Alegeri cruciale în Ungaria: Viktor Orban, pentru prima dată sub presiune. Care sunt mizele unui scrutin în care s-au amestecat fățiș SUA și Rusia pentru susținerea aceluiași candidat / Momentele-cheie din campania electorală

Cea mai tensionată, polarizată și cu cele mai violente și grave acuzații din ultimele două decenii, așa s-a desfășurat, în câteva cuvinte, campania electorală pentru alegerile parlamentare decisive pentru viitorul Ungariei, care se desfășoară în 12 aprilie. Sondajele arată că pe 12 aprilie Ungaria ar putea avea un scrutin istoric.

Începută în 21 februarie, campania s-a transformat rapid într-un duel la baionetă între premierul Viktor Orban (Fidesz) și liderul opoziției, europarlamentarul Péter Magyar (Tizsa), între Rusia și UE.

• Notă: De amintit din capul locului de investigația publicației VSquare, care arată, citând surse europene din domeniul securității naționale, că Moscova a trimis la Budapesta o echipă GRU (informațiile externe ale Kremlinului, n.red.) pentru a interveni în alegerile parlamentare din Ungaria. Operațiunea, coordonată de apropiatul lui Putin, Sergei Kiriyenko, ar fi fost concepută pentru a-l menține la putere pe Viktor Orbán — și urmează același model pe care Rusia l-a folosit în Republica Moldova. În acest context, alegerile din Ungaria devin și mai importante din punct de vedere al impactului în România, aici unde trăiește cea mai mare comunitate din diaspora, cu aproximativ 1,2 – 1,4 milioane de maghiari. 

Cele mai grave acuzații aduse de Orban în această campanie electorală au fost cele legate de ingerințele externe în alegerile care urmează să aibă loc duminică. El acuză opoziția că este ajutată de forțe externe să preia ilegitim puterea în Ungaria. 

De partea cealaltă, Magyar și opoziția îl acuză pe Orban că nu este nimic altceva decât pionul Rusiei, iar contracandidatul premierului ungar a acuzat și o campanie de șantaj cu „sex tape” înaintea alegerilor, care ar fi fost realizată cu echipamente ale serviciilor secrete. Mai mult, Magyar acuză Fidesz că folosește o campanie în social media ”identică” precum cea folosită de pro-rusul Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024. 

De altfel, în timpul campaniei, două dintre cele mai de impact episoade au fost legate chiar de Moscova: În spațiul public a ajuns o discuție călduroasă între ministrul de Externe, Péter  Szijjártó, și omologul său rus, Serghei Lavrov, care îi cerea ministrului ungar să intervină în UE pentru a ridica sancțiunile impuse surorii oligarhului rus Alisher Usmanov. Szijjártó i-a promis că va interveni, iar ulterior discuției dintre cei doi miniștri sancțiunile UE au fost ridicate.

În altă secvență și mai controversată, Szijjártó complota cu Lavrov să blocheze aderarea Ucrainei la UE. Materialul a fost realizat de un consorțiu internațional de investigații și se bazează pe înregistrări ale serviciilor de informații occidentale, arată VSquare. Detalii, aici. 

Un episod și mai relevant pentru relația Orban – Putin a fost cel în care noi stenograme furnizate chiar de guvernul maghiar, conform Bloomberg, au scos la iveală umilința cu care Orban se compară cu Putin: Un șoarece care ajută un leu, comparație care a stârnit râsetele dictatorului rus. 

Nu în ultimul rând, Orban i-a transmis lui Putin că este dispus să îl ajute în războiul din Ucraina, în timp ce alte stenograme au arătat cum Szijjártó scurgea către Lavrov informații din discuțiile UE și a făcut-o în timp real când a fost vorba de Ucraina.  

În urma acestor dezvăluiri, UE a hotărât să limiteze accesul Ungariei la materiale confidențiale, iar liderii europeni au ajuns să se reunească în grupuri mai restrânse, din cauză că autoritățile de la Budapesta împărtășeau informații sensibile cu Moscova, a arătat Politico la vremea respectivă.

În paralel, campania dusă de Viktor Orban s-a concentrat aproape exclusiv împotriva Ucrainei și a lui Volodimir Zelenski, în cea mai pură retorică rusă. 

Spre exemplu, premierul ungar a acuzat ucrainenii că aceștia complotează să-i atace familia. Aproape de mijlocul lui martie, Orbán a publicat un videoclip în care se pretindea că vorbește la telefon cu fiicele sale. 

• „Sunt sigur că veți vedea la știri că ucrainenii m-au amenințat nu numai pe mine, ci și pe voi”, a spus el, aparent emoționat. „Copiii și nepoții mei… Trebuie să luăm acest lucru în serios, dar nu trebuie să ne fie frică.”

Orbán răspundea aparent la declarațiile lui Hrihoriy Omelchenko, un politician pensionat care a lucrat în serviciul de securitate SBU al Ucrainei în anii 1990. Acesta l-a amenințat pe Orbán într-un interviu televizat săptămâna aceasta, sugerând că justițiarii ar putea să-l vâneze pe liderul maghiar dacă nu își schimbă poziția anti-ucraineană.

Mai mult, cu doar o săptămână înainte de alegeri, premierul ungar a acuzat Ucraina de ”tentativă de atentat terorist” spunând că ar fi pus la cale un sabotaj împotriva Balkan Stream, gazoductul care transportă gaz rusesc către Ungaria, prin Serbia, după ce autorităţile sârbe au anunţat că au descoperit explozibili în apropierea acestei conducte.

Ucraina a negat orice implicare și a denunțat o operațiune sub steag fals, ”ca parte a puternicei interferenţe ruseşti în alegerile ungare”. 

Însă Orban și ai lui au mers și mai departe. Permanent s-au comportat ca și cum au luat Ungaria pe persoană fizică și au rostogolit constant același mesaj: Dacă va pierde alegerile Orban atunci maghiarii vor intra în război, vor fi mobilizați pe frontul ucrainean, Budapesta va fi sclava UE și se va sărăci masiv pentru că Bruxelles va crește taxele și impozitele. 

Nu trebuie uitat nici rolul inteligenței artificiale în această campanie și al imaginilor cu puternic impact emoțional, generate cu AI, rostogolite și care au devenit rapid virale în social media. 

Un astfel de exemplu este videoclipul care părea să arate execuția unui soldat maghiar și care a șocat prin caracterul său tulburător. 

Clipul a fost postat în februarie pe conturile de social media ale partidului Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán, relatează BBC.

Acesta spune povestea unei fetițe aflate la fereastră, care așteaptă cu nerăbdare întoarcerea tatălui său acasă de la război, iar apoi videoclipul trece la el – cu ochii legați, cu mâinile legate, și apoi împușcat de răpitorii săi.

Videoclipul îl viza pe rivalul electoral al lui Orbán, Péter Magyar, care ar putea să-l înlăture de la putere după 16 ani de mandat.

Jurnalistul maghiar Daniel Nolan a explicat în detaliu într-o analiză pentru publicația Veridica de ce și-a axat Viktor Orban campania pe amenințări. Într-o altă analiză, Nolan a trecut în revistă și principalele ingrediente ”rețetei rusești” din campania folosită de Orban: boți, clone și dezinformări.

Sex și servicii secrete

Cât despre contracandidatul lui Orban, Péter Magyar, acesta a fost demonizat masiv și, spune el, filmat în ipostaze intime cu echipamente de supraveghere.

La mijlocul lunii februarie, Péter Magyar l-a acuzat frontal pe Viktor Orbán că a orchestrat această acțiune de defăimare, însă partidul aflat la guvernare Fidesz a negat cu fermitate această ipoteză.

Potrivit declarațiilor lui Magyar, mai mulți jurnaliști ar fi primit o fotografie reprezentând un dormitor, însoțită de mesajul „în curând”, sugerând publicarea iminentă a unui videoclip. Deși imaginea a circulat intens pe diverse platforme sociale, înregistrarea propriu-zisă nu a fost încă făcută publică.

Din alt punct de vedere, la începutul lunii februarie, Peter Magyar a acuzat partidul Fidesz că desfășoară o campanie de dezinformare pe TikTok “identică” cu cea folosită de candidatul pro-rus Călin Georgescu în timpul alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie 2024.

În acest context, liderul opoziției maghiare a acuzat direct partidul care conduce Ungaria de aproape 16 de ani că ar colabora cu Rusia pentru a frauda alegerile parlamentare care urmează să aibă loc duminică.

Tot atunci, premierul Orbán a publicat pe contul său de Facebook un videoclip deepfake realizat cu inteligența artificială în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi cere opozantului Péter Magyar să trimită bani Ucrainei, iar figura lui Péter Magyar spune că acesta trebuie să câștige alegeri pentru a face acest lucru, arată Euronews.hu.

Retragerea socialiștior

Această campanie electorală a fost marcată și de o premieră politică, nu doar de o luptă politică extrem de dură: Pentru prima dată, Partidul Socialist Maghiar (MSZP), urmașul direct al Partidului Comunist, a anunțat că nu va mai candida. 

Decizia socialiștilor a venit în contextul în care partidele de la stânga politicii maghiare, inclusiv MSZP, nu au reușit să mai atingă pragul electoral de 5% în sondaje, iar opoziția se reconfigura radical prin Tisza lui Péter Magyar (ex-Fidesz), dar și pe fondul declinului lui Orban și al Fidesz-ului său.

Socialiștii au încheiat astfel o prezență de peste trei decenii pe scena politică maghiară. Astfel, Viktor Orban a devenit singurul politician din cursa electorală acerbă a cărui carieră a început în anii ‘90.

În România

În ce privește România, G4Media a arătat cum campania lui Orban a început, de facto, încă din iulie 2025, atunci când Partidul Fidesz al premierului a lansat un nou proiect de comunicare bazat pe rețelele de socializare, numit Transzilván, cu scopul de a răspândi mesaje ale guvernului maghiar în rândul comunității maghiare din Transilvania. 

Tot în România, la începutul lunii martie, în spațiul online au redevenit virale mai multe poze și imagini cu bannere electorale anti-ucrainene și anti-UE care împânzesc bulevardele Budapestei. 

Internauții români, în mod deosebit influencerii “suveraniști”, au preluat la sfârșitul lui februarie și au popularizat din nou narațiunea guvernului ungar condus de Viktor Orbán, care a cheltuit sume semnificative din bani publici pentru a le spune cetățenilor săi că Budapesta “nu mai plătește” pentru Ucraina, care era deja laitmotivul campaniei Fidesz. 

Însă cel mai grav derapaj a fost înregistrat de Parchetul Suveranist Maghiar, o instituție publică a regimului Orbán, care a declanșat o campanie de denigrare împotriva jurnalistului  Szabolcs Panyi de la publicațiile Vsquare și Direkt36 care a probat că ministrul maghiar de Externe  scurgea informații către Moscova. 

Într-un document public al Parchetului Suveranist, jurnalistul e acuzat, fără probe, că e parte dintr-o rețea globală de influență. “Acesta este modul de operare al Kremlinului: un manual desprins direct din metodele sovietice scrise la Lubianka”, au comentat coordonatorii Vsquare

În paralel, guvernul maghiar a redactat o plângere în care jurnalistul este acuzat de spionaj, iar Parchetul Suveranist a acuzat și FACT Hub, o coaliție regională antidezinformare coordonată de jurnaliștii români de la Context.ro, că face parte din rețeaua globală de presiune politică. Vezi detalii aici. 

Tot Context.ro a identificat, la începutul lunii aprilie, o operațiune de manipulare a algoritmilor în campania electorală din Ungaria, cu mii de conturi de TikTok cu comportament inautentic, peste 100.000 de comentarii postate în doar câteva zile în live-urile premierului Viktor Orban și zeci de conturi care publică clipuri generate cu AI. Vezi ancheta aici și o altă anchetă aici despre mai mult de 250.000 de comentarii de pe TikTok, din campania lui Orban, analizate de jurnaliști, larga majoritate a lor fiind considerate suspecte. 

Cum se votează și cine este avantajat

În alegerile de duminică din Ungaria lupta se va da între partidul național-conservator FIDESZ, condus de premierul Viktor Orban, aliat cu Partidul Creștin Democrat (KDNP) și noul partid TISZA, afiliat Partidului Popular European (PPE), condus de Peter Magyar, un fost membru FIDESZ între 2002 și 2024, a arătat jurnalistul Petru Clej într-o analiză pentru G4Media.

Acesta a explicat faptul că sistemul electoral este unul mixt, care combină reprezentarea majoritară cu cea proporțională. 

Fiecare alegător are două buletine de vot: primul pentru alegerea prin scrutin majoritar uninominal a 106 deputați, al doilea pentru alegerea prin scrutin de listă națională a altor 93 de deputați, în total 199 deputați ai Adunării Naționale, parlamentul unicameral al Ungariei.

În Ungaria numai mandatele de la scrutinul de listă se repartizează proporțional și nu exclusiv pe baza totalizării voturilor de aici.

În primul rând, la acest scrutin există un prag național de 5%. În al doilea rând, partidele care trec acest prag cumulează voturile neutilizate la scrutinul majoritar uninominal – în circumscripțiile câștigate, diferența de voturi față de al doilea clasat, iar în circumscripțiile pierdute, toate voturile candidatului perdant, mai arată jurnalistul Petru Clej. 

Sistemul s-a dovedit favorabil partidului clasat pe primul loc, amplificând majoritatea obținută la scrutinul uninominal, până acum de FIDESZ la alegerile din 2010, 2014, 2018 și 2022.

Toate sondajele de opinie au plasat în frunte fie FIDESZ (sondorii apropiați de guvern), fie TISZA (cei independenți sau apropiați de opoziție), însă este pentru prima dată în ultimii 16 ani când Viktor Orban are toate șansele să rămână un simplu om al rușilor în Ungaria.