Consulul onorific al Norvegiei la Constanța: Lipsa unei strategii în turism a redus aproape la zero numărul turiştilor norvegieni în sezonul estival din 2014

ISE: În 2013, la un deceniu de funcţionare a Consulatului Onorific al Regatului Norvegiei la Constanţa, aţi primit „Ordinul de Merit” în grad de Ofiţer din partea Regelui Harald al V-lea al Norvegiei. Este o recunoaştere diplomatică mai puţin obişnuită şi acest lucru denotă o activitate deosebită a Consulatului pe care îl conduceţi. Ne puteţi spune ce înseamnă Consulatul Onorific al Norvegiei la Constanţa, care este activitatea sa şi cum este implicat în evoluţia relaţiilor dintre România şi Norvegia?

L.L.: Într-adevăr, anul 2013 pentru mine a avut o semnificaţie specială: marcarea a 10 ani de activitate consulară în Constanţa şi înmânarea medaliei Ordinului de Merit în grad de Ofiţer. Majestatea Sa Regele Harald al Norvegiei, prin intermediul Ambasadorului său în România, E.S. Oystein Hovdkinn, a oficializat înmânarea decoraţiei ca o recompensă pentru realizările deosebite şi ca o recunoaştere a contribuţiei pe care eu am avut-o în scopul promovării intereselor norvegiene şi pentru grija purtată pentru cetăţenii norvegieni aflaţi pe teritoriul desemnat ca responsabilitate.
Încă de la începutul numirii mele în această funcţie mi-am asumat rolul în serios şi am încercat, prin toate acţiunile pe care le-am iniţiat sau la care am participat, să promovez în primul rând relaţiile de colaborare la nivel general dintre Norvegia şi România dar şi la nivelul diferitelor aspecte, astfel încât să-mi aduc o contribuţie pozitivă la dezvoltarea schimbului reciproc de relaţii între cele două ţări.
În plus, în baza prerogativelor primite, de-a lungul timpului am acordat asistenţă cetăţenilor norvegieni aflaţi în România, în particular în zona desemnată, fie că aceştia aveau scop turistic, de afaceri sau calitatea de studenţi în România.
De asemenea, în aprilie 2008, împreună cu Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti, am organizat un seminar de promovare a fondurilor norvegiene şi S.E.E. pe plan local, unde am avut participanți atât din Constanţa cât şi din judeţele limitrofe.
Mai vreau să adaug că, prin implicarea mea, proiectul maritim RoNoMar s-a materializat, acesta fiind finanţat din fonduri norvegiene. Cu această ocazie a fost înfiinţat şi un incubator de afaceri în domeniul maritim (sediul RoNoMar Innovation Center este în Constanţa, n.red.).
În 2012, după mulţi ani de încercări, am reuşit împreună cu un tânăr absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, domnişoara Ana Chiperi, în colaborare cu Colegiul „Mircea cel Bătrân”, să punem la punct, în Constanţa, un curs de limba şi cultura norvegiană. Am venit în acest sens în întâmpinarea mai multor cetăţeni români care şi-au dorit foarte mult să înveţe limba vikingilor şi să afle mai mult din cultura lor. Şi în anul acesta se fac înscrieri la acest curs, ceea ce denotă interesul pentru proiectul nostru.

ISE: Cum este prezentă Norvegia în Dobrogea, în Constanţa în mod special? Care sunt domeniile de interes şi în ce domenii au investit oamenii de afaceri norvegieni?

L.L.: Poate că prezenţa norvegiană în Constanţa nu este la nivelul pe care mi l-aş fi dorit, dar ea există prin câteva companii care acţionează în domeniul shipping-ului şi al construcţiilor de nave (pe site-ul oficial al Ambasadei Regatului Norvegiei la Bucureşti apare un număr de opt firme cu capital norvegian la Constanţa şi trei firme la Tulcea, aproape toate în domeniul transportului naval, construcţiei de nave şi al consultanţei pentru transportul maritim, n.red.).
De asemenea, există la această oră un număr important de studenţi norvegieni la Facultatea de Medicină a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi merită menționată existenţa în Constanţa a familiei Saether, încă din 1996, şi care ulterior s-a mutat definitiv în România, împreună cu cei 4 copii, în 2004. Familia Saether conduce proiectul „Tineri Pentru Misiune”, care are drept scop dezvoltarea diferitelor proiecte în comunităţi defavorizate şi cu oameni fără adăpost.

ISE: Investiţiile norvegiene beneficiază de sprijin logistic, administrativ din partea autorităţilor locale? Există nemulţumiri legate de această colaborare? Care ar fi acestea şi cum s-ar putea rezolva?

L.L.: Aşa cum menţionam anterior, investiţiile norvegiene în zona Dobrogei sunt destul de limitate. Există o comunitate mai numeroasă în Tulcea şi Brăila, în principal datorită faptului că cele două şantiere navale au fost achiziţionate de către firma Aker Holding. Chiar dacă în anul 2008 cele două şantiere navale au fost vândute către un alt proprietar (astăzi, cele două şantiere navale funcţionează sub sigla Vard, n.red.), s-a păstrat un număr important de angajaţi la nivel managerial de naţionalitate norvegiană.
Din anul 2013, la Constanţa şi-a deschis biroul o companie norvegiană din Stavanger, F5IT, care are deja 14 angajaţi în prezent, şi care face afaceri în domeniul IT pentru companii navale, de extracţie şi distribuţie a petrolului şi gazului, pentru sectorul financiar. Cum rezultatele obţinute până acum sunt foarte bune, această firmă îşi va extinde activitatea în oraşul nostru.
Aş mai vrea să spun că, în Constanţa, familia Kallesten, care este originară din Stavanger, şi-a făcut simţită prezenţa prin achiziţionarea clădirii istorice „Casa Damadian”, din zona peninsulară a oraşului, imobil aflat de foarte multă vreme în părăsire şi în stare de ruină. Casa Damadian, o clădire foarte frumoasă şi cu o arhitectură excepţională, a fost complet restaurată, de la fundaţie până la acoperiş, în stilul original, din secolul al XIX-lea, şi dă astfel valoare spaţiului istoric vechi al Constanţei, mai ales că este situată în Piaţa Ovidiu, în imediata apropiere a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie.
În Constanţa, investiţiile norve-giene sunt legate de existenţa a patru companii care au actionari cetăţeni norvegieni. Aceste investiţii sunt în domeniul shipping-ului şi al construcţiilor de nave.

ISE: Constanţa şi Dobrogea reprezintă un potenţial turistic foarte important. Cu toate acestea, nu există turişti norvegieni pe litoralul Mării Negre. De ce nu vin la Mamaia sau în Delta Dunării? Care sunt impedimentele: infrastructura, preţurile, calitatea serviciilor, ofertele pachetelor turistice?

L.L.: Specificul Dobrogei este foarte mult pe placul turiştilor norvegieni, iubitori de natură şi de căldura soarelui.
În perioada 2003-2005, pe timpul verii, săptămânal aterizau pe aeroportul internaţional „Mihail Kogălniceanu” 10 curse charter din diverse locaţii din Norvegia. Din păcate, lipsa unei strategii coerente în domeniul turismului a condus ca, după anul 2005, deşi exista un potenţial de creştere, numărul turiştilor norvegieni să se diminueze, ajungând către zero în sezonul estival din 2014. Lipsa unui pachet de servicii complete care să ofere destinaţii variate, care să combine avantajele plajelor scăldate de soare cu exotismul Deltei Dunării şi cu faimoasele monumente religioase din zona Moldovei, combinat cu preţurile uneori nejustificat de mari, i-au determinat pe norvegieni să aleagă alte destinaţii turistice.

ISE: Există un potenţial enorm privind turismul cultural în Dobrogea şi noi încercăm, de un an de zile, să informăm asupra acestui lucru. Spre exemplu, Palatul Regal din Mamaia, care ar putea deveni un obiectiv turistic principal în Dobrogea. Credeţi că acest gen de turism şi astfel de obiective ar interesa pe norvegienii care vin în România?

L.L.: Norvegienii sunt mari iubitori de natură şi artă. Cu siguranţă un astfel de obiectiv turistic precum Palatul Regal din Mamaia, combinat cu existenţa unei infrastructuri turistice adecvate şi cu un preţ justificat aferent ofertei pentru sejurul pe litoral, ar putea conduce la o afluenţă mai mare de turişti norvegieni.