să alerteze opinia publică asupra deselor încălcări ale principiilor statului de drept. Tot astfel ar fi fost normal ca actele de manipulare a opiniei publice, din partea unor grupuri de interese aflate în conflict cu Justiția, să fie descurajate la momentul oportun tocmai de către reprezentanți ai instanțelor cu o mai mare contribuție din partea Secției de judecători a CSM, iar faptul că o asemenea reacție a lipsit până în prezent stârnește rumoare în rândul magistraților și este cu atât mai dificil de înțeles”, a declarat Ciprian Coadă.
”Consultarea publică este simulată, chiar falsificată”
Judecătorul de la Curtea de Apel Constanța a mai precizat că magistrații care au curajul să apere Constituția sunt înfierați, iar procesul de consultare publică este simulat:
”În aceste condiții, este complet neinspirat să arunci o doză de neîncredere asupra celor care își manifestă curajul de a se poziționa în apărarea statului de drept și o atât mai discutabilă înfierare a unor magistrați care trec printr-o încercare disperată de a salva ceea ce se mai poate salva într-o țară în care în mod voit pare că se îndepărtează de la valorile europene. Revendicările magistraților protestatari converg în esență către aceleași aspirații de restabilire a unei stări de normalitate în România pentru că ele nu urmăresc decât promovarea unor politici legislative bazate pe stabilitate și previzibilitate în aplicarea legii, deziderat care nu poate fi atins decât atunci când legea este folosită potrivit scopului firesc și nu deturnată de la procesul de consultare publică care pare în ultima vreme mai degrabă simulat și chiar falsificat. Niciuna dintre aceste acțiuni de protest nu intră în conflict cu statutul profesiei de magistrat pentru că ei nu urmăresc decât protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, apărarea statului de drept și prevenirea unui regim cu accente autocratice în care legea riscă să devină o acțiune facultativă pentru anumite persoane asociate funcțiilor de rang înalt și grupurilor pe care anumiți decidenți le reprezintă. Nu putem vorbi, în acest context, de o atingere gravă adusă demnității funcției de magistrat pentru că magistrații nu pot invoca o scuză de inactivitate și nu se pot prevala de o obligație de rezervă pentru a se sustrage îndatoririlor de a apăra legea și Constituția”, a mai adăugat judecătorul.
Ciprian Coadă susține că mesajul șefilor de instanțe conține informații nereale și că magistrații nu au dorit modificările legilor Justiției, amintind de scrisoarea semnată de peste 4000 de procurori la sfârșitul anului 2017:
”Mesajul transmis de conducerile unor instanțe conține de altfel și o informație nereală pentru că modificările la legile Justiției nu au fost dorite de magistrați, peste 4000 de judecători și procurori manifestându-și în mod fățiș opoziția în cadrul unei petiții scrise, elaborate la finele anului 2017, iar în majoritate covârșitoare acești magistrați și-au manifestat dezacordul și în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și parchetelor, poziția lor fiind aceeași cu cea a Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și GRECO. Așadar, în acest context, poziția comună adoptată de conducătorii unor instanțe din România, dincolo de faptul că este evazivă din perspectiva solicitărilor concrete adresate CSM este de natură să provoace o stare de nemulțumire și teamă în rândul magistraților, ea putând fi privită ca o formă de presiune inadecvată momentului istoric actual. Mai curând, aceste solicitări ar fi trebuit adresate factorilor direct responsabili direct de actuala stare de fapt cu care Justiția din România se confruntă, iar împrejurarea că ea este adresată celor care încearcă să salveze statul de drept este cu atât mai discutabilă cu cât Justiția este un serviciu public, fiind pusă în slujba cetățenilor și nu în slujba celor care încearcă să se folosească de ea doar ca de un instrument de control al societății”,
”Poziția conducătorilor de instanțe nesocotește voința colectivă a magistraților care s-au exprimat împotriva modificărilor legislative adoptate netransparent”
”O asemenea poziție, dincolo de faptul că este exprimată de un număr restrâns de magistrați, nesocotește voința colectivă a altor judecători și procurori care s-au exprimat public împotriva unor modificări legislative adoptate în mod netransparent, iar această atitudine ridică serioase semne de întrebare și de legitimitate, cu atât mai mult cu cât probitatea profesională a unor colegi nu poate fi contestată pe această cale și nici de o manieră atât de virulentă. Este de asemenea regretabil faptul că se încearcă să se descurajeze pe această cale și orice dialog pe marginea unor probleme de integritate internă refuzându-se din start orice tentativă de aducere în discuția publică a unor cauze care au erodat imaginea Justiției și care nu vor mai putea fi refuzate dezbaterii publice doar din dorința de a proteja prestigiul Justiției. Aceste modificări legislative, în altă ordine de idei, stârnesc nemulțumirea magistraților și ca urmare a faptului că ele ar putea fi interpretate nu doar ca o încercare de restaurație a unor mecanisme de subordonare politică a Justiției, ci și ca o încercare de camuflare a unor probleme interne care afectează societatea în ansamblul său și care odată ilustrate celor din afară vor fi cu greu remediabile în planul imaginii Justiției ca putere în stat. În spatele acțiunilor de protest se află o stare de revoltă interioară acumulată în timp din partea magistraților”, a mai adăugat judecătorul Ciprian Coadă.
G4Media a arătat cine sunt șefii tribunalelor și ai curților de apel din România care se delimitează de protestele hotărâte în Adunările Generale ale judecătorilor din toată țara. G4Media a arătat că unii șefi de instanțe sunt numiţi de Secţia de judecători a CSM dominată de Lia Savonea, alții sunt apropiaţi ai şefei CSM, soţii de pesedişti sau magistrați cu probleme de integritate. Secţia de judecători din CSM este dominată de actuala şefă a Consiliului, judecătoarea Lia Savonea, reprezentantă a reţelelor vechi din Justiţie apropiate de PSD, potrivit surselor G4media din magistratură. De exemplu, soţul ei, avocatul Mihai Savonea, a fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat pentru corupţie în două dosare penale. Citește aici tot materialul G4Media despre cine sunt șefii instanțelor din magistratură care se delimitează de protestele magistraților și cer ca acestea să se oprească.
Video: Cristian Andrei Leonte
- Comisia de Buget din Parlamentul European a stabilit că EPPO poate ancheta încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei, anunță europarlamentarul Vlad Gheorghe - 28 martie 2023
- Viceprimarul PNL al Constanței refuză să spună de ce a semnat un contract de 35.000 de euro pentru asociația cumnatului și partenerului său de afaceri/ Ionuț Rusu a ținut la sertar o solicitare ISE timp de 38 de zile, apoi a trimis informațiile anonimizate - 28 martie 2023
- Primarul Chițac, acuzat că a agresat o jurnalistă chiar în Primăria Constanța: Emilia Mihăilă de la Radio Sky merge la IML și face plângere penală/ ”Am întrebat despre demisia city managerului și mi-a zis că sunt agresivă” - 27 martie 2023
