Pe fondul valorilor minime istorice ale debitului Dunării la intrarea în România din ultima lună și a pericolului închiderii Unității 2 de la Cernavodă, vectorii de conspirații din online și urmăritorii lor, unii dintre ei asociați curentului “suveranist”, au schimbat macazul în cursul unei singure săptămâni, de la ideea virală că țările din amonte “fură” apa din Dunăre cuvenită României la cea că, în realitate, Dunărea este în parametri perfect normali, în ciuda “manipulărilor” venite de la autoritățile statului – vehiculul principal al acestei noi teorii în online este Dan Negru, cu postări care au strâns aproape 3 milioane de vizualizări în mai puțin de o săptămână.
Între timp, miza principală a “suveraniștilor” pare să fi devenit proiectul Black Sea AI Gigafactory, o inițiativă prin care Ministerul Economiei propune instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI la Cernavodă și Doicești, iar în acest scop pun la îndoială sau neagă total datele transmise pe căi oficiale despre situația critică în care a ajuns fluviul.
Cel mai notabil, Gheorghe Piperea și Claudia Marcu, care la final de iulie erau vârful de lance al teoriei că apa Dunării a rămas blocată în Austria și Germania, au trecut de la acel subiect la presupusele pericole reprezentate de Black Sea AI Gigafactory și susțin, în baza unor fake-uri grosolane și a unor afirmații manipulatoare, că “nimeni nu prevestea secarea Dunării”, în cazul lui Piperea, și chiar că fluviul “este bine mersi”, în ceea ce o privește pe Marcu.
Cum a început isteria – austriecii și germanii ne-au furat apa
Debitul Dunării a înregistrat, pe parcursul lui iulie, o valoare medie de puțin sub 1.900 metri cubi/secundă (m³/s) la intrarea în România, considerabil sub media multianuală pentru luna iulie de 4.700 m³/s calculată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Pe măsură ce debitul extrem de scăzut al fluviului și-a făcut simțită prezența în țară, diverse speculații au început să apară în spațiul online cu privire la cauza acestei situații, dar punctul de fierbere a fost atins în ultimele zile ale lunii, când mai mulți influenceri și politicieni, unii dintre ei parte a bulei “suveraniste” din online, au început să înainteze diverse teorii conspiraționiste, multe dintre ele deja demontate de presă, specialiști și autorități.
De pildă, Cătălin Chivu, fostul șef al Poliției Brăila, a viralizat ideea că apa care ar trebui să ajungă în România este reținută în amonte de presupuși “băieți deștepți” și, pentru un videoclip care a strâns aproape 900.000 de vizualizări, a primit mii de comentarii și distribuiri de la internauți care i-au amplificat teoria și au contribuit cu altele, cum ar fi ideea că Dunărea ar fi secată de centrele de date pentru inteligență artificială sau de Ucraina, pentru că ar fi dragat în canalul Bîstroe.
Toate aceste teorii sunt nefezabile și bazate pe informații greșite, după cum au explicat deja G4Media și Info Sud-Est, care au publicat și o hartă interactivă care prezintă cauza reală a debitului scăzut al fluviului, identificată de specialiștii europeni și de autoritățile române: lipsa precipitațiilor și alte condiții climatice extreme din ultimele câteva luni.
Citește și:
În zilele care au urmat publicării postării lui Chivu, însă, mai mulți cunoscuți vectori de dezinformare “suveraniști” au preluat aceeași teorie și au completat-o cu identificarea celor două state “vinovate” pentru dispariția apei din fluviu: Germania și Austria.
Vârf de lance în acest fenomen au fost ziarul ActiveNews, cel mai popular site identificat în cadrul investigației transfrontaliere “Rețeaua Minciunilor”, la care a contribuit și Context.ro, și ziarul “Național”: într-un text publicat pe ambele site-uri și semnat de aceeași autoare, Claudia Marcu, care înainta întrebarea “unde a dispărut apa din Dunăre?”, Marcu a introdus ideea că Germania și Austria au 23 de centrale “fix pe Dunăre” și că sectorul austriac al fluviului are așa-numite “sisteme de baraje și acumulări” care “transformă cursul Dunării într-o succesiune de lacuri de retenție folosite pentru producția de hidroenergie”.
Acest fragment al textului a fost preluat aproape integral de eurodeputatul extremist Gheorghe Piperea, cunoscut de ani de zile în spațiul public pentru faptul că este “climatosceptic”, după cum Piperea însuși s-a descris într-o postare video în care respinge ipoteza că încălzirea globală ar fi putut cauza debitul scăzut al Dunării și, în schimb, reproduce aproape exact textul lui Marcu despre centralele austriece și germane și încheie cu o întrebare retorică: “E destul de multicică apă care nu mai curge pe Dunăre, nu-i așa?”.
Aceste insinuări și acuzații au devenit virale la finalul lui iulie, dar Context.ro a arătat că toate cele 54 de centrale hidroelectrice de pe sectoarele german și austriac ale Dunării nu sunt o succesiune de “lacuri de retenție” ci, în realitate, facilități pe firul apei, concepute să folosească debitul natural al fluviului în producția de energie și fără capacități notabile de stocare a apei.
După câteva zile, însă, narațiunea apei “furate” de germani și austrieci a lăsat loc alteia: aceea că, în realitate, fluviul este “bine mersi” și că autoritățile statului mint despre această problemă, iar centrala de la Cernavodă și măsurile de economisire a energiei nu au o bază reală.
Metamorfoza isteriei și intervenția lui Dan Negru
Un fapt important de menționat este că tendința descendentă a debitului Dunării din iulie a continuat și în prima săptămână a lui august. La începutul lunii, debitul la Baziaș, unde Dunărea intră în țara noastră, era de peste 2.200 m³/s, a scăzut treptat până la 1.550 m³/s la sfârșitul lunii, iar miercuri a ajuns la 1.450 m³/s, conform buletinului hidrologic publicat de INHGA.
Acest nivel este mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s, amintește institutul, și sub minimul istoric de 1.600 m³/s înregistrat în august 2023 – o posibilitate despre care Apele Române au avertizat încă de la începutul lunii.
Cu toate acestea, în timp ce erau căutate soluții pentru a preveni închiderea celui de al doilea reactor de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al fluviului, o altă narațiune s-a viralizat pe rețelele de socializare: Dunărea, de fapt, o duce bine, iar autoritățile mint despre scăderea debitului și a nivelului acesteia din motive obscure.
Această narațiune a devenit evidentă, de la începutul lui august, în secțiunile de comentarii ale lui Dan Negru, care a postat în ultima săptămână, pe paginile sale de Facebook și TikTok, mai multe poze și filmări cu Dunărea și “lecții de istorie” despre aceasta.
În prima sa postare pe Facebook despre acest subiect, care a strâns peste 10.000 de reacții și sute de comentarii și distribuiri, prezentatorul TV a scris că “Apus de soare la Dunăre”, de Nicolae Grigorescu, este unul dintre cele mai scumpe tablouri românești. Astăzi, cel mai scump tablou românesc e… tabloul electric”. El nu menționează direct criza, însă secțiunea de comentarii este dominată de conversații despre “minciunile” autorităților, “manipularea” de la TV, despre cum Dunărea a fost “și mai jos” și inclusiv comentarii care recuperează narațiunile inițiale despre centrele de date care consumă apă – doar că de data asta presupusele centre nu au apucat încă să consume apa din fluviu, dar o vor face, cu complicitatea autorităților române și în interesele “altora”.
Multe dintre aceste comentarii vin inclusiv cu un “like de la autor”.
sursa foto: captură de ecran
sursa foto: captură de ecran
sursa foto: captură de ecran
Cea mai virală postare a lui Negru pe acest subiect, însă, este un video de aproape un minut și jumătate despre valsul “Valurile Dunării” – videoclipul postat pe paginile sale de Facebook și TikTok a strâns, în total, aproximativ 2.8 milioane de vizualizări, 200.000 de reacții, 6.000 de comentarii și peste 20.000 de distribuiri, în termen de câteva zile.
Esențial este că, încă o dată, Dan Negru nu menționează direct criza energetică, situația de la Cernavodă sau debitul și nivelul scăzut al Dunării, însă comentariile despre subiectul propriu-zis al postărilor sale sunt intercalate cu cele despre cum “el de fapt ne arată nivelul apei”, despre cum fluviul este plin și frumos, cum nu a secat, și diverse acuzații la adresa autorităților, cum ar fi că ar cumpăra energie din Ucraina la preț triplu, și la adresa instituțiilor media care “manipulează” pe acest subiect.
sursa foto: capturi de ecran
sursa foto: capturi de ecran
Cum am ajuns la “Dunărea e bine mersi”
După postările lui Dan Negru, alte narațiuni despre Dunărea care nu are, în realitate, nicio problemă au început să prindă teren în social media. De pildă, Claudia Marcu a publicat, la începutul săptămânii, un nou text intitulat “Specialiștii spulberă ”informațiile oficiale”. Dunărea e bine mersi”, care s-a răspândit ca focul pe rețelele de socializare, în special pe Facebook, unde a fost preluat de diverși microinfluenceri și internauți care denunță “făcătura” și reiau narațiunile despre cum AI-ul “ne fură apa” și alte asemenea.
sursa foto: capturi de ecran
Noul text al lui Marcu nu include nicio mențiune despre teoria apei blocate în amonte, pe care o înainta în urmă cu mai puțin de o săptămână, și este în mare parte bazat pe falsuri grosolane, afirmații manipulatoare și chiar contradicții.
Spre exemplu, ea susține, în deschiderea textului, în care declară și că “să spui că apa s-a evaporat de la încălzirea globală, este un nonsens” că debitele Dunării sunt “absolut normale în întreaga țară” și că debitul scăzut din 2026 ar fi fost normal într-un an secetos, dar nu și în prezent, deoarece:
- “În 2026, lucrurile s-au schimbat fundamental. Începând cu sezonul rece din 2025-2026 și până aproape de sfârșitul lunii iulie, România, dar și Europa a fost [sic] suprasaturată de precipitații abundente și inundații ”.
Ideea că România și Europa ar fi fost “suprasaturate” de precipitații abundente până în iulie nu este adevărată, cel puțin pentru teritoriile relevante pentru Dunăre.
Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbarea Climei și prezentate de Info Sud-Est printr-o hartă interactivă arată clar că, după un început de an destul de bogat în precipitații, practic toate țările aflate în bazinul hidrografic al fluviului au înregistrat precipitații considerabil sub media anilor 1991-2020 în martie, aprilie, mai și iunie, cu anumite excepții locale.
Pe deasupra, “specialiștii” citați de Marcu nu sunt climatologi sau experți în hidrologie, ci Ștefan Frunză, președintele Sindicatului „Farul” de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, urmat de Laurențiu Iacovici și Costin Mihart, cei doi președinți ai filialelor locale ale sindicatului din Sulina și Turnu Severin, după cum îi descrie Marcu.
Cei trei “specialiști” citați în articol susțin, printre altele, că pe sectoarele lor ale Dunării, vasele circulă normal. Pe lângă faptul că navigabilitatea pe anumite sectoare locale ale Dunării nu reprezintă un argument suficient pentru a arăta că Dunărea, în general, este “bine mersi”, unele dintre declarațiile celor trei, despre care Marcu afirmă că au “spulberat” datele oficiale, sunt afirmații prezentate fără dovezi concrete sau întrebări la care experții în domeniu și autoritățile relevante deja au răspuns.
Mihart, spre exemplu, afirmă că nu înțelege de ce autoritățile susțin că debitul fluviului este atât de scăzut la intrarea în țară în acest an, pentru că “am avut ploi în mai, iunie și iulie” – după cum am stabilit anterior, Apele Române au explicat deja că acest debit depinde și de precipitațiile din bazinul superior al fluviului, nu doar de cele din România, iar datele disponibile în spațiul public arată că aproape întreaga suprafață a bazinului Dunării s-a confruntat cu o lipsă de precipitații în ultimele luni, comparat cu media istorică.
În același timp, Frunză afirmă că “nici la un debit de 1.500 sau 1.400 mc/s nu se poate spune că e stare gravă a Dunării”, dar nu explică cum a ajuns la această apreciere a situației, dat fiind faptul că acest debit este de peste trei ori mai mic decât media multianuală pentru iulie și de două ori și jumătate mai mic decât media pentru august, potrivit datelor INHGA, iar reprezentanții Apelor Române au explicat, în repetate rânduri, că debite atât de scăzute nu au mai fost văzute de decenii întregi și au avertizat, la începutul lui august, că primele două săptămâni ale acestei luni vor fi “critice”.
În fine, Marcu își încheie articolul cu o altă explicație pentru scăderea Dunării în zona Cernavodă:
- “Scăderea Dunării în zona Cernavodă are alte explicații. Acolo se va construi o mega fabrică IA, cu 100 de mii de acceleratoare de AI. Pe lângă energie, acestea vor consuma direct între 2 și 15 milioane de litri de apă pe zi pentru răcire”.
Dincolo de faptul că lucrările pentru fabrică nici măcar nu au început, 15 milioane de litri de apă pe zi este echivalentul unui debit de sub 0.2 m³/s, o cantitate infimă de apă chiar și pentru Dunărea în stadiul ei actual, mult sub media multianuală.
În același timp, documente publicate în iunie de Ministerul Economiei specifică faptul că încă nu a fost stabilit dacă “gigafabrica” ar urma să folosească un sistem de răcire pe bază de apă sau altă soluție.
Relevant este și faptul că Gheorghe Piperea, alt mare susținător al teoriei că apa Dunării era blocată în Austria și Germania la final de iulie, a publicat duminică un discurs video în care s-a pronunțat, de asemenea, împotriva construirii unui hub AI la Cernavodă, din mai multe motive, printre care enumeră și potențialul consum de apă și energie al centrelor de acest fel.
- “O să avem nevoie de multă apă pe Dunăre, zic eu, și, de asemenea, și în bazinele de acumulare. Să vedem de unde o luăm, pentru că principiul I al termodinamicii spune că nimic nu se pierde, totul se transformă. Dacă apele seacă undeva, se umflă și dau inundații altundeva (…) Avem o mini-garanție, totuși, că nu rămânem fără energie și apă din cauza energiei artificiale. Prioritatea zero, prin lege, o au consumatorii casnici și spitalele. Aparent, Uniunea Europeană și dispatcher-ul energetic național nu vor permite niciodată oprirea curentului în casele oamenilor, sau în spitale, sau în școli, pentru a alimenta servere private. Dar…eu zic să fim sinceri, să nu ne ascundem după degete, putem oare să credem acest slogan, la halul în care s-au derulat lucrurile în plandemie și în război?”, este încheierea monologului lui Piperea, care a strâns aproape 70.000 de vizualizări și peste o mie de distribuiri pe pagina sa de Facebook.
sursa foto: captură de ecran
În același timp, deși teme precum “stocarea apei” și minimizarea potențialului efectelor schimbării climatice au continuat să apară în discursul lui Piperea în august, el a început să încorporeze și teoria despre cum “nu ar fi tocmai o secare a Dunării”, pentru care folosește argumente similare precum cele înainte de Marcu.
- “În urmă cu mai puțin de 10 zile, nimic nu prevestea secarea Dunării. Dimpotrivă, date fiind cantitățile mari de precipitații din mai și iunie, agricultorii români se manifestau mai mult decât entuziaști pentru recoltele ce ar fi urmat în iulie. Ba chiar se întrebau ce-or să facă cu atât surplus de grâu, rapiță, porumb și floarea soarelui. Mai mult chiar, autoritățile începuseră re-umplerea unor baraje de acumulare, cum ar fi cel de la Vidraru. Deci, estimările hidrologice erau bune spre foarte bune. Vine, însă, ziua de vineri, în care se observă că debitul Dunării este cu minim 25% mai mic la intrarea în țară. Mă rog, asta dacă ne încredem în știrile oficiale, căci oamenii, în concret, spun că nu e chiar o secare a Dunării, la fel cum era clar, în 2020 – 2022, că pericolul covidului era cu mult mai mic decât exagerile [sic] de la Antena 3 și de la digi24….”, scria Piperea într-o postare publicată marți pe una dintre paginile sale de Facebook, pentru care a strâns peste 2.600 de reacții și 500 de distribuiri.
sursa foto: captură de ecran
Afirmația că “nimeni nu prevestea secarea Dunării” înainte de ultimele zile ale lui iulie este o manipulare evidentă. INHGA, citat de presă la începutul lunii, prognoza că debitul fluviului la intrarea în țară, care era la puțin peste 2.100 m³/s la acea vreme, urma să scadă în continuare, iar la 14 iulie, în buletinul hidrologic zilnic era preconizat un debit de 1.750 m³/s la Baziaș până la 21 iulie.
La 21 iulie, cu peste două săptămâni înainte de postarea lui Piperea, diagnoza INHGA arăta un debit la Baziaș de 1.700 m³/s, cu 50 m³/s sub prognoza inițială a institutului. Este adevărat că pot exista diferențe, în general de zeci de metri cubi, între prognozele săptămânale ale institutului și nivelul debitului care este înregistrat în final, însă informația că volumul apei care a intrat în România pe parcursul lui iulie este mult sub media multianuală și în continuă scădere a existat de la bun început în spațiul public, iar consecințele acestei situații erau deja evidente.
De altfel, în presa din România au apărut, pe parcursul lunii, diverse articole despre secarea Dunării, dar chiar dacă ignorăm complet exprimările folosite de presă, inclusiv Observatorul European pentru Secetă al Comisiei Europene spunea explicit, tot la început de iulie, că “condițiile de alertă au persistat în Ucraina, Belarus, Polonia și în regiunea Mării Baltice și s-au agravat în Ungaria, România, Franța, Germania, Austria și Regatul Unit”.
La început de iulie, agenția de știri de stat a Bulgariei scria că autoritățile bulgare au identificat cinci “zone critice”, aflate pe sectorul româno-bulgar al fluviului, unde navigația era “perturbată” de nivelul scăzut al apei.
În aceeași perioadă, circulația cu bacul între localitățile Zimnicea și Sviștov a fost susendată temporar, tot din cauza nivelului scăzut al apei și al adâncimii insuficiente a șenalului, după cum explica Poliția de Frontieră la acel moment.
Situația critică în care a ajuns Dunărea și condițiile meteorologice și climatice extreme care au cauzat-o sunt subiecte bine documentate în spațiul public. Piperea și Marcu însă, aceleași persoane care au încercat anterior să identifice drept vinovate principale două state care se confruntă cu probleme similare, au trecut direct la bagatelizarea datelor colectate de experții în domeniu și transmise pe căi oficiale sau, în cazul lui Marcu, chiar la respingerea lor totală.
În schimb, ei înaintează teorii și acuzații bazate, în bună măsură, pe “ce spun oamenii, în concret” și pe așa-numiții “specialiști” care le dau dreptate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
