Miercuri, 15 mai, în Sala Senatului Universității “Ovidius” din Constanța (UOC) a avut loc conferința susținută de prof.univ.dr. Lavinia Stan, Doctor Honoris Causa al UOC, cu tema “Justiția de tranziție”. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Istorie și Științe Politice și a fost moderat de lect.univ.dr. Mihaela Ivănescu. Lavinia Stan a început conferința cu o explicație a ceea ce înseamnă justiția de tranziție și a poziționat România în acest tablou, și-a expus propria viziune asupra democrației și a explicat importanța implicării active a poporului.
Termenul de justiție de tranziție a apărut în anul 2000 și a fost inventat de Ruti Teitel, iar de atunci atenția către acest domeniu este din ce în ce mai mare.
Lavinia Stan a oferit o descriere amplă a ce înseamnă justiția de tranziție: “Transitional Justice este domeniul multidisciplinar cu care ne întâlnim toți, care se ocupă de modalitățile prin care societățile civile dar și actorii de stat se raportează la trecutul recent (…) Îți rectifică trecutul, îți repoziționează balanța de forțe între foștii torționari și fostele victime și îi implică și pe cei care au stat pe margine și s-au uitat, care nu au fost în nicio categorie”.
“Schimbările de lege se fac pe criterii politice”/ “Oamenii nu mai știu ce înseamnă democrație”
“În perioadele de tranziție, după căderi de regim politic, de la dictatură la democrație, legea este foarte fluidă și nu există nimic mai politic decât legea. Legea este artificială, iar schimbările de lege se fac pe criterii politice și pe alte criterii, pentru binele comun dar și pentru binele de grup al unui partid politic”, a adăugat Lavinia Stan.
Conform acesteia, o țară este pusă la pământ din punctul de vedere al culturii politice prin simplul fapt că aceasta iese dintr-un război civil, sau iese din dictatură sau dintr-un regim comunism. “Oamenii nu sunt neapărat prodemocrați, ei nu mai înțeleg democrația, poate știu termenul dar ei nu se mai comportă democratic. (…)Tranziția implică o schimbare de regim care este urmată de o perioadă incertă în care țara tranzitează spre o democrație”.
Conforma Laviniei Stan, cele trei ținte finale ale justiției de tranziție sunt adevărul, justiția și reconcilierea: “Adevărul ce este propagat de guvern drept adevărul oficial și adevărul acceptat în societate trebuie schimbat în așa fel încât să ai o pluralitate de idei“.
“Democratizarea e ca un efect de domino”
“După al Doilea Război Mondial s-a impus o nouă înțelegere a modului în care se rezolvă conflictele, la nivel internațional și național. Înainte, omorul era soluția politică de a pune capăt regimurilor politice care nu erau plăcute sau care nu satisfăceau populația. (…) Înțelegerea nouă a dus la noi norme juridice în ceea ce privește drepturile omului, la o nouă viziune, dar s-au și adăugat alte metode de rectificare a trecutului. (…) Începând cu al Doilea Război Mondial am avut o mulțime de țări în lume care val după val, pentru că democratizarea se întâmplă în valuri, e ca un efect de domino, începe una după care cad toate din regiune, am avut tot felul de revoluții sau schimbări de regim de la dictatură la democrație sau la o democrație defectuasă”.
“Sunt multe țări care au greșit destinația” / “Rusia e pierdută în interval”
În cercetările sale și în cărțile publicate, Lavinia Stan s-a concentrat asupra Europei de Est și Centrale în contextul tranziției de justiție. Însă, în ultima carte a sa, publicată la Cambridge University Press și intitulată Transitional Justice and the Former Soviet Union: Reviewing the Past and Looking Toward the Future, atenția s-a îndreptat către fostul spațiu sovietic.
“Sunt multe țări ce au gresit destinația, ideea era că pornesc de la dictatură și ajung la democrație, dar Rusia este pierdută în interval. (…) Rusia nu este nici dictatură 100%, nici democrație 100% și este stabilă. (…) Ei în mod stabil, în mod consolidar îmbină caracteristici de democrație cu caracteristici de dictatură. (…) Concluzia generală a studiului este că țările baltice, poate din cauza așezării geografice, poate din cauza istoriei, au avut un program de redresare a trecutului recent comunist foarte viguros. (…) Este foarte interesant să vezi, într-un spațiu politic foarte reticent de a reevalua trecutul comunist, că au fost dezbateri politice la nivel public care au dus la schimbări legislative“.
“Democratia îți cere să fii implicat activ zilnic”
În opinia Laviniei Stan, România se află undeva la mijloc în acest tablou al justiției de tranziție, iar acest lucru poate fi și din cauza voinței politice, dar și din cauza voinței poporului. Conform declarațiilor sale, dacă nu iei atitudine ești tot un complice: “Nu mai putem merge pe ideea că dacă nu ne implicăm nu suntem afectați. Trebuie să iei o poziție. (…) Democrația este un test zilnic. Nu ți-o face nimeni, tu trebuie să faci în fiecare zi. Democrația îți cere să fii implicat activ zilnic”.
Lavinia Stan este profesor de științe politice la St. Francis Xavier University în Canada și director al Centrului de Studii Postcomuniste de la aceeași universitate. Din 2009, ea este membră a Clubului de la Roma, iar în prezent locuiește la Montreal. În total are în jur de 150 de articole publicate în limbile engleză, franceză sau română și este autoarea sau co-autoarea a șase volume. Începând cu anul 2008, ea a servit și ca expert într-un număr de procese de deportare și azil prezentate curților de justiție americane. Între 2006 și 2009 a făcut parte din delegația Canadei în Consiliul Executiv al IPSA. În ultimii cinci ani a servit în diverse poziții în conducerea SRS, o societate nord-americană care reunește cercetători interesați de România și studiile românești.
- Burger King a trolat încă o dată McDonald`s de Halloween - 3 noiembrie 2019
- Ce urmează după ce Constanța a devenit Capitala Tineretului din România 2020-2021 - 28 octombrie 2019
- Unde te așezi în Mamaia în funcție de câți bani ai și de câtă liniște vrei - 1 iulie 2019
Mi-a parut rau ca nu am ajuns la conferinta, multumesc pentru relatare!