Niciun proiect din cele zece câștigătoare depuse în prima ediție a campaniei de bugetare participativă “Tu decizi pentru Constanța” nu a fost finalizat până acum, la un an și jumătate de la lansare. Primăria vorbește despre măsuri de reducere a cheltuielilor și dificultăți de implementare, dar unii dintre inițiatorii proiectelor critică lipsa de comunicare și deschidere din partea autorităților.
- La Constanța, un laborator de informatică pentru tineri cu bani deja atribuiți prin bugetare participativă nu poate fi construit din lipsă de spațiu, în timp ce proiecte de tip SmartLab și-au început deja activitățile în alte orașe mari și localități ale României. Mai mult, Constanța este aproape de coada clasamentului național când vine vorba de transparență și promovarea programelor de bugetare participativă, un exercițiu democratic față de care interesul autorităților, dar și al cetățenilor, a scăzut semnificativ în ultimii ani.
La finalul lui 2022, constănțenii au avut de ales dintr-o listă de 35 de proiecte depuse de cetățeni și organizații membre ale societății civile. Zece proiecte de dezvoltare cu un buget total de 5 milioane de lei din diverse domenii, de la cultură, educație și digitalizare până la protecția mediului și circulația rutieră au fost selectate, în baza a peste 2.000 de voturi.
- Mai multe despre proiectele câștigătoare, aici.
De atunci, unele dintre proiecte au fost anulate pentru a reduce cheltuielile bugetare, altele pentru că erau prea dificil de implementat, iar unele au fost puse în seama altor autorități, potrivit unui răspuns trimis de Primăria Constanța la solicitarea Info Sud-Est.
Mai mulți dintre inițiatorii proiectelor, contactați de reporterii ISE, au identificat numeroase neajunsuri în ceea ce privește derularea acestora – de la probleme de comunicare și o lipsă de colaborare între inițiatori și autorități, până la măsuri incomplete care ratează esențialul proiectelor.
“Nu prea ai cum să te implici în implementarea lor. Depinzi de autorități”
Asociația Civică “Tomis Așa Cum Trebuie” (TACT) a inițiat două dintre cele zece proiecte câștigătoare – unul pentru realizarea de picturi murale în creșe, școli și spitale, iar cel de-al doilea pentru dezvoltarea unei aplicații cu ajutorul căreia Direcția Generală de Asistență Socială să poată înregistra și coordona voluntari dornici de a ajuta persoane vârstnice aflate în evidența instituției.
Mirela Doicescu, reprezentantă a asociației, a declarat pentru Info Sud-Est că, cel puțin în cazul aplicației pentru DGAS, a fost informată că proiectul s-a dovedit a fi mai complex decât se credea inițial, însă problema principală identificată de aceasta a fost lipsa colaborării dintre inițiatori și autorități.
- “Ce este important la programele astea de bugetare participativă este că nu prea ai cum să te implici în implementarea lor efectivă. Depinzi de autorități. Deci cei care aprobă programele ar trebui să fie foarte bine informați, în momentul în care le aprobă și le supun la vot, dacă ele pot fi implementate sau nu. Undeva a existat o ruptură”.
În cazul ambelor proiecte, procedurile de achiziție au fost oprite pentru a reduce cheltuielile bugetare pentru 2023, în baza OUG 90, susține primăria.
- Notă: Pentru proiectul “Picturi murale în creșe, școli și spitale”, Primăria Constanța a lansat la începutul lunii aprilie procedura de achiziție pentru realizarea picturilor. Proiectul, redenumit “Culoare în educație”, se ridică la o valoare de aproximativ 220.000 de lei și a fost câștigat de compania Rogue S.R,L. Conform caietului de sarcini, lucrările trebuie realizate de cel puțin zece artiști, dintre care patru internaționali, până la data de 21 mai.
SmartLab pentru tineri, ratat din “lipsă de spațiu”
În schimb, proiectul “SmartLab – creștem educația și performanțele în IT” nu a putut fi implementat deoarece, conform primăriei, nu a putut fi găsit niciun spațiu adecvat.
Acest răspuns vine în ciuda faptului că toate cele 35 de proiecte din cadrul campaniei au fost declarate eligibile de către comisia de evaluare și monitorizare instituită de primărie înainte de a fi supuse la vot, la sfârșitul lui 2022.
Potrivit Ramonei Rădulescu, profesoară de informatică și fondatoare a Asociației Informatică pentru Viitor, care a inițiat proiectul, acesta a fost oprit după câteva luni de discuții cu reprezentanții primăriei, timp în care asociația a realizat documentația necesară și și-a asumat responsabilitatea de a întreține laboratorul și a-i coordona activitățile pe o perioadă de 5 ani după achiziționarea echipamentelor necesare.
- “Vreau să vă zic că proiectul a fost inițiat de elevi. Ei s-au implicat în promovarea acestui proiect și în votare… a fost dezamăgitor pentru tineri. La un moment dat, ne-am conformat cu toții și am înțeles că nu se poate, cel puțin nu momentan”, a declarat profesoara pentru Info Sud-Est.
În acest context, adaugă ea, asociația a ales să nu ia parte la noile etape ale campaniei de bugetare participativă din Constanța, însă ar fi dispusă să participe în viitor, “dacă mai există mai multă deschidere și din partea primăriei”.
- “Încercăm să creăm o comunitate aici, unde să se centralizeze totul, unde să se formeze copiii… să aibă un spirit comunitar, să se ajute între ei, nu doar să avem un rezultat și gata… Încercăm să avem zeci sau sute de elevi care să aibă astfel de rezultate”.
Profesoara a mai precizat că bugetarea participativă are potențialul de a contribui la formarea unei asemenea comunități, deoarece proiecte similare celui propus la Constanța au fost deja implementate în alte orașe din România prin intermediul unor astfel de campanii – în Sibiu, punctează ea, un proiect similar, iar Smart Lab-ul astfel construit și-a început activitatea în aprilie 2023, scrie Turnul Sfatului.
Proiectul a fost elaborat în colaborare cu Asociația INACO și compania Shape Robotics România, aceleași două entități recomandate de către Asociația Informatică pentru Viitor în cadrul campaniei de la Constanța.
“Niciun fel de comunicare”
O altă problemă este cea a implementării propriu-zise a proiectelor care au fost începute. În cazul proiectului “Reciclăm pentru viitor”, primăria declară că au fost făcute demersuri pentru achiziționarea de coșuri de gunoi, însă Florin Timofte, inițiatorul proiectului, explică faptul că acesta este doar primul pas al unui proiect educativ mult mai amplu. Acesta presupune dotarea unor săli de clasă din Constanța cu diferite tipuri de pubele și crearea de spații educative în care copiii să învețe despre importanța reciclării și a colectării selective a deșeurilor.
În privința colaborării cu autoritățile, Florin Timofte afirmă că nu a existat “niciun fel de comunicare” cu primăria după declararea proiectelor câștigătoare.
- Detalii despre proiectele câștigătoare, pe site-ul oficial al campaniei “Tu decizi pentru Constanța”.
Toaletele de 100.000 de euro
Un proiect care a generat controversă în spațiul public a fost cel intitulat “Toaleta publică modernă între necesitate și lux”. În septembrie 2023, Primăria Constanța a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț pentru achiziționarea a două toalete publice automate, pentru suma de 100.000 de euro, ca parte a proiectului.
Cele două toalete ar fi folosit, astfel, aproape întregul buget de 500.000 de lei a proiectului, care a identificat mult mai multe posibile locații din oraș unde toaletele publice ar fi fost benefice.
Anunțul în platforma de achiziții publice a fost lansat în ciuda faptului că primarul Vergil Chițac îl criticase în trecut pe fostul edil Decebal Făgădău (PSD) pentru WC-urile cumpărate cu 50.000 euro bucata, în urma unei investigații publicate în exclusivitate de Info Sud-Est.
În final, a fost propusă anularea achizitiei. Decizia a fost luată din cauza costurilor ridicate și a faptului că nu au putut fi găsite alte locații, a motivat primăria într-un răspuns pentru Info Sud-Est.
Alte proiecte de bugetare participativă, precum extinderea locului de joacă din zona Tic Tac, au fost absorbite de alte proiecte ale primăriei, în vreme ce unele dintre ele au fost lăsate în seama altor instituții. Sala de sport de pe Strada Badea Cârțan, spre exemplu, trebuia reabilitată cu un buget de 470 de mii de lei, însă, în 2023, a intrat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Constanța, care se va ocupa și de realibitarea ei, susține primăria.
În ciuda problemelor și a proiectelor neîncheiate, campania de bugetare a continuat în 2023, însă atât numărul proiectelor aprobate, cât și cel al voturilor, s-au înjumătățit față de ediția precedentă.
România și bugetarea participativă
Bugetarea participativă, procesul democratic prin care membrii unei comunități pot decide prin vot direct cum este cheltuită o parte a bugetului public, are o istorie de peste trei decenii. Primul astfel de proiect a fost inițiat în 1989, în orașul brazilian Porto Alegre, într-o încercare de a combate corupția și clientelismul endemice în guvernul brazilian de la acea vreme.
Proiectul a înregistrat un succes surprinzător, iar la apogeul său, în 2002, 17 mii de cetățeni au fost direct implicați în gestionarea a peste 160 de milioane de dolari din bugetul local al orașului.
În timp, bugetarea participativă a devenit un adevărat fenomen mondial, cu aproape 12.000 de astfel de proiecte în localități din întreaga lume, arată Atlasul Mondial al Bugetării Participative. Aproape 40% dintre toate aceste inițiative pot fi găsite pe continentul european, iar exemple de campanii de bugetare participativă pot fi găsite în mai toate capitalele europene, printre care Paris, Londra și Berlin.
Istoria bugetării participative în România este una recentă și abundentă în exemple de campanii eșuate și implementare defectuoasă, după cum arată un raport al Centrului Român de Politici Europene, realizat în 2023.
Potrivit raportului, în 2023, au existat campanii de bugetare participativă în 14 reședințe de județ și într-un singur sector al Bucureștiului. În total, cele 15 primării au alocat aproape 23 de milioane de lei bugetării participative, adică jumătate din banii acordați în 2022. Alocările din 2023 sunt similare cu cele din 2021, an în care doar 9 primării au derulat campanii de bugetare participativă.
Această reducere nu este de mirare, în condițiile în care numeroase primării au abandonat complet bugetarea participativă în 2023, după mai mulți ani de eșecuri și proiecte care au rămas neimplementate. În aceste condiții, interesul cetățenilor față de asemenea campanii a început să scadă, iar acest fapt poate fi remarcat într-o scădere considerabilă a numărului de voturi și de proiecte depuse în aproape toate orașele, potrivit datelor CRPE.
Spre exemplu, la Constanța, numărul de voturi înregistrate pentru campania “Tu decizi pentru Constanța” a scăzut de la 2145, în timpul ediției din 2022, la 1329 în 2023.
Și numărul de proiecte depuse de către cetățeni s-a înjumătățit în aceeași perioadă de timp, de la 35 la 18, conform platformei oficiale a campaniei “Tu decizi pentru Constanța”.
- Cele nouă proiecte câștigătoare în ediția 2023 pot fi vizionate pe site-ul oficial al campaniei.
În majoritatea cazurilor, se mai arată în raport, banii alocați nu sunt folosiți în totalitate, iar unele primării eșuează complet în implementarea programului. Pe deasupra, aproape nicio primărie nu publică date în privința gradului de îndeplinire al proiectelor sau a fondurilor utilizate.
În acest context, CRPE a notat toate cele 15 primării incluse în raport în funcție de gradul de transparență, dar și eficiența cu care autoritățile au promovat campaniile de bugetare participativă în ultimii ani.
Astfel, Constanța se află aproape de coada clasamentului, cu nota de 1,5 din 9, aceeași notă primită de Miercurea Ciuc și Bistrița, iar singurele două primării cu un punctaj mai scăzut (0,5) sunt Vaslui și Pitești.
În vârful clasamentului se află Primăria Timișoara, cu nota 7, urmată de:
- Satu Mare (5,5);
- Oradea (4,5);
- Brașov (4);
- Târgu-Mureș, Câmpina și Primăria Sectorului 6 din București (toate cu nota 3);
- Alba-Iulia, Buzău și Bacău (nota 2)
*Notă: Deși nu este reședință de județ, Primăria Roman a fost inclusă în clasament și a primit nota 2,5
- Raportul complet poate fi consultat aici.
- Aici puteți consulta proiectele eligibile din 2022, cât și cele câștigătoare.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
