După ce la 19 iulie Ministerul de Externe al Republicii China (Taiwan) de la Taipei a anunţat deschiderea oficială, la Vilnius, a Biroului de Reprezentare a Taiwanului, regimul de la Beijing şi-a rechemat ambasadorul din Lituania. R.P. Chineză a cerut, totodată, ca şi ambasadoarea lituaniană aflată la post la Beijing să revină acasă.
Oficiosul comunist chinez de limbă engleză „Global Times” scria la 10 august că un astfel de gest, rechemarea unui ambasador, este unul foarte rar în istoria diplomatică a statului comunist chinez: un precedent ar mai fi fost doar în 1995, când a plecat din postul de la Washington Li Daoyu, după ce preşedintele Taiwanului, Lee Teng-hui, a început o vizită oficială în SUA.
„Lituania este o ţară nebună şi minusculă, obsedată de consecinţe geopolitice” nota Hu Xijin, redactorul şef al oficiosului Partidului Comunist Chinez pe Weibo, varianta chineză a Facebook. În plus, această „păpuşă loială” a Americii, continua el, va plăti preţul pentru violarea legilor internaţionale.
O evaluare imediată a consecinţelor dinamitării relaţiilor dintre Lituania şi R.P. Chineză a făcut la 10 august, cel mai important cotidian din Hong Kong, „South China Morning Post”, care a atras atenţia că volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins, în 2019, cifra de 1,35 miliarde dolari. Cu toate acestea, surse apropiate Ministerului lituanian de Externe au precizat că valoarea financiară a comerţului nu va prejudicia deloc interesele ţării deoarece R.P. Chineză nu a fost şi nu este un partener important.
Ultima deschidere a unei reprezentanţe a Taiwanului în Europa s-a petrecut în 2003, în Slovacia. De data aceasta, însă, impactul diplomatic şi media este unul enorm: SUA, Uniunea Europeană şi R.P. Chineză au anunţat oficial că sunt într-un război comercial şi ideologic. Iar Taiwanul, provincie a Chinei până în 1949, acum un stat separat, a devenit o armă nucleară în relaţia Europei Centrale şi de Sud-Est cu R.P. Chineză.
Un casus belli pentru Beijing. Sau, dacă este să discutăm în termenii unui al Doilea Război Rece, el a început acolo unde nici nu te-ai fi aşteptat: fix la Vilnius.
Lituania, văzută de la Beijing: „Vârf de lance în propagarea minciunilor despre R.P. Chineză”. Cum s-a ajuns aici?
Lituania şi R.P. Chineză au stabilit relaţii diplomatice în 1991, după ieşirea ţării din URSS şi proclamarea independenţei. În comunicatul oficial comun de la acea vreme, Vilniusul se angaja să respecte principiul unei „singure Chine”, acela care implică recunoaşterea explicită doar a Chinei comuniste şi includerea Taiwanului în rândul provinciilor administrative chineze. Deşi vechi de 30 de ani, relaţiile dintre Beijing şi Vilnius nu au performat niciodată iar, de ceva vreme, au devenit de-a dreptul îngheţate.
După ce, la începutul anului 2021, Lituania a refuzat să trimită la nivel înalt un reprezentant la forumul 17+1, care adună statele din Europa Centrală şi de Sud-Est şi R.P. Chineză, în luna mai Vilniusul a anunţat oficial că se retrage din acest format. Impactul mediatic al iniţiativei lituaniene a fost bulversant pentru imaginea regimului de la Beijing, care se străduieşte de ani buni să câştige bunăvoinţa fostelor state comuniste din Europa, acum majoritatea membre ale Uniunii Europene. Deşi a anunţat iniţial un portofoliu masiv de proiecte şi investiţii în regiune, chinezii s-au rezumat mai apoi la strângerea legăturilor comerciale acolo unde au reuşit şi la câştigarea de beneficii economice în cele mai favorabile ţări din Europa faţă de Beijing: Serbia şi Ungaria.
Unele state din regiune, precum România, cu relaţii diplomatice vechi cu regimul comunist chinez, au luat o distanţă apreciabilă în ultimul deceniu faţă de colaborarea cu Beijingul, inclusiv prin anularea unor oportunităţi economice (ultima, excluderea concernului Huawei din proiectul reţelei 5G). Altele, precum Republica Cehă, au trecut la ostilităţi vizibile faţă de R.P. Chineză. În august 2020, preşedintele Senatului de la Praga, Milos Vystrcil, a efectuat o vizită oficială în Taiwan, spre supărarea publică şi violentă a Beijingului.
Însă, până acum, niciuna dintre ţările Europei Centrale şi de Sud Est nu a sfidat R.P. Chineză aşa cum a făcut-o Lituania.
- Citește și Olanda ridică nivelul reprezentării în Taiwan şi provoacă furia şi ameninţările Chinei comuniste
În primăvara acestui an, pregătind stabilirea de facto a relaţiilor diplomatice cu Taiwan, Seimas (Parlamentul) de la Vilnius a adoptat o rezoluţie prin care condamna represiunea minorităţii uigure din Xinjiang de către autorităţile comuniste chineze şi o califica drept „genocid”. Reacţia Beijingului nu s-a lăsat aşteptată, ea fiind extrem de violentă şi de jignitoare. „Lituania a devenit vârf de lance în răspândirea minciunilor despre Xinjiang”, scria oficiosul Partidului Comunist Chinez la 24 mai. Explicaţia gestului Legislativului de la Vilnius, oferită activiştilor Partidului Comunist Chinez şi opiniei publice de către demnitarii de la Beijing, este una profund critică pentru statul baltic. „Presa din Lituania, explica „Global Times”, are capacităţi limitate de a crea propriile conţinuturi, ceea ce explică şi irelevanţa în rândul opiniei publice mondiale”. Tocmai din acest motiv, continuă oficiosul Partidului Comunist Chinez, sunt preluate informaţii critice la adresa Beijingului. Totul, însă, se face în beneficiul SUA şi la îndemnul „stăpânilor” de la Washington.
Deschiderea Reprezentanţei Taiwanului la Vilnius- urmată şi de cea a Lituaniei la Taipei- a reprezentat şi prilejul unor ameninţări fără precedent din partea R.P. Chineze (un stat cu aproximativ 1,4 miliarde locuitori) la adresa Lituaniei (3 milioane de locuitori). „China îndeamnă Lituania să-şi corecteze greşelile” insista un comunicat oficial al Ministerului de Externe de la Beijing, în vreme ce agenţia naţională de presă Xinhua (China Nouă) scria la 10 august că „guvernul chinez îşi exprimă opoziţia categorică” faţă de gestul de a aduce la Vilnius o reprezentanţă taiwaneză.
Întrebată direct de agenţia franceză France Presse, ambasadoarea Lituaniei la Beijing, Diana Mickevičiene, asigura că ţara sa nu violează în nici un fel politica unei „singure Chine”. Relaţiile diplomatice cu R.P. Chineză nu exclud, însă, spune ambasadoarea, „dezvoltarea colaborării cu Taiwan în toate domeniile comune de interes, cu precădere a relaţiilor economice şi culturale”.
Gabrielus Landsbergis, ministrul de Externe al Lituaniei, a replicat după anunţul oficial al Beijingului de retragere a ambasadorului că decizia este „dezamăgitoare” dar că ţara sa nu va face paşi înapoi în ceea ce priveşte stabilirea de relaţii diplomatice de facto cu Taiwan. „Evident că am primit mesajul, a declarat Gabrielus Landsbergis, dar am afirmat şi propriul nostru mesaj că Lituania îşi va continua politica, pentru că nu doar politica Lituaniei o urmărim, ci şi politica multor state europene”.
O bombă a noului Război Rece: relaţii diplomatice între Lituania şi Taiwan. Va funcţiona?
În demersul stabilirii de relaţii diplomatice de facto între Lituania şi Taiwan, autorităţile de la Vilnius au găsit mai puţin sprijin la Bruxelles, din partea Uniunii Europene, dar au primit imediat confirmări din partea SUA. Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, a condamnat „comportamentul coercitiv” al R.P. Chineze şi a anunţat solidarizarea necondiţionată a SUA faţă de Lituania.
Lituania, împreună cu celelalte două state baltice- Letonia şi Estonia- şi alături de Polonia şi România, reprezintă „cordonul sanitar” al Uniunii Europene şi NATO cel mai apropiat de SUA. Washingtonul a dat semne evidente că aceste 5 state reprezintă, alături de Marea Britanie, priorităţile politicilor americane faţă de membrii europeni ai NATO. Prin urmare, era de aşteptat ca o parte a acestui „cordon”, dacă nu chiar întregul, să se solidarizeze cu SUA în noul conflict geopolitic şi ideologic care separă lumea şi care atrage atenţia asupra politicilor R.P. Chineze.
Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care explică apetenţa tot mai mare pentru relaţiile cu Taiwan în rândul fostelor state comuniste europene, acum membre ale Uniunii Europene, prin politicile puţin transparente ale Beijingului în ceea ce priveşte investiţiile dar, mai ales, lipsa unor rezultate concrete, financiare, ale relaţiilor parteneriale cu Beijingul. Apoi, pandemia coronavirus a schimbat mult din opiniile locuitorilor statelor din Europa Centrală şi de Sud-Est faţă de R.P. Chineză: la profundele sentimente anti-ruse se conturează, acum, şi un curent anti-chinez majoritar.
În mijlocul acestei furtuni puţin obişnuite, ministrul de Externe al Taiwanului, Joseph Wu, declara că „Lituania este un bun prieten” al ţării sale, cu care „împărtăţim aceleaşi valori ale libertăţii şi democraţiei”. Lituania, alături de alte puţine state ale lumii, a susţinut constant aderarea Taiwanului, ca observator, la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, instituţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, acolo unde R.P. Chineză are, însă, drept de veto.
Nici consecinţele comerciale şi economice nu au impresionat decizia diplomatică şi politică a Lituaniei, de deschidere a reprezentanţei Taiwanului la Vilnius. Într-un editorial cu invective la adresa Vilniusului, oficiosul Partidului Comunist Chinez „devoala” potenţialele pierderi ale Lituaniei, în fapt o ameninţare fără perdea: în primele patru luni ale anului 2021, comerţul dintre R.P. Chineză şi Lituania a atins 804,57 milioane dolari. Asta în vreme ce, continua aceeaşi sursă oficială, schimburile dintre Lituania şi Taiwan, tot în primele patru luni ale lui 2021, au atins abia 45,9 milioane dolari.
Cu dolari în conturile comerciale sau fără, deschiderea Reprezentanţei diplomatice a Taiwanului la Vilnius, prima bombă majoră europeană a noului Război Rece, aduce în atenţie şi finalul poveştii de relaţii apropiate dintre R.P. Chineză şi Europa Centrală şi de Sud-Est. Căci, Lituania a fost doar uvertura.
- EXPLICATIV Ce este Transnistria, fâșia dintre Republica Moldova și Ucraina pe care Putin ar putea să o anexeze după Congresul extraordinar de la Tiraspol din 28 februarie - 24 februarie 2024
- What is the Gaza Strip, from where the Hamas terrorists launch their rockets: Conceptualized to be the Hong Kong of the Middle East, today it is one of the world’s poorest and most densely populated territories - 9 octombrie 2023
- Ce este Fâşia Gaza, locul de unde pleacă rachetele teroriștilor Hamas: Gândită să devină Hong Kong-ul Orientului Mijlociu, astăzi este unul dintre cele mai sărace și dens populate teritorii din lume - 8 octombrie 2023