Fără lacrimi după Saigon: Vietnam şi SUA organizează viitorul şi se despart de trecut

Prea puţini în Europa şi America ştiu că Ho Şi Min, părintele independenţei moderne a Vietnamului, îi scria preşedintelui SUA, Harry Truman, la 28 februarie 1946. America era invitată să „intervină urgent” pentru „apărarea independenţei” vietnameze în faţa revenirii trupelor şi administraţiei coloniale franceze. Washingtonul nu a răspuns, dimpotrivă. În anii 1960 şi până în 1975 a sprijinit politic şi militar Vietnamul de Sud, o republică aflată în conflict cu statul comunist condus de Ho Şi Min. În acest război din Vietnam, America a lăsat peste 50.000 de morţi iar prăbuşirea Vietnamului de Sud, împreună cu evacuarea Saigonului, sunt percepute drept cele mai mari înfrângeri din istoria americană.

După aproape jumătate de secol, o publicaţie economică din Hanoi, VOV5, scrie că la sfârşitul lunii noiembrie 2020 din cele 255 miliarde dolari exporturi vietnameze, mai bine de 70 miliarde se îndreptau spre SUA. VNExpress informa că în 2020, în ciuda pandemiei, comerţul bilateral a ajuns la 90,8 miliarde dolari, din care exporturile Vietnamului au reprezentat 77,1 miliarde dolari.

Într-o convorbire telefonică din 28 mai, redată de portalul de ştiri Vietnam Puls, secretarul de Stat Antony Blinken îl asigura pe ministrul de Externe Bui Thanh Son că America va investi în noua Universitate Fullbright din Hanoi, instituţie care va asigura resurse umane de calitate pentru întreaga regiune a Asiei de Sud-Est. Iar vicepreşedintele Kamala Harris a găsit un nou imobil, mult mai mare, pentru ambasada americană din Hanoi.

Vizita vicepreşedintei Kamalla Haris în Vietnam, în 24- 26 august, a avut loc pe fondul unor supoziţii dese referitoare la similitudinile dintre retragerea americană din Saigon şi prăbuşirea Republicii Vietnamului de Sud, la 30 aprilie 1975 şi, azi, prăbuşirea Republicii Afganistan, prin intrarea talibanilor în Kabul, la 15 august 2021. Acest ultim eveniment este, însă, unul dintre argumentele solide ale intrării sistemului de relaţii internaţionale în al doilea Război Rece, acela care confruntă SUA cu R.P. Chineză.

Duşmani ieri, SUA şi Vietnam au devenit aliaţi astăzi.

Toţi secretarii Apărării din SUA vin în vizite oficiale în Vietnam. De ce?

În ultimii 6 ani, toţi secretarii Apărării din SUA au făcut vizite în Vietnam: Ashton Carter (2015), James Mattis (2018), Mark Esper (2019) şi Lloyd Austin acum, în 28 şi 29 iulie 2021.

Aflat în vizită oficială la Hanoi, preşedintele Barack Obama anunţa, în 2016, că SUA ridicau complet embargoul asupra vânzărilor de arme în Vietnam, impus în 1984. Un raport publicat în martie 2019 de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm arată că Vietnam a devenit printre cei mai mari 10 importatori de arme ai lumii, reprezentând 2,9% din totalul cheltuielilor globale, faţă de 4,2% cât reprezintă R.P. Chineză. Doar că, spre deosebire de cei 100 de milioane cât reprezintă populaţia vietnameză, chinezii numără aproape 1,4 miliarde de suflete, adică de 14 ori mai mult.

„Washingtonul doreşte să ridice relaţia cu Vietnam la nivelul unui parteneriat strategic” a explicat secretarul Apărării, Lloyd Austin, la Hanoi, la 29 iulie, către preşedintele Vietnamului, Nguyen Xuan Phuc. „SUA susţin un Vietnam puternic, independent şi prosper” a mai scris demnitarul american pe Twitter.

La această întâlnire, şeful statului vietnamez, care este şi conducătorul Consiliului Naţional al Apărării şi Securităţii, a subliniat că ţara sa aşteaptă şi întărirea legăturilor dintre SUA şi statele din ASEAN (Asociaţia Statelor din Asia de Sud-Est). Vietnamul este o ţară care a fost devastată de războaie şi, prin urmare, sprijinul SUA este de o mare importanţă, a subliniat preşedintele Nguyen Xuan Phuc la 29 iulie. La rândul lor, SUA au introdus Vietnamul pe lista statelor faţă de care Washingtonul s-a asigurat să construiască parteneriate strategice solide, competitive cu aspiraţiile geopolitice ale regimului de la Beijing. În aprilie 2021 în Senatul de la Washington a fost depus spre dezbatere proiectul Legii privind Competiţia Strategică, un text conform căruia aliaţilor istorici ai SUA din Asia (Japonia, Coreea de Sud, Filipine şi Thailanda) li se adaugă „partenerii valoroşi”: India, Singapore, Taiwan şi Vietnam.

Pham Quang Vinh, fost ministru adjunct de Externe şi fost ambasador vietnamez la Washington (2014-2018), a explicat că alegerea Vietnamului drept destinaţie pentru prima călătorie regională a şefului Apărării din SUA arată cât de importante au devenit legăturile bilaterale şi cât de relevat este rolul acestei ţări pe agenda Administraţiei Biden. Chenh Hanping, directorul chinez al Centrului de Studii Vietnameze de la Universitatea Tehnologică din Zhejiang, scria la 3 august pe portalul oficial al Armatei Populare din R.P. Chineză că „gestul fără precedent al Administraţiei Biden de a trimite continuu înalţi oficiali în Vietnam nu va atinge rezultatele scontate” deoarece SUA nu ar dori mai mult decât atragerea conducerii de la Hanoi într-un sistem „propriu” de alianţe, „pentru a-şi servi propriile scopuri”.

Prea aproape geografic de R.P. Chineză, Vietnamul caută să obţină cât mai multă încredere din partea SUA în asigurarea unui parteneriat diplomatic, strategic şi militar. Vietnamul pare a fi învăţat lecţiile istoriei Războiului Rece, mai ales ale conflictului din anii 1950- 1970. Atunci, regimul comunist de la Hanoi s-a bazat exclusiv pe alianţa strategică cu URSS şi pe sprijinul câtorva state comuniste europene, aspecte care nu au ajutat nici la deblocarea izolării în care se afla, nici în dezvoltarea economică. Acum, deşi modelată într-una strategică pentru viitor, relaţia dintre Washington şi Hanoi nu este dominantă. Vietnamul se bazează şi pe susţinerea Uniunii Europene dar şi a altor puteri regionale din Pacific, în primul rând Australia şi Japonia. De asemenea, mesajele transmise către Beijing vizează colaborarea paşnică şi respectarea convenţiilor internaţionale.

O evoluţie economică robustă şi longevivă a făcut din Vietnam un partener economic privilegiat: preşedinţia rotativă română a Uniunii Europene a asigurat încheierea Acordului bilateral de liber schimb, în 2019. PricewaterhouseCoopers (PwC) estima, în 2019, că Vietnamul ar putea deveni până în 2025 economia emergentă cu cea mai mare creştere din lume.

 În felul acesta, comerţul deschide generos uşa strategiilor diplomatice şi militare, până într-acolo încât, astăzi, Vietnamul se află în cea mai bună conjunctură internaţională de la proclamarea independenţei, în 1945.

Kamala Harris: Primul vicepreşedinte din istoria SUA în Vietnam. De ce?

Kamala Harris, vicepreşedintele SUA, a făcut prima călătorie în afara Americii şi a fost cel mai înalt oficial din Administraţia Biden care a vizitat Asia în întâlnirile de la Singapore şi Hanoi. A fost un moment extrem de dificil pentru politicile şi strategiile americane: Harris este cel mai nepopular vicepreşedinte din ultimul secol iar retragerea din Afganistan a provocat o sumă de reacţii care pun în discuţie capacităţile de lider mondial ale Washingtonului.

Miezul discuţiilor vietnamezo- americane are un protagonist obsedant: R.P. Chineză.

Este şi motivul pentru care Beijingul şi-a arătat de la bun început iritarea faţă de această nouă întâlnire la un nivel înalt. Oficiosul în limba engleză al Partidului Comunist Chinez, „Global Times”, scria la 1 august că „vizitele neobişnuit de frecvente ale înalţilor oficiali americani în ţările din Asia de Sud-Est dezvăluie anxietatea Washingtonului”. SUA, explicau oficialii chinezi în editorial, nu vor altceva decât „să împingă” Vietnamul să joace „un rol mai mare de perturbator” în problema Mării Chinei de Sud. Profitând de întârzierea cu trei ore a sosirii vicepreşedintei Kamala Harris la Hanoi, în seara de 24 august, ambasadorul R.P. Chineze în Vietnam a cerut şi obţinut o întrevedere cu prim-ministrul Pham Minh Chinh. „Dezvoltarea relaţiilor dintre Vietnam şi China, a spus şeful guvernului de la Hanoi, este o opţiune strategică şi o prioritate maximă a politicii externe a Vietnamului”. „Hanoi nu va permite ca relaţiile dintre Vietnam şi China să sufere din cauza vizitei vicepreşedintei Harris” completa imediat presa chineză de la Beijing.

La Hanoi, vicepreşedintele Kamala Harris poate că a revăzut filmul plecării elicopterelor de pe clădirea ambasadei din Saigon dar gazdele vietnameze cu siguranţă au privit mai degrabă spre viitor. Aceasta pentru că, în 2021, SUA sunt cea mai mare piaţă de export a Vietnamului, livrările ajungând în primele 7 luni ale anului la 53,7 miliarde dolari. Preşedintele vietnamez, Nguyen Xuan Phuc, a precizat că ţara sa desfăşoară o politică externă independentă, de încredere, cu relaţii diversificate cu toate statele lumii, Vietnamul devenind un partener de încredere şi un membru responsabil al comunităţii internaţionale.

Kamala Harris a invocat tendinţele hegemonice ale R.P. Chineze în Asia de Sud-Est şi în Marea Chinei de Sud: „Trebuie să găsim modalităţi de a creşte presiunea asupra Beijingului pentru a respecta Convenţia ONU privind dreptul mării”. Vicepreşedintele a conturat explicit invitaţia la un „parteneriat strategic”, anunţând o serie de decizii luate de Administraţia Biden în ceea ce priveşte Vietnamul: sporirea livrărilor de vaccin în faţa pandemiei covid-19, colaborarea în ceea ce priveşte „securitatea maritimă”, un proiect guvernamental american de 36 milioane dolari menit să accelereze tranziţia Vietnamului spre energie curată şi tarife americane de export mai mici pentru porumb, grâu şi carne de porc destinate Hanoiului.

Noua etapă a Războiului Rece, care se desfăşoară aproape exclusiv în Asia şi în Pacific, remodelează relaţia specifică şi istorică a Vietnamului cu SUA. Creatorul statului contemporan vietnamez, Ho Şi Min, a căutat după fiecare dintre cele Două Războaie Mondiale, în 1919 şi 1946, să găsească sprijinul SUA pentru independenţa şi securitatea ţării sale. În ambele ocazii, preşedinţii Woodrow Wilson şi Harry Truman au ratat ocazia închegării unei prietenii solide, strategice şi performante care, astăzi, ar fi depăşit centenarul.

După războiul pustiitor din anii 1960-1970, Vietnam şi SUA s-au regăsit în 1995, prin stabilirea relaţiilor diplomatice. De atunci, drumul dintre Hanoi şi Washington a devenit din ce în ce mai sigur pe calea proiectului strategic care vizează întreaga regiune a Asiei de Sud-Est, a platoului Mării Chinei de Sud şi a stăvilirii ambiţiilor hegemonice ale R.P. Chineze. Şi, chiar dacă în casa relaţiilor bilaterale amintirile conflagraţiei nu s-au stins, proiectul viitorului sună tot mai bine.